Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (193)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Constantin Adam îmi dăruieşte o plachetă pe care am simţit-o în palmă ca pe un bulgăre fierbinte de zăpadă. Aparţine soţiei sale, Aurora Adam (născută la Dângeni, la 5 februarie 1951) şi decedată de curând (Botoşani, 21 august 2023). Placheta apare “in memoriam” după dispariţia-i fulgerătoare, fiind o selecţie dintre poeziile pregătite de autoare pentru a le publica. Profesor de limbă şi literatură franceză în mai multe şcoli şi licee din judeţul Botoşani şi Suceava, iar în perioada 1983 – 1990, la Şcoala Gimnazială din Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, Aurora Adam  a fost traducător, publicist, coordonator de cenacluri şcolare şi a altor activităţi culturale. Într-o discuţie cu Grigore Vieru, şi aflând că  predă la Şcoala din Ipoteşti, îi va spune: „Visul meu de aur ar fi să predau Limba şi Literatura Română, nu la Sorbona,  ci la Ipoteşti. Bucură-te stimată profesoară că eşti înconjurată de lumina dulce a Ipoteştilor”. Placheta are un titlu sugestiv: „Lira cu strune de lacrimi…”, cu subtitlul „Prima carte…, Ultima carte…”. Că este  „prima  carte” pe care Aurora Adam ar fi vrut s-o mângâie, sunt de acord. Nu cred că va fi „ultima carte”. Constantin Adam, soţul, va avea puterea să mai scoată o serie de plachete, semnate Aurora Adam, în acest format elegant  care induce fragilitate şi sensibilitate, caracteristici pe care le avea cu asupra de măsură autoarea.  Placheta aceasta, ca o mică bijuterie, conţine 23 de poeme şi interviul pe care mi l-a acordat şi pe care l-am publicat în presa locală.  Să reţinem câteva idei  ale Aurorei Adam: 1. „Din nefericire avem două Românii: cea adevărată, profundă, perenă, şi cea de import, modelată de psihologia „patrioţilor” de contrabandă”; 2. „… o Românie confuză, grăbită să ardă etapele asimilării aproape forţate la nişte valori care nu corespund profunzimii sentimentului românesc de a concepe şi a accepta destinul”; 3. „Mai cred că românul s-a născut poet”; 4. „Generaţia mea a crescut sub semnul poeziei lui Eminescu, Coşbuc, Goga”: 5. „Profesorul de limba română din gimnaziu, dl. Gheorghe Creţu, ne încuraja pe mine şi pe alţi elevi să scriem versuri, versuri ce au apărut în „Scânteia pionierului”, publicaţie naţională pentru elevi ai secolului al XX-lea. Am mai publicat poezii în anii de liceu şi în primii ani de profesorat, dar accesul avizat la poezia de valoare m-a determinat să-mi reevaluez talentul”; 6. „Uneori avem nevoie şi de „demoni” pentru a-i preţui şi mai mult pe îngeri. Eminescu va rămâne Eminescu, iar detractorii lui fie vor pieri în anonimatul mediocrităţii care-i caracterizează, fie îşi vor atrage oprobiul din partea oamenilor oneşti, dacă aceşti denigratori sunt nume consacrate”; 7. „Cred că satul românesc actual trece printr-o profundă criză de identitate. S-au pierdut nu numai multe tradiţii, fenomen explicabil prin evoluţia societăţii, dar ceea ce e foarte dureros,aproape irecuperabil, au început să se piardă valorile morale”.

Am avut prilejul să fiu în apropierea Aurorei Adam. Dialogurile, discursurile şi intervenţiile susţinute  trădau o sensibilitate aparte, cu dese trimiteri spre zona celestă a poeziei, a bunului simţ şi a moralei care venea de acolo, din locul copilăriei. A corespondat pe teme de poezie cu Mitzura Arghezi, l-a apreciat pe Constantin Ciopraga, aşa cum a impresionat-o şi Al. Călinescu. Eminescu şi Blaga i-au fost la inimă. În ceea ce-l priveşte pe Blaga, Aurora Adam ar fi rescris „Luntrea lui Caron” şi ar fi dat în vileag numele acelora care l-au împiedicat să i se acorde Premiul Nobel: „eu nu i-aş ierta, chiar dacă unii dintre ei sunt intraţi în conştiinţa literară a românilor”.

Multe titluri ale poemelor prezente în această plachetă pun în evidenţă personalitatea poetică a Aurorei Adam: „Poem despre Limba română”, „Datorie”, „Crez”, „Chemări”, „Daruri”, „Timp”, „Tărie”, „Moştenire” său „Perenitate” exprimă  sublimări ale stărilor interioare supuse unei solemnităţi cinstite  Orice titlu condensează în el o reflecţie de sorginte psiho-socială., versurile ataşate titlului  sunt o filtrare a realităţii: „Nu spuneţi nimănui / când o lacrimă acoperă un vis. // Pădurea când îşi pierde un ram / doar tremură-n sfâşiere duioasă. //  Şi soarele-şi risipeşte razele / dar nu se înspăimântă niciodată. // Florile-şi răspândesc parfumul / şi pier / fără să se-nfioare. // Dar vă văitaţi tuturor / când v-aţi întors străini / lângă un trecut ce-a fost cândva / al vostru…” („Verticalitate”). Vă propun să procuraţi această plachetă în care veţi găsi versuri şi vorbe ca o terapie de salvare a sufletului românesc.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul „Frumoasa şi Bestia, la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

În această săptămână în zilele de joi, 8 mai 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 11 mai 2025, de la orele 11:00 și 12:30, micuții sunt așteptați să vizioneze spectacolul  „Frumoasa şi Bestia”.

„Frumoasa şi Bestia“ este un spectacol de Valentin Dobrescu,  după o poveste engleză. Regia artistică este semnată de Valentin Dobrescu, scenografia îi aparţine lui Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de  Alin Macovei-Moraru.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Adelina Cojocariu, Andrei Iurescu, Marius Rusu, Ioana Buta, Anamaria Chelaru, Alin Gheorghiu şi Ana Apetrei

 

„V-aţi întrebat, ce e povestea ? Nu e uşor s-o defineşti.

Pot să vă spun că o poveste este doar ceea ce-ţi doreşti.

Publicitate

E ce visezi cu ochii minţii, e gândul tău neîmplinit,

E-o lume-n care-ai vrea să fii, şi-n care-acuma te-ai trezit.

Vreţi o poveste ? Da ? Prea bine. Ştiu una care v-ar plăcea,

Şi-n care veţi vedea cu toţii ce poate face dragostea.” (Valentin Dobrescu)

 

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

 

Prețul biletului este de 20 lei.

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

Citeste mai mult

Eveniment

Izvor de credință, cuvânt și jertfă: Revista religioasă săptămânală „Izvorul Tămăduirii”, la numărul 2000. Primul mesaj al părintelui Ioan Alupoaiei, în urmă cu 22 de ani

Publicat

Publicitate

Într-un colț al Botoșaniului, unde odinioară doar liniștea unui parc acompania pașii celor grăbiți, s-a născut, din jertfă și rugăciune, o biserică. Nu doar din piatră și cupru, ci și din cuvânt. De 22 de ani, Parohia „Izvorul Tămăduirii și Sfântul Haralambie” scrie, cu suflet și condei, o pagină vie a credinței: „Foaia religioasă săptămânală Izvorul Tămăduirii”.

Această publicație nu este doar o simplă revistă parohială. Este un glas al Bisericii care, număr după număr, cheamă la lumină, la comuniune și la trăirea tainelor dumnezeiești. Încă din 15 februarie 2004, când a apărut primul număr – mai degrabă un program liturgic decât un material editorial – s-a simțit nevoia unui dialog profund cu sufletul credinciosului. De atunci și până astăzi, cu peste 2000 de apariții, foaia religioasă a devenit o cronică a trăirii, o punte între altar și inimile celor care caută mântuirea.

Inițiativa a fost semnul unei viziuni profunde, născute în inima preotului Ioan Alupoaiei, cel care a zidit nu doar pereți sfințiți, ci și o comunitate. În anii când Parohia „Izvorul Tămăduirii” își făcea pașii timizi în viața liturgică, totul părea fragil. Într-un tramvai dezafectat, devenit loc de rugăciune, s-a rostit pentru prima dată numele lui Dumnezeu într-un lăcaș improvizat, dar plin de Duh. Era 13 martie 2003. Și până la 25 noiembrie același an, „biserica din tramvai” a fost loc de închinare, de început și de nădejde.

Încercările nu au lipsit. Două incendii – unul la capelă, altul la acoperiș – au pus la încercare rezistența credinței. Dar focul jertfei nu s-a stins. Astăzi, în locul tramvaiului, se înalță o biserică de zid, cu turlă spre cer și catapeteasmă din stejar, cu icoane care privesc din veșnicie. Sfântul Altar este pictat, iar sufletele celor ce pășesc în acest spațiu se simt mai aproape de Împărăție.

Dar dincolo de ziduri, rămâne cuvântul. Foaia religioasă săptămânală a devenit altarul scris al parohiei. A transmis, cu răbdare și inspirație, chemarea lui Hristos: „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați…” A vorbit despre evenimentele bisericii, despre sărbători, despre viețile sfinților, dar mai ales despre viața trăită în comuniune. A devenit un glas pentru cei ce nu puteau rosti și o lumină pentru cei ce căutau sens.

Această publicație este, fără îndoială, dovada că Biserica nu este o clădire. Este o familie. Este o respirație comună. Este iubirea care lucrează, în fiecare duminică, o nouă înviere în suflete. Nu este egocentrică, ci misionară. Nu este rece, ci lucrătoare, în duh și adevăr.

Publicitate

După 22 de ani, „Foaia religioasă Izvorul Tămăduirii” nu este doar o arhivă. Este un document viu, care pulsează cu fiecare rugăciune rostită în taină, cu fiecare lacrimă ștersă în tăcere și cu fiecare bucurie împărtășită în credință. Este un dar. Un izvor.

La ceas aniversar, să le spunem celor ce au scris, editat, tipărit și răspândit această lucrare: La mulți ani binecuvântați! Și la cât mai multe suflete atinse de cuvânt!

La mulţi ani şi la cât mai mulţi cititori!

Citeste mai mult

Eveniment

COD RUTIER 2025: Șoferii își pot recupera mai rapid permisul! Află noua condiție

Publicat

Publicitate

Parlamentul a aprobat o modificare a Codului Rutier 2025, care le oferă șoferilor posibilitatea de a reduce perioada de suspendare a permisului auto dacă achită amenda contravențională.

Parlamentul a adoptat marți proiectul legislativ care introduce o condiție suplimentară pentru șoferii care doresc să își reducă perioada de suspendare a permisului de conducere, respectiv plata amenzii contravenționale.

Modificare Cod Rutier 2025. Noua condiție pentru reducerea suspendării permisului

Conform noii legislații, pentru a beneficia de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, șoferii trebuie să îndeplinească trei condiții:

  • admiterea la testul de verificare a cunoștințelor rutiere
  • deținerea permisului auto de cel puțin un an
  • dovada achitării amenzii contravenționale ce a dus la suspendarea dreptului de a conduce.

Proiectul a fost inițiat de USR. Inițiatorii susțin că măsura va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere și la îmbunătățirea sistemului de colectare a amenzilor, potrivit Mediafax.

Citeste mai mult

Eveniment

„Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”. Întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon” Botoșani

Publicat

Publicitate

Biserica Militară Botoșani va găzdui în data de 8 mai 2025, începând cu ora 17:00, întâlnirea Cercului Pastoral Misionar „Sfântul Spiridon”.

Din acest cerc fac parte parohiile din partea de sud-est a municipiului Botoșani și prin rotație, la fiecare Biserică parohială se oficiază în sobor câte o slujbă și se prezintă o temă misionară.

În cadrul întâlnirii de joi, se va oficia Taina Sfântului Maslu și va fi susținută conferința cu tema „Părintele Cleopa, mare mărturisitor și duhovnic”, de către Preot Teodor Cenușă, slujitor la Biserica Militară Botoșani.

Dumnezeu, în marea Sa iubire de oameni, binecuvântează lumea, din vreme în vreme, cu genii ale sfinţeniei destinate a arăta pământenilor calea către o vieţuire adevărată întru dobândirea Împărăţiei Cerurilor. Părintele Cleopa, adică Sfântul Cuvios Cleopa de Sihăstria, a fost un astfel de om. Dumnezeu l-a rânduit să vieţuiască în vremuri grele pentru a fi călăuză celor ce caută calea spre Împărăţia Cerurilor.

CERCUL PASTORAL MISIONAR „SF. SPIRIDON”

Parohii, lăcașuri de cult și slujitori:

Publicitate

 

  1. Biserica „Sfântul Ilie”, Preot Lucian Leonte, paroh, Pr. Constantin Leonte, co-slujitor;
  2. Biserica „Duminica Mare”, Preot Florin Marcu, paroh;
  3. Biserica „Înălțarea Domnului”, Preot Thoader Pețenchea, paroh;
  4. Biserica „Izvorul Tămăduirii”, Preot Daniel Țăranu, paroh;
  5. Biserica „Sfântul Pantelimon”, Preot Constantin Iordache, paroh;
  6. Biserica Militară „Sfântul Voievod Ștefan”, Preot Teodor Cenușă, slujitor;
  7. Spitalul de Recuperare „Sfântul Gheorghe”, Preot Ionuț Moise, misionar de caritate;
  8. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” II, Preot Mihail Ulman, paroh.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending