Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (186)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

VOCAŢIA  DE  ETNOGRAF  A  LUI  MIHAIL  SADOVEANU

Există oameni de litere, unul dintre ei fiind şi Erri De Luca, celebrul jurnalist, scriitor, poet şi traducător italian, care  pun actul de scriere a poeziei  sau a prozei într-o relaţie directă cu mersul ca act fizic. Eseistul  italian consideră că, dacă a scrie poezie este ca şi cum ai scrie pe apă, când echilibrul nu depinde de scriitor ci de masa de lichid, lăsându-te dus în voia valurilor şi apelând mereu la încercări aproximative, proza se scrie altfel: 1. “mergi pe un teren ferm şi asiguri echilibru”; 2. “ştii de ce alegi fiecare cuvânt, fiecare formulă”; 3. “faci totul bine”; 4. “silabele se aşează acolo unde se găseşte piciorul, ele regăsind permanent uscatul şi echilibrul”. Am amintit această teorie care vizează proza fiindcă ea se mulează perfect peste modul de a scrie a unuia dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române: Mihail Sadoveanu.

Acelaşi aspect  îl observă şi C. D. Zeletin când face o paralelă între Vasile Voiculescu (prozatorul şi poetul) şi Mihail Sadoveanu (prozatorul), spunând despre cel de-al doilea (vezi “Ateneu” nr. 1 din 2001) că : 1. “este preocupat de epic şi de idea istoriei ca sumă de eroi şi de viteji”; 2. “are plăcerea naturii şi a început prin naturalism”; 3. “are înclinaţia de a contempla natura păstrând distanţa faţă de mister”; 4. “este detaşat, oprindu-se mereu la om”; 5. “scrisul izvorăşte din semnul exclamării”; 6. “este resemnat în faţa inaccesibilului”; 7. “ia ipostaza de mag”; 8. “la el suferinţa e problema celorlalţi”; 9. “măreţia sa e o indiferenţă ataractică şi cu nimb în faţa misterului lumii”; 10. “lasă misterul acolo unde se află şi-l cântă într-o continua stare de graţie”; 11. “poezia prozei sale stă în vorbire, instrument al evocării lirice”; 12. “priveşte spre zări exterioare”; 13. “planează egal, păstrându-şi altitudinea”; 14. “la el totul este elevaţie şi face din suav notă majoră”; 15. “oficiază riturile în perspectivă, deci pe orizontală”; 16. “arată adâncimea orizontalului dizolvat în depărtare” etc.

Vocaţia de etnograf şi cea de istoric al plaiului moldav i-au asigurat lui Sadoveanu acea stabilitate pe care ţi-o dă proza. Asupra acestor două aspecte s-au oprit  Constantin Ciopraga, Ov. S. Crohmălniceanu, Zaharia Sîngeorzan, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ion Manole, Petru Ursache şi alţii.  Unul dintre cei amintiţi, Ov. S.  Crohmălniceanu, încă din 1977 ţinea să spună  că, citind opera  lui Sadoveanu, „o adevărată monografie a poporului român s-ar putea reconstitui din mii şi mii de amănunte, care nu sunt „colecţionate” anume ci răsar firesc la tot pasul în opera scriitorului”. Angela Paveliuc – Olariu ne atenţionează că,  influenţată de punctul de vedere amintit şi conştientă că „studiul operei sadoveniene oferă cercetătorului etnograf aspecte care justifică posibilitatea alcătuirii unei adevărate monografii etno-folclorică având la dispoziţie materialul documentar cu care să ilustreze civilizaţia tradiţională a Moldovei, atât cea materială cât şi cea spirituală în toată complexitatea, valoarea şi specificul ei”,  a finalizat  studiul său „Mihail Sadoveanu – vocaţie de etnograf” ( Editura „ART XXI”, Iaşi, 2014, 171 p.).

Publicitate

            Pentru înţelegerea  mecanismelor interioare ale  cercetătoarei, mecanisme  ce au dus la  scrierea studiului, este bine să citim cu atenţie atât „Nota pentru cititori” cât şi „Cuvântul înainte”, pentru a descifra algoritmul de lucru al autoarei. Consideră Angela Paveliuc – Olariu: 1. „o monografie etno-folclorică trebuie să cuprindă atât aspecte ale civilizaţiei materiale cât şi cele ce definesc civilizaţia spirituală. În acest sens, opera sadoveniană oferă un bogat material documentar referitor la datinile, obiceiurile, credinţele locuitorilor Moldovei, de la şes şi de la munte”; 2. „pentru activitatea de folclorist există un studiu documentat, având ca autor pe regretatul cercetător în domeniu prof. dr. Petru Ursache de la Iaşi, care a publicat în 1981 în volumul „Poezia populară, consideraţiile sale cu privire la activitatea folcloristică a lui Mihail Sadoveanu”; 3. „sărbătorile pot fi considerate repere ale satului tradiţional românesc, românii structurându-şi existenţa în jurul acestora, manifestând o grijă cu totul aparte în aşteptarea şi pregătirea lor, prin reglementarea raporturilor cu Divinitatea, ordonarea relaţiilor cu semenii etc.”; 4. „folosind un stil direct, nepretenţios, autorul introduce în mod firesc cititorul într-o lume minunată, acea a credinţelor însoţite de practici mitico – magico – religioase”; 5. „opera sadoveniană, cuprinzând o adevărată pledoarie pentru un alt mod de raportare la sărbătoare, insistând asupra păstrării „cu sfinţenie” a tradiţiei valoroase, fiind conştient de pericolele care ameninţă şi condamnă la dispariţia ei”; 6. „în fragmentele referitoare la credinţele, obiceiurile şi practicile magice ce însoţeau aceste manifestări prilejuite de sărbători, adeseori se constată o împletire a fantasticului cu realul, a sacrului cu profanul într-o relaţie specială sesizată de către analiştii operei sadoveniene”; 7. „îndeletnicirile străvechi ale ţăranului român (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, cultivarea pământului etc. )  vor fi prezentate în opera sa într-un mod documentat riguros, constituind de multe ori o sursă de „inspiraţie” chiar pentru etnograful de profesie, totul dovedeşte o cunoaştere temeinică a realităţii”; 8. „într-o deplină interdependenţă om-natură au apărut şi aşezările omeneşti (cătune, sate), răspândite la câmpie, pe dealuri şi la munte, riguros descrise de către Mihail Sadoveanu în opera sa, în aşa fel încât etnograful poate realiza o adevărată tipologie a satului românesc”; 9. „în aceste aşezări arhitectura laică şi bisericească are caracteristici proprii Moldovei, începând de la materia primă şi continuând în mod firesc cu tehnicile de construcţie, cu preocuparea pentru decor”; 10. „meşteri pricepuţi din mâinile cărora ieşeau şi hanurile (ratoşele), locuri de popas şi de odihnă, aflate la întretăierea de drumuri, precum şi morile numeroase ce se aflau pe cursul apelor, în special, construcţii având o simbolistică aparte în cadrul comunităţii, clădiri ce vor fi prezentate adeseori în povestirile4 sadoveniene”.

            Acestui algoritm i se adaugă  calitatea incontestabilă de etnograf, autoarea fiind absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1956 – 196o) şi a Institutului de Istorie a Artelor din Bucureşti ( 1973 – 1977),  dar şi director al Muzeului Etnografic Câmpulung moldovenesc (19l4 – 1968), director al Muzeului Judeţean Botoşani (1968 – 1978), director al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iaşi (1978 – 1995) şi referent ştiinţific la Centrul de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare Tradiţionale Botoşani (2001 – 2006). Experienţa căpătată în  aceste locuri, la care se adaugă opera de cercetare alcătuită din 15 volume şi sute de articole ( vezi Silvia Lazarovici, „Scriitori şi publicişti botoşăneni”,  Editura „Agata”, Botoşani, 2015,  p. 399 – 401), dau cititorului  siguranţa că studiul în discuţie este unul serios, documentat şi că opera sadoveniană a fost  disecată cu acribia specifică unui cercetător serios.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 3 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending