Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (192)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Theodor Damian: „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016).  Azi prezentăm ultimul eseu al cărţii – „To be or not to be:  Noi  argumente cu privire la creştinismul eminescian”. Eseul  este un răspuns la articolul lui Răzvan Codrescu, „Eminescu şi creştinismul”, publicat pe blogul său pe 17 februarie 2008.

Reţinem: “Ceea ce se pare că a declanşat articolul lui Răzvan Codrescu şi teza din el este tendinţa exagerată a unora din ţară de a-l canonize pe Eminescu, de a-l considera un sfânt, din punct de vedere religios, aşa cum o face, de exemplu Gheorghe Gavrilă-Copil care i-a şi scris un Acatist. De frica posibilităţii de a cădea într-o extremă, Răzvan Codrescu pica în cealaltă extremă. Dacă unii îl vor pe Eminescu sfânt, el încearcă să demonstreze că Eminescu nu a fost nici măcar credincios creştin”.  Theodor Damian îşi începe demersul cu o altă observaţie care vizează articolul lui Răzvan Codrescu; „A veni cu o asemenea acuză demonstrează ideea de prejudecată cu care pleacă R. C.  la drum în încercarea sa de a demonstra necreştinismul eminescian, prejudecată care, aşa cum notează şi Theodor Codreanu, aminteşte apropierea periculoasă de practica interpretativă a sistemului comunist de a-l defini pe Eminescu drept ateu, bazat pe doar câteva referinţe care ar fi sprijinit, fie şi foarte superficial, această teză. Adică se porneşte de la o prejudecată: trebuie să-l scoatem pe Eminescu ateu, şi se purcede la “acrobaţii” (termenul e luat din R.C. unde este pus pe seama celor pe care-i critică) hermeneutice, pentru a se ajunge, triumfător, la concluzia că a fost ateu!”

Dar, cu ce idei vine Răzvan Codrescu: 1. “Poezia “Rugăciune”, fără îndoială o izbândă artistică, n-are deloc o geneză mistică”; 2. “La Eminescu, cum e şi firesc, suverană rămâne Poezia. Altfel ce sens ar avea să-L numeşti pe Iisus Hristos “Domn al oştirilor” (sintagmă vetero – testamentară) sau pe Maica Domnului “Luceafăr al mărilor”? 3. “Poezia lui Eminescu „Răsai asupra mea” este pentru R.C. „tot un şir de rugăciune amară, dezabuzată, adresată Fecioarei”; 4. „Poezia intitulată „Christ” (mai târziu „Dumnezeu şi om”), zice R. C., nu este altceva decât „un evident rebut de atelier poetic”; 5. „Poezia „Înviere” de Eminescu este, în percepţia lui R. C. „irelevantă” şi „greoaie”; 6. „Este interesantă şi afirmaţia lui R. C.  despre pustnicii eminescieni. Nici unul dintre ei, ni se zice, „deşi unii poartă sutană, nu trag a creştin”; 7. “ Mai scrie R. C.: “Altminteri, monahismul autentic pare mai degrabă a-i fi repugnant (a se vedea cazul Biancăi din “Făt-Frumos din tei”; 8. „Cu privire la posibile interpretări religioase ale „Luceafărului” lui Eminescu, R. C. ne spune că pe această temă s-a delirat îndelung”; 9. „Creangă era mai ţăran decât Eminescu şi totuşi a avut o rea întâlnire cu creştinismul…”; 10. „În familia căminarului Gheorghe Eminovici nu pare să fi primit educaţie religioasă. Tatăl stătea drept pe la liturghii, după vechea cuviinţă, dar un suflet religios nu era”; 11. „Mama – Raluca, fata stolnicului Juraşcu- cea care a cumpărat o bisericuţă pentru familie şi care avea „şase fraţi sau surori la călugărie”, asupra propriilor copii nu se vede să fi exercitat vtro  influenţă religioasă”; 12. „Nici deschiderea culturală a poetului n-a mers în direcţia creştinismului. Îl atrăgeau mai degrabă filosofiile păgânizante, arhaicităţile şi exotismele”; 13. „Respectul pe care  Eminescu si-l impune totuşi faţă de Biserică (pe care o numeşte într-un rând ”Maica spirituală a poporului român”)  – întotdeauna formal, exterior – reprezintă doar „notă componentă a respectului său mai general faţă de Tradiţie”; 13. „R. C. încearcă să diminueze aderenţa lui Eminescu la creştinism scriind că poetul umblă după manuscrise vechi”; 14. „În ultima parte a articolului său, R. C. trage o concluzie preliminară: „Hotărât lucru, orideunde ne-am uita, nu prin creştinism se defineşte Eminescu”.

Luate pe rând, Theodor Damian demontează toate aceste aserţiuni ale lui Răzvan  Codrescu specificând: „Vreau să precizez aici că am scris aceste rânduri nu ca un atac la persoana lui R. C., un intelectual de valoare în cultura română de azi, ci ca un contra-argument şi o critică la metoda sa şi la ceea ce mi se pare mie superficialitatea de care R.C. a dat dovadă în argumentarea sa ce denotă prejudecata cu care a plecat la drum în acest demers.”

Publicitate

Privind demonstraţia lui R. C., că Eminescu a fost un necredincios, Theodor Damian reia şi un punct de vedere al unui comentator anonim: „Cu tot respectul, analiza pe care o faceţi dumneavoastră la creştinismul lui Mihai Eminescu este una „inginerească”. Remarc o anumită acurateţe sterilă, un soi de corectitudine păgubitoare, observ un fel de sentinţă apriorică pe care vă căzniţi s-o justificaţi într-o manieră „călduroasă”. Dacă îmi permiteţi, păcătuiţi respectând litera, fără a înţelege duhul. Vă străduiţi să fiţi verosimil fără să fiţi; vă căzniţi să păreţi că aveţi dreptate, fără să aveţi. Nu poţi să scormoneşti cu şurubelniţa în sufletul unui om. Or dumneavoastră, cam asta faceţi, ba uneori lăsaţi impresia că luaţi şi drujba în mână pentru a-i mai tempera pe cei care îşi închipuie că Eminescu a fost vreun sfânt. Recuzita de care faceţi uz în sumara dumneavoastră analiză este complet inadecvată duhului eminescian, care este mai curând al unui creştin care caută adevărul şi care, până la urmă, a fost desfiinţat şi omorât pentru dreptate. Căutarea şi dorul de adevăr, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, sunt elemente fundamentale ale creştinismului.”

Aici se încheie  prezentarea,  pe parcursul a şapte episoade (vezi pe Botoşani24.ro „Momentul de cultură”  168, 169, 171, 173, 177 şi 183), a cărţii lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016) prin care demonstrează că „poetul neamului românesc a fost un credincios creştin, nu în sensul pios al cuvântului, nici în sensul instituţional, adică bisericos, ci în sensul, pur şi simplu,  obişnuit al cuvântului, acesta neexcluzând  însă un creştinism asumat”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

11 comune botoșănene vor fi traversate de noua linie electrică dintre România și Republica Moldova

Publicat

acum 36 de minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

11 comune din sudul județului Botoșani vor fi traversate de Linia Electrică Aeriană (LEA) de 400 kV Suceava – Bălți. Este vorba de localitățile: Vlădeni, Corni, Curtești, Bălușeni, Blândești, Gorbănești, Trușești, Sulița, Albești, Românești și Santa Mare. Din cei 93,3 kilometri cât măsoară noua linie electrică pe teritoriul României, aproximativ două treimi se află pe teritoriul județului Botoșani.

Traseul LEA 400 kV Suceava – Bălți a fost făcut public de CNTEE Transelectrica în urma interpelării formulate de senatorul social-democrat Doina Federovici. „Este un proiect foarte important pentru județul Botoșani, care poate contribui la dezvoltarea regiunii noastre, după ce va fi realizată și stația pentru racordarea centralelor electrice din surse regenerabile”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

În privința noii stații, conducerea Transelectrica susține că acest obiectiv de investiții este într-un stadiu incipient, și anume că „în perioada următoare va fi aprobată Nota conceptuală pentru construcția stației Botoșani, în conformitate cu prevederile HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fondurile publice”. După realizarea Notei Conceptuale, Transelectrica va trebui să elaboreze Tema de Proiectare, Studiul de Fezabilitate, Documentația Tehnică pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construire, Proiectul Tehnic și, ulterior, execuția propriu-zisă a stației, care este prevăzută în Planul de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Transport pentru perioada 2024–2033.

Proiectul LEA 400 kV Suceava – Bălți constă în construirea liniei propriu-zise, cu o lungime totală de 142 km, între cele două localități, dintre care 93 km pe teritoriul României (302 stâlpi metalici în România, 157 în Republica Moldova), a unei celule de linie de 400 kV în stația de la Suceava și a unei stații de sistem de 400/330 kV Bălţi, în Republica Moldova, lângă stația existentă Bălți.

CNTEE „Transelectrica” a semnat contractul pentru proiectarea și execuția acestei linii de interconectare pe 11 martie și urmează să emită Ordinul Administrativ de Începere a Activităţii de Proiectare. Durata de realizare a contractului este de 52 de luni de la data emiterii Ordinului: 16 luni sunt alocate proiectării și obținerii autorizațiilor necesare, iar 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Angajările în învățământ, deblocate: Concursurile pentru posturi vacante încep din 30 aprilie

Publicat

acum o oră

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

După o perioadă de blocaj instituită de „ordonanța trenuleț”, Guvernul deblochează angajările în învățământ. Începând cu 30 aprilie, școlile și alte instituții educaționale pot relua organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor disponibile, informează alba24.ro.

În anul 2025, începând cu data de 30 aprilie, pot fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor didactice de predare din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și instituțiile de învățământ superior de stat, care devin vacante sau temporar vacante în cursul anului.

Angajările se fac cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, potrivit proiectului  de OUG.

În anul școlar 2025-2026 urmează a fi ocupate 62.514 posturi didactice de predare, care se vacantează ca urmare a încetării de drept a contractelor individuale de muncă la data de 31 august 2025.

Din totalul de 229.119 posturi didactice de predare ocupate în anul școlar 2024-2025, sunt ocupate:

  • 32.385 posturi, pe perioadă determinată de un an școlar
  • 30.129 posturi în regim de plata cu ora

Pentru acestea, contractele individuale de muncă încetează de drept până la data de 31 august 2025, respectiv la data finalizării cursurilor.

Publicitate

Guvernul deblochează angajările în învățământ și Titularizarea 2025

Prin ordonanța de urgență se asigură și cadrul legal clar pentru organizarea concursului de Titularizare 2025.

Se asigură ocuparea posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în baza rezultatelor obținute de candidați la concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare, sesiunea 2025.

Pentru învățământul universitar, prin organizarea concursurilor, se vor asigura standardele minimale privind calitatea academică a programelor de studii pentru licență, master, doctorat, învățământ la distanță, învățământ dual, formare psihopedagogică, potrivit actului normativ.

Concursurile pot fi organizate în:

  • unități de învățământ preuniversitar de stat
  • instituții de învățământ superior de stat
  • .unități de educație extrașcolară
  • centrele județene de resurse și asistență educațională.

Citeste mai mult

Eveniment

La volan, dar cu permis nerecunoscut de legea română. Bărbat de 43 de ani, oprit la Frontiera Rădăuți Prut

Publicat

acum o oră

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări cu privire la un cetățean din Republica Moldova care a prezentat la controlul de frontieră un permis de conducere nerecunoscut de statul român.

În data de 23 aprilie a.c., în jurul orei 18.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut–ITPF Iași s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, un bărbat din Republica Moldova, în vârstă de 43 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Polonia.

Bărbatul a prezentat la control un permis de conducere eliberat de către autorităţile din regiunea Transnistria, având imprimate datele și fotografia sa, document ce nu este recunoscut de statul român.
Colegii noștri au efectuat verificări specifice în urma cărora a rezultat că cetățeanul în cauză nu deține permis de conducere.
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, la finalizarea cercetărilor, urmând a se lua măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 18 ani, pericol public! S-a îmbătat și a ridicat praful din Lunca cu ATV-ul

Publicat

acum o oră

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Joi, polițiștii din  Hlipiceni au oprit pentru control, pe drumul public din comuna Lunca, un autovehicul (ATV) condus de un tânăr de 18 ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar ATV-ul pe care îl conducea nu era înmatriculat.

 

Mai mult decât atât, în urma testării cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, conducere a unui autovehicul neînmatriculat și conducere sub influența alcoolului.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending