Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (182)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

Dan Berindei în eseul „Noi şi reaşezarea lumii”: „Situaţi într-o zonă nevralgică, „în calea răutăţilor”, sarcina noastră, a românilor, este dificilă. Experienţa istorică ne aminteşte această realitate. Înainte de toate, trebuie să ne păstrăm identitatea şi să găsim în ea simţămintele de unitate necesare oricărei naţiuni. Mai trebuie să ne păstrăm sentimentul naţional, dorinţa individuală de a fi parte a mersului înainte, educaţia naţională nefiind doar o formulă, ci o absolută necesitate, mai ales atâta vreme cât sunteţi confruntaţi cu sentimente ale altora care pun sub semnul întrebării evoluţia noastră. Una din regulile de bună convieţuire ale viitorului este tocmai asigurarea unui nivel de civilizaţie mondial lipsit de discrepanţe. Atât timp cât există inegalităţi fără limite între şi înăuntrul comunităţilor umane echilibrul atât de necesar umanităţii nu poate fi realizat” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 4 din 2017);

Grigore Ilisei definind „omul înger”: „Sunt oameni sortiţi să însemne trecerea lor prin lume cu fapte alese, dar hărăziţi totodată cu un fel de pioasă discreţie. Aceşti pământeni fost-au chemaţi de Domnul să se dăruiască semenilor potrivit pravilei sfinte. Rostul lor pe lume e şi acela de a fi îngeri păzitori. Se află tot timpul în preajma celor încredinţaţi spre proteguire. Săvârşesc misiunea cu devoţiune exemplară şi nu aşteaptă răsplata, după cum o şi mărturisesc gesturilor lor exterioare, dar mai ales cele interioare. Parcă nici nu le simţi prezenţa. Se percepe totuşi stins, dar binefăcător, bătaia protectoare a aripilor cele îngereşti” („Lumina” din 10 ianuarie 2014);

  1. Georgescu, în Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre istorism: 1.”istoria este sinteză”; 2. „are mereu înainte un scop dominant”; 3. „poate fi cât de scurtă”; 4. „caută o coerenţă exterioară, adică se impune din afară, dinspre autor ori dinspre sistemul de gândire , viziune etc.”; 5. „impune un dialog local”; 6. „drumul istoriei este lung şi nesfârşit”; 7. „implică segmentul de dreaptă”; 8. „istoria este izvor”; 9. „ea vine spre tine, irigă, înrâureşte, aduce creşterea (precum un izvor)”; 10. „de istorie te poţi sătura la un moment dat”; 11. „caută şi cercetează „izvoare”, arhive, creându-şi structurile ei auxiliare”; 12. „istoricul ia decizii” etc.;

Nicolae Breban, în dezbaterea de la Realitatea TV şi publicată în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2017: 1. „Scriitori străini care au învins la Paris au avut 10, 15, 20 de ani de penumbră. Cioran spunea că e nevoie chiar de 30 de ani de anonimat, de luptă, pentru că Parisul a fost şi este încă capitala europeană a culturii. Parisul are ceva ce nici un alt oraş-capitală  din Europa nu are şi anume capacitatea de a afirma scriitori străini. Mari scriitori englezi, italieni, sud-americani, nemţi şi români sau ruşi au fost afirmaţi la Paris. Nu la Berlin, nu la Madrid, nu la Roma. Din păcate, la ora actuală, sub influenţa americană, Parisul îşi pierde puţin această capacitate”; 2. „Unii foşti amici ai mei, dl Pleşu şi alţii, dau din umeri şi râd de valorile româneşti! Dl Pleşu şi-a permis să râdă de Octavian Goga, spunând că din toată opera lui Goga – Goga pe care marele critic Călinescu l-a făcut „mesianic” şi „genialoid” – a găsit un singur vers memorabil. Din toată opera lui Goga! Sigur, eu nu-i acuz pe sudici, pe munteni. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e valah, e muntean. Dar  dl Pleşu şi alţii de nivelul lui uită că domnul Octavian Goga, la 1905, în plină capitală a tiraniei maghiare faţă de noi, ardelenii, a înfiinţat o revistă unde a publicat poezii româneşti! Colegii lui Goga din Bucureşti au publicat la Constantinopol sau la Moscova poezii româneşti? Iată, a fost mişcarea noastră ardeleană, Şcoala Ardeleană, care a adus, din nou, argumente ale originii latine la Vatican, care, din nou,  a adus scrierea latină”; 3. „Eu cu Eugen Simion şi câţiva scriitori, şi Augustin Buzura, după Revoluţie nu ne-am amestecat în politică. Unii colegi, Dinescu, Pleşu, Manolescu, au intrat în politică şi n-au făcut nimic, au stat în Parlament degeaba, iar pe urmă s-au retras în cultură. Şi acum unii dintre ei, afiliaţi GDS-ului, au început să murdărească vârfuri ale culturii române”;

Publicitate

Dumitru Horia Ionescu, în „Lumina” din 4 mai 2017, definind „nostalgia”: „…e asemenea unui dulap uitat în garaj, plin de lucruri vechi, care apar şi dispar, care se văd sau se pierd după uşa veche a dulapului, te fac să roşeşti, să te bucuri, să te clatini sub povara lor sau, luate în seamă, să nu se mai dezlipească de tine. E greu, chiar inutil, să vrei să faci ordine în acest dulap, să laşi lucrurile bune şi să le arunci pe celelalte. Pentru că primele nu stau cuminţi unde le-ai pus, te ciupesc atunci când te aştepţi mai puţin, iar celelalte nu se lasă aruncate. Refuză să fie reciclate, şterse fără echivoc din memorie. În faţa unei asemenea evidenţe, mă gândeam mai departe, ai nevoie de curaj pentru a sta în faţa dulapului cu nostalgie”;

Bogdan Creţu despre “GENERAŢIA `60”: 1. “abstracţionismul, conceptualismul şi nonfigurativul, sub influenţa lui Nichita Stănescu, domină discursul liric al acestei generaţii;     2. “este o replica firească la realismul socialist al anilor `50”; 3. „este generaţia care recuperează direct şi ostentativ marile teme”; 4. „este o poezie a obiectelor îndelung contemplate prin descriere poetică”; 5. „este o poezie a realului banal, dar în care se citesc, ca într-o hologramă, semnele unor sensuri adânci ale lumii”; 6. „Zone ale concretului au devenit poetice prin absorbţia lor într-un discurs perfect conştient de sine însuşi”; 7. „începe să vadă realitatea ca pe o operă de artă, asemenea lui Swann a lui Proust”; 8. „o literatură care nu imită realul ci îl instituie”;

  1. Georgescu, în „Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre enciclopedism: 1. „enciclopedia este analiză”; 2. „se înşurubează alfabetic în termeni”; 3. „poate fi cât de lungă, cu reeditări, completări, aduceri la zi”; 4, „are o coerenţă interioară, în sensul că ce scrie la litera „A”, se potriveşte firesc cu ce scrie la celelalte litere”; 5. „impune un dialog cu universalitatea”; 6. „drumul enciclopediei este infinit”; 7. „implică cercul”; 8. „enciclopedia este fântână”; 9. „la ea vii tu, intervine o selecţie, apare simţul alegerii, al „chemării” (ca şi cum ai veni la o fântână)”; 10. „de enciclopedie nu te poţi sătura, imediat ce i-ai simţit chemarea”; 11. „elaborează ediţii critice, bibliografii, biografii”; 12. „enciclopedismul doar desfăşoară lucrurile” etc.;

 

Publicitate

Prin însemnările mele găsesc nişte caracteristici ale  genului  diaristic. Cu regretul că nu am evidenţiat cui aparţin, le redau aici: 1.”este prin excelenţă un gen al sinelui, al eului profund”; 2. „diaristul nu face literatură, ci, pur şi simplu, se confesează”; 3. „un jurnal intim poate intra în categoria genului diaristic”; 4. Tudor Vianu: „jurnalul intim în Europa începe cu „Meditaţiile” lui Marc Aureliu”; 5. „este un gen fără reguli ce are „oroare” de literatură”; 6. „el trebuie să convingă, nu să placă”; 7. „când începe să placă, jurnalul moare şi începe literatura”; 8. „stilul diaristic este unul spontan, nu autentic”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

acum 2 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

acum 3 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

acum 4 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”: „Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

acum 9 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending