Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (199)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alexandru Tocilescu, în „România liberă” nr. 5444 din februarie 2008: 1. „cred în nevoia de cultură”; 2. „onoarea, cuvântul dat, respectul faţă de jurământ şi individ, sunt lucruri care au apus în România”; 3. „e atât de slabă şi modestă cultura la noi, încât o piesă de Shakespeare trebuie cunoscută aşa cum e”; 4. „eu am învăţat de la profesorul meu, David Esrig, că teatrul este imagine. Eu joc teatru vizual”; 5. „eu, ca regizor, sunt poate ilustrativ, îmi place să se şi vadă ce vorbim pe scenă. Întotdeauna am făcut teatru vizual, de imagini”; 6. „jazz”-ul este o muzică în care confruntarea există în însăşi structura sa intimă”;

Cristina Modreanu, în „Gândul” nr. 842 din februarie 2008,  scrie despre o piesă de teatru a lui Cehov, intitulată „Platonov”. Piesa a mai fost numită „Piesa fără titlu” sau „Fără tată”. Se spune că ar fi o piesă de teatru care poate fi pusă sub semnul „teoriei nimicului”. Spune Cristina Modreanu: 1. „Platonov, unul dintre cele mai fascinante personaje a lui Cehov din piesa din tinereţe, rămasă neterminată”; 2. „Împietrirea în propria-i existenţă şi felul în care el lasă, iresponsabil, să treacă pe lângă el oameni, iubiri, drame, fac din Platonov prototipului ratatului dramatic”; 3. „Piesa conţine cel mai bine acel „concentrat de nimic”; 4. „Acolo unde nu se întâmplă nimic, viaţa se vede cel mai bine în curgerea ei”; 5. „În piesă curgerea nu are vreo direcţie, personajele plutesc amestecându-se într-o baltă stătută, iar unele dintre ele cad, inevitabil, la fund”; 6. „Cel mai greu e să vorbeşti despre nimic”; 7. „Plictiseală înseamnă: să tot dai ochii peste cap, să tot bâţâi din picior, să-ţi aranjezi mereu şuviţele rebele etc.”;

Eugen Simion,  despre „douămiişti”: 1. „renunţă la biografismul ludic şi livresc”; 2. „ se despart radical de modelele lirice anterioare, în primul rând faţă de ceea ce s-a numit postmodernismul generaţiei 80”; 3. „douămiiştii recomandă: performatism, fracturism, deprimism şi utilitarisn”; 4. „se întorc la metafizică fără a renunţa la angajamentul existenţial al poetului”;

Eugen Simion prezentându-l pe Claudiu  Komartin ca exponent al douămiismului: 1. “nu are numai talent, are şi preocupări teoretice” (poezia este o stare de spirit, un mod de existent, un chip determinat de a te situa faţă de lumea de afară”; 2. “readuce în poem marile teme: creştinismul cosmic (în sens eliadesc) şi sentimentul incompletitudinii (de sursă romantică); 3. “vrea să limiteze fascinaţia pe care colegii săi de generaţie o au pentru negativităţile lumii”; 4. “face o poezie ostilă oricărui model cultural” (vezi “Ziua” nr. 4149 din februarie);

Publicitate

Monstrul sulfuric de pe lângă Buhuşi” face referire la „epoca Ceauşescu”. Fapta ar fi reală şi a fost povestită de cineastul Cristian Mungiu, în „Gândul” din 3 ianuarie 2008: „Păi, să vă spun un caz de-atunci, de prin Moldova, cu o femeie care s-a dus să-şi facă avortul  într-o pivniţă. Acolo, insul care o aştepta, îi spune: vezi masa asta? Pe ea o să te lucrez. Vezi butoiul asta? E plin cu apă. Aici te speli dacă reuşeşte chiuretajul. Dacă nu, vezi butoiul ăstălalt? E plin cu acid sulfuric. În el o să te topesc”;

Regizorul şi poetul Nicolae Cabel îmi trimite de la Bucureşti  patru cărţi. Încep cu volumul „Corabia cu plete” ( „o sută unu sonete”, Editura „Tipografia Intact”, Bucureşti, 2015), un fel de cauţionare euforică adusă lui Arthur Rimbaud. Reţin câteva versuri dintre cele 1414, câte cuprinde volumul: „luntraş între cuvinte e poetul”;  „azi, caut singur Cosmosul – fântână”;  „şi fulgii cad dinspre pământ spre cer” ; „pe bolta logodită cu menhirii”; „şi timpul-înger, uneori chiar gâde”; „eu, fir de iarbă, sub nara unui miel”; „aseară s-a-ntâlnit cu-n glonţ”; „mă părăsise umbra, o sfâşia furtuna”; „ne izgonea din faguri, spre-nviere”; „doar sâmburi de lumină plâng în noi”; „şi-atunci spuneai că roua te mai doare”;  „şi Timpul se conjugă cu flautul, osmotic”, „ştiam că-n noapte stelele transpiră”; „şi tălpile de lună le ştergeam”; „Pământu-i libelulă în ocol”; „o strajă-i chiar fiinţa mea, măruntă”; „o poartă-nsingurată în eter”; „se rătăceşte vântul pe-o vioară”; „aş pune iarăşi lebede la sănii”; „un fluture-i nisipul care zboară”; „lăcustele iubirii plângeau în a lor mâini” etc.;

Am citit  „Dicţionar de epigrame” (Editura „Litera”, 1981, selecţie de Mircea Trifu).  A rămas unic în larga arie a dicţionarelor româneşti prin două aspecte: în primul rând, prin faptul că n-a mai apărut altul până astăzi, în al doilea rând, prin ideea celui care a făcut selecţia de a consacra  definiţia epigramatică. Pentru exemplificare, mi-am propus să-l deschid de trei ori, la întâmplare, şi să redau primul cuvânt şi definiţia sa epigramatică: prima deschidere (p. 84), cuvântul INVIDIA = „Invidia-i o răutate / Ce te încearcă uneori, / Când n-ai control de calitate / Asupra propriei valori.”(Gheorghe Chirilă);  a doua deschidere (p. 106), cuvântul NEPTUN = „Zeii i-au cedat onoarea / (Socotindu-l mai capabil) / De a fi cu scăldătoarea / Responsabil” (D. C. Mazilu); a treia deschidere (p. 28), cuvântul CĂSĂTORIA = „Căsătoria, lucru dovedit, / E un contract semnat cu pompă mare / Şi un prilej, destul de fericit, /  De-a te lega la cap când nu te doare.” (Gabriel Teodorescu).  S-ar putea ivi şi la Botoşani un astfel de dicţionar? Categoric, da! Trei persoane îl pot alcătui: Gheorghe Hreapcă, Al. D. Funduianu şi Dumitru Monacu; 

În  preajma anului 1920,  se punea problema revigorării spiritului junimist, ca urmare a  trecerii în eternitate a  pilonilor principali ai curentului. Punându-se şi problema cooptării lui Nicolae Iorga în acest demers, Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226), reţine un  punct de vedere dintr-o scrisoare a lui I. Paul: „Eu, personal, deşi am mare stimă şi admiraţie pentru munca uriaşă ştiinţifică a d-lui Iorga, pentru cinstea lui în cele materiale şi pentru curăţenia sentimentului său naţional, calităţi mari în lumea noastră de azi, cu toate acestea n-am fost de părere să-l amestecăm în acţiunea noastră. N-am fost de părere nu pentru alt motiv grav, ci numai pentru că e capricios şi incalculabil, cum sunt de altfel toate talentele mari, fiindcă la supărare prea dă fără cruţare şi de multe ori pe nedreptul cu piciorul când vasul e plin, ca vaca cea cu nărav.”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Poșta Română cumpără timbrele pe care tot ea le produce. Ministrul Economiei: „Mi se pare un exemplu de așa nu”

Publicat

Publicitate

Poșta Română este nevoită să cumpere propriile timbre, produse în propria tipografie, din cauza unui circuit birocratic impus de stat. Romfilatelia, compania care realizează designul timbrelor și le vinde ulterior către Poștă, a raportat pierderi record în 2024.

Instituția care intermediază procesul rămâne cu 61 de angajați și un director plătit cu 4.500 de euro lunar. Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță că actuala structură ar putea fi reorganizată, potrivit Digi24.

Romfilatelia a fost inițial o sucursală a Poștei Române și a devenit companie de sine stătătoare în 2004, printr-o decizie a Guvernului condus de Adrian Năstase. De atunci, funcționează cu proprii șefi și angajați, iar singurul acționar este tot Poșta Română.

În același timp, Romfilatelia a primit dreptul exclusiv de a emite timbre și emisiuni filatelice în România. Așadar, Poșta Română a ajuns în postura de a achiziționa timbre de la propria companie, ceea ce implică un transfer de bani între două instituții publice.

Ministrul Economiei: „Mi se pare un exemplu de așa nu”

„Nu sunt convins că statul român are nevoie de acest lucru. (…) Mie mi se pare un exemplu de așa nu în statul român. Este un ping-pong cu 10 serve în aceeași cameră. Și pentru asta exită și în Poșta Română și în Romfilatelia conduceri paralele”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei.

Totodată, deși Romfilatelia facturează timbrele către Poșta Română, tot Poșta le tipărește. Practic, angajații Romfilatelia se ocupă exclusiv de partea grafică, de designul acestora.

Publicitate

„În clipa în care am dat comanda, Romfilatelia ne trimite bunul de tipar, tipizatul, pe care noi în cadrul Poștei, la fabrica de timbre îl printăm. Pentru acest efort Romfilatelia achită o sumă Poștei Române, după care timbrele printate se întorc la Romfilatelia.

În clipa în care Romfilatelia a primit timbrele, poate să își onoreze comanda primită de la Poșta Română și să ne dea timbrele înapoi, tot nouă celor care le-am printat, în schimbul unui comision, un procent din suma totală, doi la sută, trei la sută”, a explicat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române.

Deși compania mai are și alți clienți, anume instituții publice sau firme private, valoarea contractelor este redusă, pe fondul unei piețe filatelice în scădere continuă.

Pierderi financiare și salarii uriașe

Cu toate acestea, Romfilatelia are:

  • 61 de angajați,
  • un director general,
  • un consiliu de administrație format din cinci membri, fiecare cu o indemnizație lunară netă de 2.500 de lei.

Romfilatelia a raportat pierderi financiare, iar cele mai mari au fost în 2024, cu peste 2,1 milioane de lei: „Aici mi-a sărit în ochi faptul că așa procentual ei au pierdere cam un sfert din valoarea bugetului pe 2024 și de acolo am început să cobor în adâncime, să mă uit cam cum este situația”, a spus ministrul Economiei, Radu Miruță.

Directorul general al Romfilatelia este Cristina Popescu, care se află în această funcție de 21 de ani, încă de când compania a fost separată de Poșta Română.

În anii ’90 a fost ofițer SRI, iar ulterior a avut mai multe funcții, inclusiv în instituții de stat, se arată în CV-ul său. În ciuda pierderilor, veniturile sale anuale au fost consistente.

În 2024 a încasat o indemnizație de 276.746 lei, echivalentul a aproximativ 4.500 de euro lunar. La această sumă se adaugă pensia anuală de 162.624 lei, adică aproape 2.700 de euro pe lună.

„Nici sumele nu sunt chiar de neglijat, directorul la Romfilatelia are undeva pe la 38, 39 de mii de lei brut pe lună, mai este și membru în consiliul de administrație, nu îl cunosc, o fi un om performant”, a adăugat Radu Miruță.

Pe lângă salariu, directoarea are la dispoziția sa și o mașină cu șofer, primă de vacanță echivalentă cu un salariu net și asigurare completă de sănătate, valabilă atât în țară, cât și în străinătate. Contactată de jurnaliștii Digi24 pentru un punct de vedere în scris, Cristina Popescu nu a oferit niciun răspuns.

Tentative de reorganizare eșuate pentru că „Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat”

De-a lungul timpului, au existat mai multe tentative de a reintegra Romfilatelia în structura Poștei Române, dar toate au eșuat din cauza reticenței interne și a lipsei de voință politică: „Fiecare vrea să fie stăpân la el în sat și atunci a fost refuzată ideea aceasta de a fi comasată și integrată în cadrul Poștei Române”, a mai spus Valentin Ștefan.

„Dintr-un punct de vedere strict comercial, această companie nu își are justificarea, activitatea ei poate fi integrată în activitatea Poștei Române, nu mai ai salarii de… deci a indemnizațiilor membrilor de CA, nu mai ai salariile conducerii și activitatea poate fi foarte bine realizată în cadrul companiei Naționale Poșta Română, cum este de altfel peste tot prin lume”, a declarat Valentin Ștefan, director general Poșta Română.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Angajat al unui spital, arestat pentru că ar fi agresat sexual o pacientă minoră

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 45 de ani, angajat al Spitalului pentru copii ”Sf. Maria” din Iași, a fost arestat preventiv de polițiștii de la Investigații Criminale din cadrul IPJ, după ce ar fi încercat să agreseze sexual o minoră care era internată în unitatea medicală.

”Din cercetările făcute până în prezent s-a constatat că, pe data de 10 iulie, bărbatul ar fi agresat sexual o fată în vârstă de 17 ani. În prezent, acesta se află în Arestul IPJ Iași, fiind arestat preventiv pentru 30 de zile”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Iași, Ioana Bîlea.

Surse din rândul anchetatorilor spun că bărbatul a chemat fata într-o cameră tehnică de la Spitalul pentru copii ”Sf Maria”, sub pretextul că trebuie să îi dea fișa cu rezultatele analizelor medicale efectuate, iar acolo ar fi început să o atingă pe zonele intime.

Directorul medical al spitalului, dr Ileana Ioniuc, a declarat, pentru AGERPRES, că a fost demarată și o anchetă internă la nivelul unității medicale unde bărbatul era angajat ca registrator.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Spitalul de Urgență „Mavromati” Botoșani: Precizări privind modul de programare pentru consultații în Ambulatoriul Integrat, locația Marchian

Publicat

Publicitate

Consultatiile / alte servicii medicale în Ambulatoriul Integrat se acordă pacienților asigurați care au o recomandare – bilet de trimitere / bilet de externare și programare.

 

Pentru a beneficia de serviciile medicale oferite în Ambulatoriul Integrat pacientții se pot programa astfel:

 

Prin apel la numerele de telefon alocate fiecarei specialitati în intervalele orare stabilite și

afișate la punctele de informare din Ambulator, pe ușa fiecărui cabinet și la adresa: spital@spitalulmavromati.roProgramari telefonice cabinete ambulatoriu

Publicitate

În perioada cînd medicul este în concediu de odihnă nu se fac programari telefonice, acestea vor fi efectuate după reluarea activitatii la cabinet.

Pentru a nu crea timpi foarte mari de așteptare, vă rugăm să respectați orele de preluare a apelurilor afișate pentru fiecare specialitate. Este suficient un singur apel, dacă acesta nu poate fi preluat veți fi contactat de persoana responsabilă pentru efectuarea programării. Numărul mare de apeluri chiar și de la același număr de telefon poate genera omisiuni în gestionarea apelurilor nepreluate și reapelarea solicitanților

Dacă intervin modificări în programul medicului veți fi anuntati și vi se va face o nouă programare. Daca dumneavostra nu mai doriti consultatia pentru care ati fost programat vă rugăm să comunicati acest lucru în timp util pentru a nu bloca un loc la medicul respectiv. Pacienții care la data consultației sunt internati, indiferent de forma de internare, nu pot beneficia de consultație în Ambulator.

Rugăm pacienții cronici sau cei care primesc indicații de a reveni la control la un anumit interval de timp să solicite din timp aceasta programare.

După efectuarea programarii, sunteți informați despre documentele medicale necesare pentru a va prezenta la consult. Verificați valabilitatea biletului de trimitere și specialitatea pentru care este emis acesta înainte de a va prezenta la consultație.

 

 

On – line accesând spital@spitalulmavromati.ro, programare online Ambulatoriu.

 

Prin e-mail la adresa programari.cabinete.m@spitalulmavromati.ro

Pentru aceasta varianta de programare vă rugam sa furnizati un numar de telefon de contact pentru facilitarea comunicarii cu persoana desemnata pentru efectuarea programarii.

Citeste mai mult

Eveniment

Sindicatele din Educație îi cer președintelui să nu promulge legea asumată de Guvern în Parlament

Publicat

Publicitate

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală ”Alma Mater” îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea privind unele măsuri fiscal-bugetare în forma asumată în fața Parlamentului de către Guvern.

Domnule Președinte, nu fiți părtaș la distrugerea învățământului românesc!

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație ‘SPIRU HARET’ și Federația Națională Sindicală ‘ALMA MATER’ îi solicită domnului Nicușor Daniel Dan – Președinte al României – să nu promulge Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare în forma asumată în fața Parlamentului României de către Guvern.

Măsurile în domeniul învățământului preuniversitar și superior stabilite de Executiv, dacă vor fi puse în practică, vor afecta grav atât angajații, cât și beneficiarii educației. În susținerea demersului nostru este și răspunsul pentru mass-media dat de Institutul de Științe ale Educației – singura instituție publică având ca atribuții cercetarea, dezvoltarea și inovarea în educație, pentru cunoașterea și înțelegerea contextelor, fenomenelor și proceselor educaționale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educației, pe baza datelor de cercetare.

Acest răspuns arată exact ceea ce am susținut și noi:

– Actuala norma didactică de predare este la nivelul mediu al UE și nicidecum în mod diversionist ‘cea mai mică’, așa cum a afirmat public ministrul Educației, Daniel David, iar, prin majorarea normei didactice cu două ore, România se va plasa peste media înregistrată la nivel european;

Publicitate

– creșterea numărului de elevi la clasă va aduce deservicii atât actului didactic, cât și beneficiarilor primari ai educației.

– aglomerarea claselor va conduce la o scădere a rezultatelor elevilor, inclusiv la evaluările internaționale, așa cum rezultă și din studiile internaționale TIMSS și PIRLS.

Având în vedere cele prezentate mai sus, considerăm ca este obligatoriu ca Președintele României să retrimită Parmentului Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare și să solicite eliminarea articolelor care vor afecta grav sistemul educațional pe termen lung. Sperăm ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, măsurile contra educației să fie stopate.

Mâine, 25 iulie 2025, ora 11.00, o delegație a celor trei federații sindicale vor depune și un material în acest sens la Președintele României.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending