O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Dan Berindei în eseul „Noi şi reaşezarea lumii”:„Situaţi într-o zonă nevralgică, „în calea răutăţilor”, sarcina noastră, a românilor, este dificilă. Experienţa istorică ne aminteşte această realitate. Înainte de toate, trebuie să ne păstrăm identitatea şi să găsim în ea simţămintele de unitate necesare oricărei naţiuni. Mai trebuie să ne păstrăm sentimentul naţional, dorinţa individuală de a fi parte a mersului înainte, educaţia naţională nefiind doar o formulă, ci o absolută necesitate, mai ales atâta vreme cât sunteţi confruntaţi cu sentimente ale altora care pun sub semnul întrebării evoluţia noastră. Una din regulile de bună convieţuire ale viitorului este tocmai asigurarea unui nivel de civilizaţie mondial lipsit de discrepanţe. Atât timp cât există inegalităţi fără limite între şi înăuntrul comunităţilor umane echilibrul atât de necesar umanităţii nu poate fi realizat” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 4 din 2017);
Grigore Ilisei definind „omul înger”:„Sunt oameni sortiţi să însemne trecerea lor prin lume cu fapte alese, dar hărăziţi totodată cu un fel de pioasă discreţie. Aceşti pământeni fost-au chemaţi de Domnul să se dăruiască semenilor potrivit pravilei sfinte. Rostul lor pe lume e şi acela de a fi îngeri păzitori. Se află tot timpul în preajma celor încredinţaţi spre proteguire. Săvârşesc misiunea cu devoţiune exemplară şi nu aşteaptă răsplata, după cum o şi mărturisesc gesturilor lor exterioare, dar mai ales cele interioare. Parcă nici nu le simţi prezenţa. Se percepe totuşi stins, dar binefăcător, bătaia protectoare a aripilor cele îngereşti” („Lumina” din 10 ianuarie 2014);
Georgescu, în Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre istorism:1.”istoria este sinteză”; 2. „are mereu înainte un scop dominant”; 3. „poate fi cât de scurtă”; 4. „caută o coerenţă exterioară, adică se impune din afară, dinspre autor ori dinspre sistemul de gândire , viziune etc.”; 5. „impune un dialog local”; 6. „drumul istoriei este lung şi nesfârşit”; 7. „implică segmentul de dreaptă”; 8. „istoria este izvor”; 9. „ea vine spre tine, irigă, înrâureşte, aduce creşterea (precum un izvor)”; 10. „de istorie te poţi sătura la un moment dat”; 11. „caută şi cercetează „izvoare”, arhive, creându-şi structurile ei auxiliare”; 12. „istoricul ia decizii” etc.;
Nicolae Breban, în dezbaterea de la Realitatea TV şi publicată în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2017: 1. „Scriitori străini care au învins la Paris au avut 10, 15, 20 de ani de penumbră. Cioran spunea că e nevoie chiar de 30 de ani de anonimat, de luptă, pentru că Parisul a fost şi este încă capitala europeană a culturii. Parisul are ceva ce nici un alt oraş-capitală din Europa nu are şi anume capacitatea de a afirma scriitori străini. Mari scriitori englezi, italieni, sud-americani, nemţi şi români sau ruşi au fost afirmaţi la Paris. Nu la Berlin, nu la Madrid, nu la Roma. Din păcate, la ora actuală, sub influenţa americană, Parisul îşi pierde puţin această capacitate”; 2. „Unii foşti amici ai mei, dl Pleşu şi alţii, dau din umeri şi râd de valorile româneşti! Dl Pleşu şi-a permis să râdă de Octavian Goga, spunând că din toată opera lui Goga – Goga pe care marele critic Călinescu l-a făcut „mesianic” şi „genialoid” – a găsit un singur vers memorabil. Din toată opera lui Goga! Sigur, eu nu-i acuz pe sudici, pe munteni. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e valah, e muntean. Dar dl Pleşu şi alţii de nivelul lui uită că domnul Octavian Goga, la 1905, în plină capitală a tiraniei maghiare faţă de noi, ardelenii, a înfiinţat o revistă unde a publicat poezii româneşti! Colegii lui Goga din Bucureşti au publicat la Constantinopol sau la Moscova poezii româneşti? Iată, a fost mişcarea noastră ardeleană, Şcoala Ardeleană, care a adus, din nou, argumente ale originii latine la Vatican, care, din nou, a adus scrierea latină”; 3. „Eu cu Eugen Simion şi câţiva scriitori, şi Augustin Buzura, după Revoluţie nu ne-am amestecat în politică. Unii colegi, Dinescu, Pleşu, Manolescu, au intrat în politică şi n-au făcut nimic, au stat în Parlament degeaba, iar pe urmă s-au retras în cultură. Şi acum unii dintre ei, afiliaţi GDS-ului, au început să murdărească vârfuri ale culturii române”;
Publicitate
Dumitru Horia Ionescu, în „Lumina” din 4 mai 2017, definind „nostalgia”:„…e asemenea unui dulap uitat în garaj, plin de lucruri vechi, care apar şi dispar, care se văd sau se pierd după uşa veche a dulapului, te fac să roşeşti, să te bucuri, să te clatini sub povara lor sau, luate în seamă, să nu se mai dezlipească de tine. E greu, chiar inutil, să vrei să faci ordine în acest dulap, să laşi lucrurile bune şi să le arunci pe celelalte. Pentru că primele nu stau cuminţi unde le-ai pus, te ciupesc atunci când te aştepţi mai puţin, iar celelalte nu se lasă aruncate. Refuză să fie reciclate, şterse fără echivoc din memorie. În faţa unei asemenea evidenţe, mă gândeam mai departe, ai nevoie de curaj pentru a sta în faţa dulapului cu nostalgie”;
Bogdan Creţu despre “GENERAŢIA `60”: 1. “abstracţionismul, conceptualismul şi nonfigurativul, sub influenţa lui Nichita Stănescu, domină discursul liric al acestei generaţii; 2. “este o replica firească la realismul socialist al anilor `50”; 3. „este generaţia care recuperează direct şi ostentativ marile teme”; 4. „este o poezie a obiectelor îndelung contemplate prin descriere poetică”; 5. „este o poezie a realului banal, dar în care se citesc, ca într-o hologramă, semnele unor sensuri adânci ale lumii”; 6. „Zone ale concretului au devenit poetice prin absorbţia lor într-un discurs perfect conştient de sine însuşi”; 7. „începe să vadă realitatea ca pe o operă de artă, asemenea lui Swann a lui Proust”; 8. „o literatură care nu imită realul ci îl instituie”;
Georgescu, în „Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre enciclopedism: 1. „enciclopedia este analiză”; 2. „se înşurubează alfabetic în termeni”; 3. „poate fi cât de lungă, cu reeditări, completări, aduceri la zi”; 4, „are o coerenţă interioară, în sensul că ce scrie la litera „A”, se potriveşte firesc cu ce scrie la celelalte litere”; 5. „impune un dialog cu universalitatea”; 6. „drumul enciclopediei este infinit”; 7. „implică cercul”; 8. „enciclopedia este fântână”; 9. „la ea vii tu, intervine o selecţie, apare simţul alegerii, al „chemării” (ca şi cum ai veni la o fântână)”; 10. „de enciclopedie nu te poţi sătura, imediat ce i-ai simţit chemarea”; 11. „elaborează ediţii critice, bibliografii, biografii”; 12. „enciclopedismul doar desfăşoară lucrurile” etc.;
Prin însemnările mele găsesc nişte caracteristici ale genului diaristic. Cu regretul că nu am evidenţiat cui aparţin, le redau aici: 1.”este prin excelenţă un gen al sinelui, al eului profund”; 2. „diaristul nu face literatură, ci, pur şi simplu, se confesează”; 3. „un jurnal intim poate intra în categoria genului diaristic”; 4. Tudor Vianu: „jurnalul intim în Europa începe cu „Meditaţiile” lui Marc Aureliu”; 5. „este un gen fără reguli ce are „oroare” de literatură”; 6. „el trebuie să convingă, nu să placă”; 7. „când începe să placă, jurnalul moare şi începe literatura”; 8. „stilul diaristic este unul spontan, nu autentic”;
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Echipele CSS Botoșani, în drum spre finalele de MINIVOLEI. Profesor Constantin Nacu: „Vă așteptăm în sala Liceului cu Program Sportiv pentru a susține echipa”
Iubitorii de sport din Botoșani sunt așteptați, în acest weekend, în sala Liceului cu Program Sportiv, pentru a susține echipele de Minivolei fete și băieți vor participa la Turneul semifinal de Minivolei după cum urmează:
la Botoșani, în sala de sport ”Olimpia”a Liceului cu Program Sportiv va avea loc semifinala Campionatului Național de Minivolei fete, echipă antrenata de doamna profesoară Aluculesei Ana Maria.
la Buzău se va desfășura semifinala Campionatului Național de Minivolei băieți, echipa antrenată de d-l profesor Borcea Mihai Daniel.
„Urăm succes echipelor noastre! Vă așteptăm în sala Liceului cu Program Sportiv pentru a susține echipa Botoșaniului”, a declarat directorul Clubului Sportiv Școlar Botoșani, profesor Constantin Nacu .
Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a, care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale – 2025, au fost centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării și transmise, de către Inspectoratul Școlar Județean, tuturor unităților de învățământ.
Rata de promovare pe discipline, la nivelul județului Botoșani, sunt următoarele:
Limba și literatura română – procent de promovare: 54,51%. Nu sunt elevi cu nota 10.
Matematică – procent de promovare: 62,48%. Cinci elevi au obținut nota 10. Aceștia sunt elevi la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani (2 elevi), Colegiul Național „A. T. Laurian” Botoșani, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Flămânzi și Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani.
„Rezultatele obținute sunt aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă, urmând ca acestea să fie analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral. Notele obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională nu sunt publice, iar notele se trec în catalog doar la solicitarea scrisă a părinților.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.
Evaluarea lucrărilor s-a derulat în condiții similare cu cele de examen, digitalizat, lucrările fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara.
Publicitate
Dat fiind faptul că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor elevilor, unitățile de învățământ vor folosi aceste analize ca fundament pentru adoptarea măsurilor adecvate în acest sens.
Următoarea simulare județeană pentru elevii cl. a VIII-a se va desfășura în perioada 14-15 aprilie 2025.
Primarul celui de al doilea municipiu al județului, Dorin Alexandrescu, a dat ordinul de începere al execuţiei lucrărilor pentru două din cele trei săli de sport finanţate prin Administrația Fondului pentru Mediu, în temeiul Autorizațiilor de Construire nr. 111 şi 112 din 22.11.2024 şi al Contractelor de proiectare şi execuţie lucrări nr. 18142 şi 18143 din 29.11.2023, încheiate între administraţia publică locală şi Asocierea S.C. GAFCO CONSTRUCT S.R.L. (lider) -S.C. GT ARHITECT S.R.L. (asociat) pentru modernizarea şi reabilitarea energetică a sălilor de sport amplasate pe Str. George Enescu nr. 53 şi Bulevardul Victoriei nr. 120 B.
Lucrările, în valoare totală de 6.447.710,68 lei inclusiv T.V.A., vizează modernizarea instalaţiilor de distribuţie a căldurii, lucrări de izolaţie termică, utilizarea surselor regenerabile de energie, iluminat cu tehnologie LED, ventilare mecanică a aerului pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt şi a nivelului de umiditate, repararea/înlocuirea şarpantei, repararea acoperişului tip terasă, refacerea finisajelor interioare, refacerea trotuarelor, repararea/înlocuirea sistemului de colectare a apelor meteorice etc.
Urmează lansarea execuţiei de lucrări şi pentru sala de sport din Aleea Dumbrava nr. 2.
Totalul fondurilor atrase pentru creşterea performanței energetice a celor trei săli de sport este de 10.402.784,14 lei inclusiv T.V.A., cu o durată de implementare de 24 de luni, având ca ţintă crearea unor condiţii la standarde înalte de calitate și siguranță pentru copiii dorohoieni.
Ziua de 1 aprilie, cunoscută și sub denumirea de Ziua Păcălelilor sau Ziua Nebunilor, este o zi celebrată în întreaga lume, chiar dacă nu este o sărbătoare oficială, scrie alba24.ro.
În această zi, oamenii își fac farse și încearcă să-i păcălească pe prieteni, colegi, membri ai familiei sau chiar străini. Este o zi în care riscul ca cineva să creadă povești sau informații neadevărate crește, iar știrile false pot deveni rapid virale.
Practic, în această zi, toată lumea încearcă să joace câte o farsă altora.
Istoria din spatele Zilei Păcălelilor
Tradiția păcălelilor își are originile în Roma Antică, potrivt unor istorici, fiind inclusă în sărbătorile „Hilaria” din 25 martie, când romanii celebrau echinocțiul și începutul primăverii.
În această perioadă, oamenii râdeau și glumeau, iar primăvara, cu schimbările sale bruște de vreme, le juca adesea feste. În timp, acest obicei de a păcăli s-a păstrat și a evoluat, devenind ceea ce știm astăzi ca Ziua Păcălelilor.
De-a lungul anilor, au existat multe farse memorabile, iar una dintre cele mai celebre a avut loc în 1993, când primăria din Köln (Germania) i-a păcălit pe alergătorii din parc, spunându-le că o nouă lege impune limitarea vitezei de alergare la 6 km/h, pentru a proteja veverițele din parc, aflate în perioada de împerechere.
Publicitate
Tradiții ale Zilei Păcălelilor în Europa
În Europa, Ziua Păcălelilor este celebrată în moduri diferite și fiecare țară are obiceiuri proprii.
Potrivit euronews.ro, în Franța, Belgia, Italia și regiunile din Elveția unde se vorbește franceza, tradiția constă în lipirea unui pește de hârtie pe spatele oamenilor, fără ca aceștia să observe, iar apoi se strigă „Poisson d’Avril” sau „Pesce d’Aprile” (adică „Pește de aprilie!”).
În Anglia, însă, farsele sunt permise doar până la ora 12:00, iar după această oră, cine mai face glume este considerat „nebun de aprilie” și trebuie să recunoască farsa.
În Irlanda, tradiția spune că trebuie să trimiteți o persoană într-o „misiune a nebunului”, iar aceasta trebuie să ducă o scrisoare către altcineva, care o va redirecționa mai departe, până când ajunge la mesajul „Trimiteți nebunul la altcineva”.
În Spania și Portugalia, Ziua Păcălelilor este sărbătorită la date diferite. Portughezii nu marchează 1 aprilie, ci preferă duminica și lunea dinaintea Postului Mare, când obișnuiesc să arunce făină asupra trecătorilor.
În schimb, spaniolii sărbătoresc farsa pe 28 decembrie, cunoscută ca Ziua Sfinților Nevinovați, când cei care fac farse sunt considerați „nevinovați” și nu pot fi trași la răspundere.
Superstiții legate de 1 aprilie
Se spune că ar fi bine să faci farse înainte de prânz, altfel vei avea ghinion pe tot parcursul anului. Cei care nu apreciază glumele și nu le tolerează vor avea, de asemenea, ghinion;
O altă superstiție spune că, dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să devii prietenul ei;
Nu este recomandat să te căsătorești pe 1 aprilie, deoarece bărbatul care se căsătorește în această zi va fi sub „papucul” soției până la sfârșitul vieții;
De asemenea, copiii născuți pe 1 aprilie se vor bucura de noroc în multe aspecte ale vieții, dar ar trebui să evite jocurile de noroc, care le-ar putea aduce doar nenorociri;
Deși 1 aprilie este cunoscută pentru farsele și glumele, se spune că, dacă faci o minciună uriașă în această zi, aceasta s-ar putea întoarce împotriva ta.
Farse simple de făcut pe 1 aprilie
Rearanjarea tastelor de pe tastatură
Dacă cineva folosește o tastatură fizică, o poți încurca puțin schimbând pozițiile tastelor. De exemplu, schimbă locul literei „R” cu „M”.
Schimbarea limbii pe telefon
Modifică limba de pe telefonul sau computerul unui prieten într-una mai puțin obișnuită, cum ar fi japoneza sau araba.
Ziarul „fals”
Creează un ziar cu știri inventate sau titluri amuzante despre oamenii din jurul tău.
Gelatina în cana de cafea
Pregătește gelatina ca un lichid și toarn-o într-o cană de cafea. Las-o să se întărească și vei avea o „cană de cafea” solidă.
Mouse-ul „blocat”
Pune o bucată mică de bandă adezivă pe senzorul mouse-ului unui coleg. Când va încerca să-l folosească, nu va înțelege de ce nu merge.
Sare în loc de zahăr
Poți înlocui zahărul cu sarea și invers, aceasta este o farsă simplă, dar clasică.
Farse simple de făcut pe 1 aprilie pentru copii
Șosete cu „surprize”
Pune o jucărie mică sau un obiect amuzant într-un șoset (de exemplu, o figurina de plastic sau un săculeț cu confetti). Când copilul își pune șosetele, va fi o mică surpriză
Păcăleala cu laptele colorat
Adaugă câteva picături de colorant alimentar într-un pahar de lapte, dar asigură-te că acest lucru este sigur. Când copilul va bea laptele, va fi surprins de culoarea neașteptată.
Farsa cu „magia apei”
Umple un pahar cu apă, dar lasă un strat subțire de gelatina incoloră pe deasupra. Când copilul va încerca să bea, va fi foarte confuz să observe că apa nu poate fi băută.
Farsa cu pasta de dinți în loc de cremă la biscuiți
Schimbă crema de pe biscuiți cu pastă de dinți. Când copilul va încerca să muște din biscuite, va descoperi rapid că acea „crema” are un gust complet diferit și va fi foarte surprins de farsă.
Farsa cu broccoli în loc de bomboane
Înlocuiește bomboanele dintr-un pachet sau o cutie cu buchețele mici de broccoli fiert sau crud.
Ziua Păcălelilor în presă
De-a lungul anilor, presa internațională a pregătit farse amuzante de 1 aprilie, care au fost apreciate de cititori. Printre acestea s-au numărat scaunul pentru câini de la Ikea, lansat pe 1 aprilie 2011, și documentarul BBC cu pinguini zburători din 2008.
Un alt exemplu celebru a fost în 1998, când Burger King a publicat o reclamă în USA Today, anunțând un „Whopper pentru stângaci”, un burger cu aceleași ingrediente, dar cu toate condimentele rotite de 180 de grade, pentru a se potrivi clienților stângaci. Această farsă a rămas una dintre cele mai reușite.
În 1998, pe 1 aprilie, un ziar din Alabama a făcut o glumă, anunțând că parlamentul statului a decis să schimbe valoarea lui Pi, rotunjindu-l la 3.
În 1950, o televiziune olandeză a spus că Turnul din Pisa s-a prăbușit, iar pe internet, în China și Coreea, au circulat zvonuri false despre asasinarea lui Bill Gates.
Un alt anunț celebru a fost cel făcut de astronomul britanic Patrick Moore, care a spus pe 1 aprilie 1976 la radio că, la ora 9:47, planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând o aliniere care ar reduce gravitația Pământului.