Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (186)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

VOCAŢIA  DE  ETNOGRAF  A  LUI  MIHAIL  SADOVEANU

Există oameni de litere, unul dintre ei fiind şi Erri De Luca, celebrul jurnalist, scriitor, poet şi traducător italian, care  pun actul de scriere a poeziei  sau a prozei într-o relaţie directă cu mersul ca act fizic. Eseistul  italian consideră că, dacă a scrie poezie este ca şi cum ai scrie pe apă, când echilibrul nu depinde de scriitor ci de masa de lichid, lăsându-te dus în voia valurilor şi apelând mereu la încercări aproximative, proza se scrie altfel: 1. “mergi pe un teren ferm şi asiguri echilibru”; 2. “ştii de ce alegi fiecare cuvânt, fiecare formulă”; 3. “faci totul bine”; 4. “silabele se aşează acolo unde se găseşte piciorul, ele regăsind permanent uscatul şi echilibrul”. Am amintit această teorie care vizează proza fiindcă ea se mulează perfect peste modul de a scrie a unuia dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române: Mihail Sadoveanu.

Acelaşi aspect  îl observă şi C. D. Zeletin când face o paralelă între Vasile Voiculescu (prozatorul şi poetul) şi Mihail Sadoveanu (prozatorul), spunând despre cel de-al doilea (vezi “Ateneu” nr. 1 din 2001) : 1. “este preocupat de epic şi de idea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji”; 2. “are plăcerea naturii şi a început prin naturalism”; 3. “are înclinaţia de a contempla natura păstrând distanţa faţă de mister”; 4. “este detaşat, oprindu-se mereu la om”; 5. “scrisul izvorăşte din semnul exclamării”; 6. “este resemnat în faţa inaccesibilului”; 7. “ia ipostaza de mag”; 8. “la el suferinţa e problema celorlalţi”; 9. “măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii”; 10. “lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continua stare de graţie”; 11. “poezia prozei sale stă în vorbire, instrument al evocării lirice”; 12. “priveşte spre zări exterioare”; 13. “planează egal, păstrându-şi altitudinea”; 14. “la el totul este elevaţie şi face din suav notă majoră”; 15. “oficiază riturile în perspectivă, deci pe orizontală”; 16. “arată adâncimea orizontalului dizolvat în depărtare” etc.

Vocaţia de etnograf şi cea de istoric al plaiului moldav i-au asigurat lui Sadoveanu acea stabilitate pe care ţi-o dă proza. Asupra acestor două aspecte s-au oprit  Constantin Ciopraga, Ov. S. Crohmălniceanu, Zaharia Sîngeorzan, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ion Manole, Petru Ursache şi alţii.  Unul dintre cei amintiţi, Ov. S.  Crohmălniceanu, încă din 1977 ţinea să spună  că, citind opera  lui Sadoveanu, „o adevărată monografie a poporului român s-ar putea reconstitui din mii şi mii de amănunte, care nu sunt „colecţionate” anume ci răsar firesc la tot pasul în opera scriitorului”. Angela Paveliuc – Olariu ne atenţionează că,  influenţată de punctul de vedere amintit şi conştientă că „studiul operei sadoveniene oferă cercetătorului etnograf aspecte care justifică posibilitatea alcătuirii unei adevărate monografii etno-folclorică având la dispoziţie materialul documentar cu care să ilustreze civilizaţia tradiţională a Moldovei, atât cea materială cât şi cea spirituală în toată complexitatea, valoarea şi specificul ei”,  a finalizat  studiul său „Mihail Sadoveanu – vocaţie de etnograf” ( Editura „ART XXI”, Iaşi, 2014, 171 p.).

Publicitate

            Pentru înţelegerea  mecanismelor interioare ale  cercetătoarei, mecanisme  ce au dus la  scrierea studiului, este bine să citim cu atenţie atât „Nota pentru cititori” cât şi „Cuvântul înainte”, pentru a descifra algoritmul de lucru al autoarei. Consideră Angela Paveliuc – Olariu: 1. „o monografie etno-folclorică trebuie să cuprindă atât aspecte ale civilizaţiei materiale cât şi cele ce definesc civilizaţia spirituală. În acest sens, opera sadoveniană oferă un bogat material documentar referitor la datinile, obiceiurile, credinţele locuitorilor Moldovei, de la şes şi de la munte”; 2. „pentru activitatea de folclorist există un studiu documentat, având ca autor pe regretatul cercetător în domeniu prof. dr. Petru Ursache de la Iaşi, care a publicat în 1981 în volumul „Poezia populară, consideraţiile sale cu privire la activitatea folcloristică a lui Mihail Sadoveanu”; 3. „sărbătorile pot fi considerate repere ale satului tradiţional românesc, românii structurându-şi existenţa în jurul acestora, manifestând o grijă cu totul aparte în aşteptarea şi pregătirea lor, prin reglementarea raporturilor cu Divinitatea, ordonarea relaţiilor cu semenii etc.”; 4. „folosind un stil direct, nepretenţios, autorul introduce în mod firesc cititorul într-o lume minunată, acea a credinţelor însoţite de practici mitico – magico – religioase”; 5. „opera sadoveniană, cuprinzând o adevărată pledoarie pentru un alt mod de raportare la sărbătoare, insistând asupra păstrării „cu sfinţenie” a tradiţiei valoroase, fiind conştient de pericolele care ameninţă şi condamnă la dispariţia ei”; 6. „în fragmentele referitoare la credinţele, obiceiurile şi practicile magice ce însoţeau aceste manifestări prilejuite de sărbători, adeseori se constată o împletire a fantasticului cu realul, a sacrului cu profanul într-o relaţie specială sesizată de către analiştii operei sadoveniene”; 7. „îndeletnicirile străvechi ale ţăranului român (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, cultivarea pământului etc. )  vor fi prezentate în opera sa într-un mod documentat riguros, constituind de multe ori o sursă de „inspiraţie” chiar pentru etnograful de profesie, totul dovedeşte o cunoaştere temeinică a realităţii”; 8. „într-o deplină interdependenţă om-natură au apărut şi aşezările omeneşti (cătune, sate), răspândite la câmpie, pe dealuri şi la munte, riguros descrise de către Mihail Sadoveanu în opera sa, în aşa fel încât etnograful poate realiza o adevărată tipologie a satului românesc”; 9. „în aceste aşezări arhitectura laică şi bisericească are caracteristici proprii Moldovei, începând de la materia primă şi continuând în mod firesc cu tehnicile de construcţie, cu preocuparea pentru decor”; 10. „meşteri pricepuţi din mâinile cărora ieşeau şi hanurile (ratoşele), locuri de popas şi de odihnă, aflate la întretăierea de drumuri, precum şi morile numeroase ce se aflau pe cursul apelor, în special, construcţii având o simbolistică aparte în cadrul comunităţii, clădiri ce vor fi prezentate adeseori în povestirile4 sadoveniene”.

            Acestui algoritm i se adaugă  calitatea incontestabilă de etnograf, autoarea fiind absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1956 – 196o) şi a Institutului de Istorie a Artelor din Bucureşti ( 1973 – 1977),  dar şi director al Muzeului Etnografic Câmpulung moldovenesc (19l4 – 1968), director al Muzeului Judeţean Botoşani (1968 – 1978), director al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi (1978 – 1995) şi referent ştiinţific la Centrul de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare Tradiţionale Botoşani (2001 – 2006). Experienţa căpătată în  aceste locuri, la care se adaugă opera de cercetare alcătuită din 15 volume şi sute de articole ( vezi Silvia Lazarovici, „Scriitori şi publicişti botoşăneni”,  Editura „Agata”, Botoşani, 2015,  p. 399 – 401), dau cititorului  siguranţa că studiul în discuţie este unul serios, documentat şi că opera sadoveniană a fost  disecată cu acribia specifică unui cercetător serios.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă

Publicat

Publicitate

Polițiștii rutieri din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au desfășurat vineri, 7 iunie, o amplă acțiune de prevenire a accidentelor grave pe Drumul Național 29D, un sector de drum cunoscut pentru riscurile ridicate în trafic.

Intervenția forțelor de ordine a fost concentrată pe combaterea excesului de viteză, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave înregistrate în ultimele luni pe acest tronson.

În doar câteva ore, polițiștii au aplicat 28 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 45.000 de lei. De asemenea, 15 șoferi au rămas fără permis după ce au fost surprinși circulând cu peste 50 km/h peste limita legală.

Reprezentanții Poliției atrag atenția că viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de drum crește semnificativ riscul de producere a unor accidente rutiere cu urmări tragice.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte limita legală de viteză, să conducă prudent și să adapteze permanent viteza în funcție de trafic și condițiile de drum.

Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, în special pe tronsoanele cu risc ridicat de accidente, au transmis polițiștii de la Botoșani.

Publicitate

În același timp, polițiștii care s-au aflat în teren au constatat peste 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de 250.000 de lei, fiind reținute 23 de permise de conducere și 7 certificate de înmatriculare.

Citeste mai mult

Eveniment

Pistol și 90 de cartușe, descoperite în portbagajul unui autoturism oprit de jandarmi la Botoșani la 3 dimineața

Publicat

Publicitate

Noaptea trecută, în jurul orei 03:40, un echipaj de jandarmerie a oprit pentru control un autoturism în care a descoperit un pistol cu aer comprimat marca Walther și nu mai puțin de 90 de cartușe de calibrul 9 mm.

Șoferul, un bărbat în vârstă de 29 de ani din Darabani, le-a spus jandarmilor că a cumpărat arma și muniția din Germania și se întorcea acasă. Însă nu a putut prezenta niciun document care să ateste deținerea legală a pistolului.

În urma verificărilor, jandarmii i-au întocmit acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

Conform Codului Penal, deținerea sau portul fără drept de arme neletale supuse autorizării se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Pistolul și muniția au fost ridicate în vederea confiscării și predate polițiștilor de la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, care continuă cercetările în acest caz.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ofensivă împotriva braconajului pe Prut și la Bucecea: Zeci de plase ilegale scoase din apă de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră botoșăneni au intensificat acțiunile împotriva braconajului piscicol. Doar în ultima săptămână, au fost recuperate de pe râul Prut și lacul Bucecea plase de pescuit ilegale cu o lungime totală de peste 660 de metri.

În data de 05 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe lacul de acumulare Bucecea, șapte plase de pescuit, cu lungime totală de 450 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În aceeași zi, în jurul orei 17.30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți Prut au observat două plase de pescuit montate în râul Prut.

Lucrătorii noştri au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunii de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În data de 06 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, o plasă de pescuit, cu lungime totală de 40 de metri.

Publicitate

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasa de pescuit din apă, fiind ridicată în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

În noaptea de 07/08 iunie a.c., pe timpul executării unei misiuni specifice în cooperare cu reprezentanți AJVPS Botoșani, poliţiştii de frontieră botoșăneni din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani au descoperit pe luciul de apă al râului Prut, trei plase de pescuit, cu lungime totală de 150 de metri.

Polițiștii de frontieră au îndepărtat plasele de pescuit din apă, fiind ridicate în vederea cercetărilor, și au întocmit lucrare penală sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de pescuitul prin orice metode al reproducătorilor în perioada de prohibiţie, precum şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală și deţinerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

De asemenea, pe timpul misiunii polițiștii de frontieră au aplicat unui cetățean român o amendă contravențională în valoare de 6000 lei pentru pescuit în perioada de prohibiție, au transmis polițiștii de frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

Ce semnifică pentru credincioși Rusaliile. Tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 8 iunie

Publicat

Publicitate

Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile sunt sărbătorite de Biserică, în acest an, în 8 iunie. Sărbătoarea este marcată la 50 de zile după Înviere. Cincizecimea (gr. pentekoste; lat. pentecoste – cincizeci de zile) este denumită ”capătul sărbătorilor”, relatează alba24.ro. Semnifică evenimentul cu care se încheie istoria mântuirii realizată de Hristos.

Rusalii 2025: semnificații pentru credincioși

Venirea Duhului este semnul împăcării dintre Dumnezeu şi om în Iisus Hristos, după cum oprirea Duhului Sfânt a fost într-adevăr semnul mâniei lui Dumnezeu. Apostolul Ioan spune că înainte de cruce nu era Duhul Sfânt în lume, deoarece nu se făcuse împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului.

Cincizecimea este, totodată, şi ziua întemeierii Bisericii creştine, deoarece în urma propovăduirii Sfinţilor Apostoli, întăriţi fiind de Duhul Sfânt, s-au botezat 3000 de oameni, constituind, astfel, prima comunitate creştină, notează Agerpres.

Duhul Sfânt a venit în chip de limbi, ca să amintească de o întâmplare de demult a Vechiului Testament. Adică, când odinioară, oamenii, umflaţi de mândrie, voiau să zidească un turn, care să ajungă până la cer, a despărţit Dumnezeu prin amestecarea limbilor această păcătoasă unire a popoarelor.

„Apostolii erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” – Faptele apostolilor.

Acum s-a vărsat Duhul Sfânt în chipul limbilor, pentru ca lumea cea dezbinată întru sine iarăşi să se aducă la o unire (mai înaltă), adică la împărăţia lui Dumnezeu, la credinţă şi la dragoste. Cu aceasta s-a săvârşit ceva neobişnuit şi nou.

Publicitate

Rusalii 2025: Cincizecimea – sărbătorită la 50 de zile după Înviere

În primele secole, Cincizecimea era strâns legată de Sfintele Paşti, fiind considerată ca o încheiere a acestora. Din secolul al IV-lea s-a fixat obiceiul ca Cincizecimea să fie sărbătorită la cincizeci de zile după Înviere.

Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a avut loc în anul 325, a stabilit că la slujba acestei sărbători să nu se îngenuncheze, ca în celelalte duminici. Spre sfârşitul aceluiaşi secol, la Constantinopol, a fost precizată şi semnificaţia sărbătorii, ca amintind de darurile Duhului Sfânt.

S-a ajuns astfel, treptat, la despărţirea celor două sărbători, Sfintele Paşti şi Pogorârea Sfântului Duh, aceasta din urmă sărbătorindu-se la cincizeci de zile după Înviere, făcând, astfel, loc şi sărbătorii Înălţării Domnului.

Semnificaţia Cincizecimii constă în faptul că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.

Rusalii 2025: tradiții și obiceiuri

De Rusalii, în biserici se sfințesc ramuri de tei și de nuc. Acestea sunt împărțite apoi credincioșilor, ca simboluri ale limbilor de foc prin care s-a arătat Duhul Sfânt.

Potrivit tradiției, Rusaliile ar fi ființe supranaturale, cu trăsături malefice, asemănătoare ielelor. Se spune că, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare pentru a lua parte la Sărbătoarea Paștelui alături de cei vii, sufletele morților cutreieră cerul începând cu ziua cunoscută drept „Stratul de Rusalii” (miercurea din a 25-a zi după Paște). Acestea aduc nenorociri celor care nu le cinstesc cum se cuvine, potrivit libertatea.ro

În unele zone ale țării, oamenii de la sate purtau cu ei sare sau anumite plante, precum leușteanul, ustutoriu sau pelinul, pentru a ține departe spiritele rele.

În Ardeal exista obiceiul ”udatul nevestelor”: femeile erau stropite cu apă pentru a rămâne sănătoase și frumoase.

Tot de Rusalii, în sud, este Dansul călușarilor – ritual de vindecare.

Se spune că, dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va aduce belșug.

De Rusalii, nu se lucrează. De asemenea, se spune că este bine să eviți certurile, să nu dormi sub cerul liber, să nu treci pe lângă fântâni sau răscruce de drumuri să nu te urci în copaci ori să pleci departe de casă. Totul pentru a evita spiritele rele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending