Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (192)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Theodor Damian: „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016).  Azi prezentăm ultimul eseu al cărţii – „To be or not to be:  Noi  argumente cu privire la creştinismul eminescian”. Eseul  este un răspuns la articolul lui Răzvan Codrescu, „Eminescu şi creştinismul”, publicat pe blogul său pe 17 februarie 2008.

Reţinem: “Ceea ce se pare că a declanşat articolul lui Răzvan Codrescu şi teza din el este tendinţa exagerată a unora din ţară de a-l canonize pe Eminescu, de a-l considera un sfânt, din punct de vedere religios, aşa cum o face, de exemplu Gheorghe Gavrilă-Copil care i-a şi scris un Acatist. De frica posibilităţii de a cădea într-o extremă, Răzvan Codrescu pica în cealaltă extremă. Dacă unii îl vor pe Eminescu sfânt, el încearcă să demonstreze că Eminescu nu a fost nici măcar credincios creştin”.  Theodor Damian îşi începe demersul cu o altă observaţie care vizează articolul lui Răzvan Codrescu; „A veni cu o asemenea acuză demonstrează ideea de prejudecată cu care pleacă R. C.  la drum în încercarea sa de a demonstra necreştinismul eminescian, prejudecată care, aşa cum notează şi Theodor Codreanu, aminteşte apropierea periculoasă de practica interpretativă a sistemului comunist de a-l defini pe Eminescu drept ateu, bazat pe doar câteva referinţe care ar fi sprijinit, fie şi foarte superficial, această teză. Adică se porneşte de la o prejudecată: trebuie să-l scoatem pe Eminescu ateu, şi se purcede la “acrobaţii” (termenul e luat din R.C. unde este pus pe seama celor pe care-i critică) hermeneutice, pentru a se ajunge, triumfător, la concluzia că a fost ateu!”

Dar, cu ce idei vine Răzvan Codrescu: 1. “Poezia “Rugăciune”, fără îndoială o izbândă artistică, n-are deloc o geneză mistică”; 2. “La Eminescu, cum e şi firesc, suverană rămâne Poezia. Altfel ce sens ar avea să-L numeşti pe Iisus Hristos “Domn al oştirilor” (sintagmă vetero – testamentară) sau pe Maica Domnului “Luceafăr al mărilor”? 3. “Poezia lui Eminescu „Răsai asupra mea” este pentru R.C. „tot un şir de rugăciune amară, dezabuzată, adresată Fecioarei”; 4. „Poezia intitulată „Christ” (mai târziu „Dumnezeu şi om”), zice R. C., nu este altceva decât „un evident rebut de atelier poetic”; 5. „Poezia „Înviere” de Eminescu este, în percepţia lui R. C. „irelevantă” şi „greoaie”; 6. „Este interesantă şi afirmaţia lui R. C.  despre pustnicii eminescieni. Nici unul dintre ei, ni se zice, „deşi unii poartă sutană, nu trag a creştin”; 7. “ Mai scrie R. C.: “Altminteri, monahismul autentic pare mai degrabă a-i fi repugnant (a se vedea cazul Biancăi din “Făt-Frumos din tei”; 8. „Cu privire la posibile interpretări religioase ale „Luceafărului” lui Eminescu, R. C. ne spune că pe această temă s-a delirat îndelung”; 9. „Creangă era mai ţăran decât Eminescu şi totuşi a avut o rea întâlnire cu creştinismul…”; 10. „În familia căminarului Gheorghe Eminovici nu pare să fi primit educaţie religioasă. Tatăl stătea drept pe la liturghii, după vechea cuviinţă, dar un suflet religios nu era”; 11. „Mama – Raluca, fata stolnicului Juraşcu- cea care a cumpărat o bisericuţă pentru familie şi care avea „şase fraţi sau surori la călugărie”, asupra propriilor copii nu se vede să fi exercitat vtro  influenţă religioasă”; 12. „Nici deschiderea culturală a poetului n-a mers în direcţia creştinismului. Îl atrăgeau mai degrabă filosofiile păgânizante, arhaicităţile şi exotismele”; 13. „Respectul pe care  Eminescu si-l impune totuşi faţă de Biserică (pe care o numeşte într-un rând ”Maica spirituală a poporului român”)  – întotdeauna formal, exterior – reprezintă doar „notă componentă a respectului său mai general faţă de Tradiţie”; 13. „R. C. încearcă să diminueze aderenţa lui Eminescu la creştinism scriind că poetul umblă după manuscrise vechi”; 14. „În ultima parte a articolului său, R. C. trage o concluzie preliminară: „Hotărât lucru, orideunde ne-am uita, nu prin creştinism se defineşte Eminescu”.

Luate pe rând, Theodor Damian demontează toate aceste aserţiuni ale lui Răzvan  Codrescu specificând: „Vreau să precizez aici că am scris aceste rânduri nu ca un atac la persoana lui R. C., un intelectual de valoare în cultura română de azi, ci ca un contra-argument şi o critică la metoda sa şi la ceea ce mi se pare mie superficialitatea de care R.C. a dat dovadă în argumentarea sa ce denotă prejudecata cu care a plecat la drum în acest demers.”

Publicitate

Privind demonstraţia lui R. C., că Eminescu a fost un necredincios, Theodor Damian reia şi un punct de vedere al unui comentator anonim: „Cu tot respectul, analiza pe care o faceţi dumneavoastră la creştinismul lui Mihai Eminescu este una „inginerească”. Remarc o anumită acurateţe sterilă, un soi de corectitudine păgubitoare, observ un fel de sentinţă apriorică pe care vă căzniţi s-o justificaţi într-o manieră „călduroasă”. Dacă îmi permiteţi, păcătuiţi respectând litera, fără a înţelege duhul. Vă străduiţi să fiţi verosimil fără să fiţi; vă căzniţi să păreţi că aveţi dreptate, fără să aveţi. Nu poţi să scormoneşti cu şurubelniţa în sufletul unui om. Or dumneavoastră, cam asta faceţi, ba uneori lăsaţi impresia că luaţi şi drujba în mână pentru a-i mai tempera pe cei care îşi închipuie că Eminescu a fost vreun sfânt. Recuzita de care faceţi uz în sumara dumneavoastră analiză este complet inadecvată duhului eminescian, care este mai curând al unui creştin care caută adevărul şi care, până la urmă, a fost desfiinţat şi omorât pentru dreptate. Căutarea şi dorul de adevăr, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, sunt elemente fundamentale ale creştinismului.”

Aici se încheie  prezentarea,  pe parcursul a şapte episoade (vezi pe Botoşani24.ro „Momentul de cultură”  168, 169, 171, 173, 177 şi 183), a cărţii lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016) prin care demonstrează că „poetul neamului românesc a fost un credincios creştin, nu în sensul pios al cuvântului, nici în sensul instituţional, adică bisericos, ci în sensul, pur şi simplu,  obişnuit al cuvântului, acesta neexcluzând  însă un creştinism asumat”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

acum 11 minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Rezultate la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională 2025

Publicat

acum 15 minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a centralizat rezultatele obținute de elevii cl. a VIII-a la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională din acest an școlar.

Simularea s-a desfășurat în zilele de 11 și 12 decembrie 2024, în 104 unități de învățământ.

Ratele de promovare pe discipline sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 66,08%.  1 elev a obținut nota 10.
  • Matematică – procent de promovare: 59,40%. 3 elevi au obținut nota 10.

„Rezultatele au fost aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă. Aceste note nu sunt publice și nu se trec în catalog, însă rezultatele obținute sunt analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții cu elevii și cu părinții, precum și la nivelul Consiliului profesoral.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Din totalul celor 3781 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, la proba de Limba și literatura română s-au prezentat 3605 elevi, absenți fiind 176 de elevi, iar la Matematică au fost prezenți 3576 de elevi, absentând 205.

Următoarea simulare județeană a examenului de Evaluare Națională va avea loc în zilele de  14 și 15 aprilie 2025, precedată de simularea națională care se va desfășura în 17 și 18 martie 2025.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A furat obiecte de uz casnic și a fost reținut. Isprava unui tânăr de 18 ani din Botoșani

Publicat

acum 2 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis odonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 18 ani, din municipiul Botoșani, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

 

În urma probatoriului administrat de polițiști s-a stabilit faptul că acesta, la data de 17 ianuarie a.c., ar fi sustras din incinta unei societăți comerciale, mai multe bunuri de uz casnic, în valoare de aproximativ 2.000 de lei. Prejudiciul a fost recuperat integral și restituit victimei.

 

Tânărul a fost ontrodus în Centrul de reținer eși Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Început de an în forță pentru Poliția Municipiului Botoșani. Unsprezece persoane reținute îmtr-o săptămână

Publicat

acum 2 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

În perioada 13-19 ianuarie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani, împreună cu cei ai Secțiilor de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani și nr.  Hlipiceni, au acționat, în zona de competență, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică în municipiul Botoșani, fiind organizate șase acțiuni atât pe timp de noapte cât și de zi, pentru identificarea celor care nu respectă prevederile legale, precum și pentru probarea  activității infracționale în mai multe cauze penale.

 

Astfel, ca urmare a acestor activități a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, pentru  11 persoane, cercetate pentru infracțiuni la regimul rutier, infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului. Față de două dintre acestea, cercetate pentru infracțiuni de tâlhărie,  a fost dispusă arestarea preventivă pentru 30 de zile.

 

EXEMPLE:

Dosar penal, sancțiune de 20.000 de lei si auto confiscat

Publicitate

De asemenena, în cadrul activităților desfășurate în trafic a fost depistat un conducător auto care avea permisul de conducere anulat ca urmare a unor probleme medicale. A fost întocmit dosar penal pentru conducere fără permis.

 

Mai mult decât atât, în interiorul autoturismului, polițiștii au depistat mai multe pachete de țigarete de proveniență extracomuitară, fără timbru de acciză, motiv pentru care, șoferul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 de lei, iar autoturismul a fost supus confiscării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending