Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (184)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

VIAŢA CA O PARTITURĂ

 

Maria Cernătescu  se află la cea de-a treia carte de poezie intitulată „Tânguiri flamande” (Editura „Letras”, Otopeni, 2023).  Absolventă de arte plastice  la clasa profesorului Corneliu Baba,  printre poeziile din cele 175 de pagini pe care le are volumul sunt strecurate şi 43 de picturi care, privite cu atenţie, sunt tot atâţi ochi care supervizează şi ajută încercarea de salvare a fiinţei poetei.  Mai mult,  prin tehnica picturală specifică Mariei Cernătescu, ele salvează logica imaginaţiei oferită de metafore. De ce s-ar fi apucat artista plastică de poezie? Citindu-i şi primele două volume, am sesizat dorinţa acută de a exterioriza acele ascunsuri ale sufletului care începuseră să nu mai încapă  într-un trup  în interiorul căruia se zbăteau amintirile. Plecată de la ţară şi având experienţa sapei care intra adânc în solul călcat în copilărie, Maria Cernătescu a ştiut să înlocuiască sapa cu penelul şi metafora ca intensităţi trăite ale clipelor ce i s-au dat. Săpând adânc în timpul individual au rezultat aceste flori ale sufletului: poemele şi picturile. Victor Eftimiu spunea, la 1921, că „dacă n-ar fi muzica, n-am putea aprecia farmecul tăcerii”. Parafrazându-l şi gândind la arhitectura cărţii în discuţie am putea declara  că  „dacă n-ar fi poezia, n-am putea aprecia farmecul picturii”. Pentru început să remarcăm că poezia este un adaos la pictură şi reciproc, cu scopul de a demonstra că  ideea de timp nu şi-a pierdut consistenţa ca rezultat al sublimării amintirilor. Dacă în pictură există o statică impusă, din care  ca nişte exuvii îşi fac loc ochii, versurile vin în compensaţie cu cinetica ideilor prin care, voit sau nu, Maria Cernătescu se ridică pe sine: „Mi-aş strânge anii care mi-au trecut, / Prin lumea asta mică şi înfrântă, / Într-un pocal ce-l meşteream din lut, / Ca să-mi înghită rostul ce mă-nfruntă. // Aş aduna în poală albă anii, / Ce mi-au cusut cu fire de mătase, / Un fel de rost, ca-ntr-o sfinţire, danii, / Legate-n colţul de basma cu oase. // Mi-aş număra şi nopţile cu iele / Din hore magice răsfrânte-n vise, / Şi-aş aduna revolte, să mă-nşele, / Când doruri frânte-n zbor sunt şi ucise.” (Pocalul vieţii).

V-aţi imaginat vreodată comportamentul unei bărci zvârcolindu-se în valuri sau o pasăre năucă-n zborul ei?  Aţi auzit tânguitul argintului sub efectul flăcărilor produse  de aurar? Aceasta este Maria Cernătescu şi nu o spun eu, o spune chiar poeta.  Din mulţimea de sentimente pe care le poate pune în evidenţă tânguirea, Maria Cernătescu a ales nădejdea la care a adăugat pentru consistenţă şi câteva grame de durere alături de alte câteva grame de dragoste.  Autoarea ştie foarte bine că tânguirea  se face într-o singurătate  impusă, şi că aceasta vine de undeva din termenii biblici, ea folosind-o ca o întoarcere la Dumnezeu, de aceea  eu sesizez aici o poezie a curgerii de sine. Pentru ca poemele să aibă  saturaţia culturală evidentă, volumul  beneficiază şi de o asociere cu tehnica flamandă (poemele ca nişte straturi de umbră emanatoare de irizări în griuri peste care vin picturile ca nişte straturi de culori):

Publicitate

„Şi iarăşi împletesc în brâu, culoare, / Şi iarăşi alba clipă se răceşte / Când norii fulguiesc doar în poveste, / Iar sus, pe creste vor să se însoare. // Şi iarăşi umbra dorului se-aşterne / Când lampa în văzduh se odihneşte / Şi-n râul limpede, pe mal se potriveşte / Cu visul renăscând un gând alene. // Şi iarăşi paşii grei, în lut fac urme / Când umbra se coboară-n asfinţituri, / Iar colbul lunii, trist printre urcuşuri, / Adapă cerul argintiu în brume. //  Şi iarăşi zbor în doruri trecătoare, / Printre văpăi de inimi-ngemănate, / Mă rup în acolade-ndurerate, / Brăzdând pustiul, peregrin sub soare. // Şi tot e viu ca gândul din poveste / Când trece-n pas, o horbotă stelară, / Amestec de lumină-ntâia oară, / În huma stinsă care ne vorbeşte. // Şi iarăşi călător printre ofrande, / În tânguiri pe pânzele flamande!”(Tânguiri flamande)

Poemele sunt un fel de procese verbale ale vieţii, ca o presimţire a apropierii de „timpul humii”, un fel de nou răsărit al apusului.  De aceea domină alternanţa dintre abundenţa de cuvinte albe (floare albă, poduri albe, noapte albă, plete albe,  poeme albe, iele albe,  alb curcubeu,  ceasul alb, clopot alb,  gânduri albe, vise albe etc.)  şi derivate ale lutului ( zdrobiţi în lut, lutul dat cu dobândă,  lutul desprins dintr-un alb curcubeu,  altar de humă,  ariditatea lutului,  goliciunea de lut,  lutul prins în doruri, , vis de humă,  adâncuri de humă,  plânsete în humă, lutul negru, lumă nestinsă etc.).

Prin acest volum, ca şi prin celelalte două, Maria Cernătescu ne demonstrează cu succes că este o poetă şi o artistă vizuală a timpului său, trăindu-şi viaţa ca pe o partitură. Reţin două versuri    care o caracterizează pe deplin: „M-am prins în partitura vieţii / ca un fluture ce zboară stingherit”.

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Municipiul a devenit tărâmul copilăriei: Carnavalul Personajelor de Poveste, atracția principală de 1 Iunie la Botoșani!

Publicat

Publicitate

Duminică, 1 iunie 2025, municipiul Botoșani a îmbrăcat haine de sărbătoare și s-a transformat într-un veritabil tărâm al copilăriei. Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Primăria Municipiului Botoșani a dat startul unei zile magice, dar și unei luni întregi dedicate celor mici, cu evenimente desfășurate în mai multe zone ale orașului, în perioada 29 mai – 29 iunie.

Punctul central al zilei de 1 Iunie este, fără îndoială, Carnavalul Personajelor de Poveste – o paradă spectaculoasă și plină de culoare, în care sute de copii îmbrăcați în personaje de basm vor defila prin oraș, aducând la viață universul magic al poveștilor. Evenimentul promite să fie o explozie de imaginație și bucurie, deschis tuturor botoșănenilor – copii, părinți și bunici.

Defilarea va începe la ora 11:00, din fața Primăriei Botoșani, urmând traseul: strada Cuza Vodă – strada Marchian – Bulevardul Mihai Eminescu, cu sosire în Parcul Copilăriei (Parcul „Mihai Eminescu”).

Pe lângă carnaval, Ziua Copilului a adus un program bogat de activități, desfășurate în mai multe locații ale orașului:

🔹 Parcul Cornișa:
– ora 09:00: Campionatul de Minifotbal
– ora 11:00: Campionatul de Baschet

🔹 Pietonalul Unirii:
– ora 10:00: Deschiderea Târgului Micului Antreprenor – unde copiii își prezintă ideile, produsele și talentele

Publicitate

🔹 Parcul Copilăriei (Mihai Eminescu):
– ora 12:00: Ateliere de creație, pictură pe față, tir cu arcul, modelaj, bărci pe apă, jocuri educative
– ora 12:30: Spectacolul „Vasilache și Mărioara”, susținut de Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”

🔹 Cinema Unirea:
– Expoziția „Cupa 1 Iunie” – ediția a III-a, cu totemuri realizate de elevi, deschisă până pe 11 iunie

Programul nu se oprește aici. Între 29 mai și 29 iunie, orașul va găzdui o serie de evenimente conexe, printre care:
Autobuzul cu Povești – tururi speciale pentru copii
Festivalul de Film Kinodiseea – proiecții gratuite la Cinema Unirea
Festivalul Internațional de Muzică „În suflet copii” – la Teatrul „Mihai Eminescu”
Basmele despre Eminescu spuse de giganți – instalații și povești interactive în Parcul Mihai Eminescu

De asemenea, din 2 iunie începe Săptămâna Teatrului pentru Copii, cu spectacole zilnice în parcurile orașului. Primul spectacol – „Elefănțelul curios” – va avea loc luni, la ora 17:00, în Parcul Curcubeului.

„Carnavalul este inima sărbătorii de 1 Iunie. Ne dorim ca toți copiii din Botoșani să se bucure de o zi magică, în care imaginația și bucuria copilăriei să umple orașul. Îi așteptăm pe toți să ni se alăture, cu veselie și costume de poveste!”, a transmis primarul Cosmin Andrei.

🎈 Toate evenimentele sunt cu acces gratuit. Organizatorii îi așteaptă pe botoșăneni să se alăture în număr cât mai mare și să celebreze împreună frumusețea copilăriei.

Citeste mai mult

Eveniment

1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului. O sărbătoare a inocenței, protecției și speranței în România și în lume

Publicat

Publicitate

Ziua de 1 Iunie este dedicată copiilor din întreaga lume, fiind recunoscută oficial drept Ziua Internațională a Copilului în aproximativ un sfert dintre statele lumii. Originea acestei sărbători datează din 1925, când, la Geneva, Elveția, a avut loc prima „Conferință mondială pentru bunăstarea copiilor”, relatează alba24.ro. Atunci a fost marcată pentru prima oară nevoia recunoașterii oficiale a drepturilor și bunăstării celor mici.

În forma sa modernă, Ziua Copilului a fost instituită la 1 iunie 1950, ca urmare a Congresului Federației Internaționale Democratice a Femeilor desfășurat în 1949, la Moscova. Astfel, mai multe țări au stabilit această dată ca zi dedicată protecției copilului.

Prin marcarea oficială a acestei zile, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au recunoscut universal drepturile copilului, indiferent de rasă, sex, religie sau statut social. Aceste drepturi includ afecțiunea, îngrijirea, accesul la educație gratuită, hrană adecvată, asistență medicală, protecție împotriva exploatării și un mediu în care copiii să poată crește în pace și siguranță.

Deși nu toate țările au stabilit ziua de 1 iunie ca sărbătoare oficială, multe dintre ele celebrează copiii în moduri diverse. De pildă, la nivel global, ONU a instituit în 1954 Ziua Universală a Copilului, sărbătorită pe 20 noiembrie, cu scopul promovării drepturilor și bunăstării copiilor de pretutindeni.

Statisticile arată că în prezent, pe glob, există în jur de 2 miliarde de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Potrivit datelor ONU, minorii reprezintă aproximativ 30% din populația mondială, ceea ce subliniază importanța politicilor și acțiunilor care vizează protecția acestui segment fragil al societății.

Totuși, în ciuda acestor demersuri, mulți copii din întreaga lume se confruntă cu probleme majore precum accesul dificil la educație, abuzuri, exploatare sau lipsa unei protecții adecvate din partea statului și a comunității. De aceea, Ziua Copilului este și un prilej de reflecție asupra responsabilității colective de a le asigura un viitor mai bun.

Publicitate

Cum este sărbătorită Ziua Copilului în România

În România, ziua de 1 iunie a devenit oficial zi nelucrătoare începând cu anul 2017. Legea care modifică Codul muncii în acest sens a fost promulgată la 16 noiembrie 2016, în urma unei inițiative legislative susținute de 84 de parlamentari, din toate partidele politice.

Propunerea a fost parte a unei campanii naționale care a urmărit întărirea legăturii dintre părinți și copii. Această campanie a fost coordonată de postul de radio Itsy Bitsy FM, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), psihologi, organizații de părinți și lideri de opinie precum Andreea Marin, Virgil Ianțu și Tily Niculae.

„Ne bucură semnul pozitiv pe care îl dă societății votul de astăzi. Nu pot decât să sper că este doar începutul și că vom construi, împreună – autorități, societate civilă, companii, părinți –, o Românie în care copiii și familiile să fie mai bine sprijiniți din toate punctele de vedere”, declara la acel moment Gabriela Coman, președinta ANPDCA.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Iustin Martirul și Filozoful

Publicat

Publicitate

Sfântul Iustin Martirul și Filosoful era fiul unor coloniști greci, păgâni, din vechiul Sichem din Palestina, numit după colonizarea romană din anul 70 Flavia Neapolis, iar astăzi Nablus, și s-a născut la începutul secolului al II-lea (100-110).

Crescut în păgânism, din tinerețe a fost atras spre filozofie, astfel va cerceta conceptele filosofice ale vremii. Se va întâlni cu un bătrân creștin și, în urma discuției purtate, se va apleca supra creștinismului, convertindu-se în anul 130/133.

Va merge la Roma, unde va petrece a doua parte a vieții sale. Aici deschide o școală de doctrină creștină, iar printre elevii lui se numără Miltiade și Tațian. Tot aici, Sfântul Iustin are ca adversar violent pe filosoful cinic Crescens, din cauza căruia, se spune, ar fi suferit chiar moartea.

Despre moartea martirică a Sf. Iustin ne relatează o scriere de la sfârșitul secolului al II-lea, intitulată „Actele Sfântului Iustin și a celor împreună cu el’. Sfântul Iustin a fost dus, împreună cu alți șase creștini, în aula prefectului Tulius Rusticus.

La început, este invitat de prefect să se închine la zeii păgâni și să abandoneze închinarea la Dumnezeul Adevărat. El nu primește, mărturisind că este creștin. Sunt întrebați, apoi, pe rând, ceilalți creștini și condamnați la moarte. Martirizarea Sfântului Iustin are loc în vremea împăratului roman Marc Aureliu, între anii 165-166.

Preocuparea principală a Sfântului Iustin a fost aceea de a apăra și dezincrimina creștinismul de acuzațiile păgâne, iudaice și eretice care i se aduceau. În acest scop, a făcut o descriere a tainelor din adunările de cult creștine, despre care păgânii aveau informații denaturate. Expunerea Sfântului Iustin este cel mai precis document despre rânduiala liturghiei creștine din primele secole.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Ambulanță distrusă de un șofer din Botoșani

Publicat

Publicitate

O autospecială a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Bistrița-Năsăud, care transporta un pacient, a fost implicată în noaptea de vineri spre sâmbătă într-un accident pe DN 17, pe raza localității Șieu-Sfântu, a informat managerul instituției, Annabella Muzsi.

Accidentul s-a produs în jurul orei 02:00, iar în urma lui atât membrii echipajului, cât și celălalt conducător auto implicat au fost răniți.Potrivit lui Muzsi, ambulanța avea semnalele de avertizare în funcțiune.

‘Ambulanța era în misiune, cu semnale de avertizare în funcțiune, derulând transferul unui pacient din CPU Beclean la UPU Bistrița. Din accident a rezultat rănirea asistentei șef de echipaj, care prezintă un politraumatism, fiind preluată de echipajul de terapie intensivă SMURD. Ambulanțierul și șoferul celuilalt autovehicul prezintă multiple contuzii, fără risc vital’, a transmis managerul SAJ Bistrița-Năsăud.

Annabella Muzsi a precizat că pacientul transportat de ambulanță nu prezenta leziuni rezultate din accidentul rutier.

Toate persoanele implicate în accident au fost transportate cu echipaje SAJ și SMURD la spitalul din Bistrița.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud, șoferul mașinii care a lovit ambulanța este din județul Botoșani.

Publicitate

Niciunul dintre cei doi conducători auto implicați nu consumase alcool.

‘La locul evenimentului polițiștii au constatat că un autoturism care se deplasa pe direcția Bistrița înspre Dej, condus de un bărbat de 58 de ani din județul Botoșani, a intrat în coliziune cu o ambulanță care se deplasa din sens opus, condusă de un bărbat de 42 de ani din Mititei. În urma impactului, șoferul de 42 de ani și un pasager din același autovehicul, o femeie de 46 de ani din Chiuza, au fost răniți, necesitând acordarea de îngrijiri medicale de specialitate la spital. Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative’, a transmis IPJ sâmbătă.

Polițiștii continuă cercetările în cadrul unui dosar penal, urmând să fie stabilite cauza și circumstanțele producerii evenimentului rutier. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending