Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (182)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Dan Berindei în eseul „Noi şi reaşezarea lumii”: „Situaţi într-o zonă nevralgică, „în calea răutăţilor”, sarcina noastră, a românilor, este dificilă. Experienţa istorică ne aminteşte această realitate. Înainte de toate, trebuie să ne păstrăm identitatea şi să găsim în ea simţămintele de unitate necesare oricărei naţiuni. Mai trebuie să ne păstrăm sentimentul naţional, dorinţa individuală de a fi parte a mersului înainte, educaţia naţională nefiind doar o formulă, ci o absolută necesitate, mai ales atâta vreme cât sunteţi confruntaţi cu sentimente ale altora care pun sub semnul întrebării evoluţia noastră. Una din regulile de bună convieţuire ale viitorului este tocmai asigurarea unui nivel de civilizaţie mondial lipsit de discrepanţe. Atât timp cât există inegalităţi fără limite între şi înăuntrul comunităţilor umane echilibrul atât de necesar umanităţii nu poate fi realizat” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 4 din 2017);

Grigore Ilisei definind „omul înger”: „Sunt oameni sortiţi să însemne trecerea lor prin lume cu fapte alese, dar hărăziţi totodată cu un fel de pioasă discreţie. Aceşti pământeni fost-au chemaţi de Domnul să se dăruiască semenilor potrivit pravilei sfinte. Rostul lor pe lume e şi acela de a fi îngeri păzitori. Se află tot timpul în preajma celor încredinţaţi spre proteguire. Săvârşesc misiunea cu devoţiune exemplară şi nu aşteaptă răsplata, după cum o şi mărturisesc gesturilor lor exterioare, dar mai ales cele interioare. Parcă nici nu le simţi prezenţa. Se percepe totuşi stins, dar binefăcător, bătaia protectoare a aripilor cele îngereşti” („Lumina” din 10 ianuarie 2014);

  1. Georgescu, în Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre istorism: 1.”istoria este sinteză”; 2. „are mereu înainte un scop dominant”; 3. „poate fi cât de scurtă”; 4. „caută o coerenţă exterioară, adică se impune din afară, dinspre autor ori dinspre sistemul de gândire , viziune etc.”; 5. „impune un dialog local”; 6. „drumul istoriei este lung şi nesfârşit”; 7. „implică segmentul de dreaptă”; 8. „istoria este izvor”; 9. „ea vine spre tine, irigă, înrâureşte, aduce creşterea (precum un izvor)”; 10. „de istorie te poţi sătura la un moment dat”; 11. „caută şi cercetează „izvoare”, arhive, creându-şi structurile ei auxiliare”; 12. „istoricul ia decizii” etc.;

Nicolae Breban, în dezbaterea de la Realitatea TV şi publicată în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2017: 1. „Scriitori străini care au învins la Paris au avut 10, 15, 20 de ani de penumbră. Cioran spunea că e nevoie chiar de 30 de ani de anonimat, de luptă, pentru că Parisul a fost şi este încă capitala europeană a culturii. Parisul are ceva ce nici un alt oraş-capitală  din Europa nu are şi anume capacitatea de a afirma scriitori străini. Mari scriitori englezi, italieni, sud-americani, nemţi şi români sau ruşi au fost afirmaţi la Paris. Nu la Berlin, nu la Madrid, nu la Roma. Din păcate, la ora actuală, sub influenţa americană, Parisul îşi pierde puţin această capacitate”; 2. „Unii foşti amici ai mei, dl Pleşu şi alţii, dau din umeri şi râd de valorile româneşti! Dl Pleşu şi-a permis să râdă de Octavian Goga, spunând că din toată opera lui Goga – Goga pe care marele critic Călinescu l-a făcut „mesianic” şi „genialoid” – a găsit un singur vers memorabil. Din toată opera lui Goga! Sigur, eu nu-i acuz pe sudici, pe munteni. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e valah, e muntean. Dar  dl Pleşu şi alţii de nivelul lui uită că domnul Octavian Goga, la 1905, în plină capitală a tiraniei maghiare faţă de noi, ardelenii, a înfiinţat o revistă unde a publicat poezii româneşti! Colegii lui Goga din Bucureşti au publicat la Constantinopol sau la Moscova poezii româneşti? Iată, a fost mişcarea noastră ardeleană, Şcoala Ardeleană, care a adus, din nou, argumente ale originii latine la Vatican, care, din nou,  a adus scrierea latină”; 3. „Eu cu Eugen Simion şi câţiva scriitori, şi Augustin Buzura, după Revoluţie nu ne-am amestecat în politică. Unii colegi, Dinescu, Pleşu, Manolescu, au intrat în politică şi n-au făcut nimic, au stat în Parlament degeaba, iar pe urmă s-au retras în cultură. Şi acum unii dintre ei, afiliaţi GDS-ului, au început să murdărească vârfuri ale culturii române”;

Publicitate

Dumitru Horia Ionescu, în „Lumina” din 4 mai 2017, definind „nostalgia”: „…e asemenea unui dulap uitat în garaj, plin de lucruri vechi, care apar şi dispar, care se văd sau se pierd după uşa veche a dulapului, te fac să roşeşti, să te bucuri, să te clatini sub povara lor sau, luate în seamă, să nu se mai dezlipească de tine. E greu, chiar inutil, să vrei să faci ordine în acest dulap, să laşi lucrurile bune şi să le arunci pe celelalte. Pentru că primele nu stau cuminţi unde le-ai pus, te ciupesc atunci când te aştepţi mai puţin, iar celelalte nu se lasă aruncate. Refuză să fie reciclate, şterse fără echivoc din memorie. În faţa unei asemenea evidenţe, mă gândeam mai departe, ai nevoie de curaj pentru a sta în faţa dulapului cu nostalgie”;

Bogdan Creţu despre “GENERAŢIA `60”: 1. “abstracţionismul, conceptualismul şi nonfigurativul, sub influenţa lui Nichita Stănescu, domină discursul liric al acestei generaţii;     2. “este o replica firească la realismul socialist al anilor `50”; 3. „este generaţia care recuperează direct şi ostentativ marile teme”; 4. „este o poezie a obiectelor îndelung contemplate prin descriere poetică”; 5. „este o poezie a realului banal, dar în care se citesc, ca într-o hologramă, semnele unor sensuri adânci ale lumii”; 6. „Zone ale concretului au devenit poetice prin absorbţia lor într-un discurs perfect conştient de sine însuşi”; 7. „începe să vadă realitatea ca pe o operă de artă, asemenea lui Swann a lui Proust”; 8. „o literatură care nu imită realul ci îl instituie”;

  1. Georgescu, în „Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre enciclopedism: 1. „enciclopedia este analiză”; 2. „se înşurubează alfabetic în termeni”; 3. „poate fi cât de lungă, cu reeditări, completări, aduceri la zi”; 4, „are o coerenţă interioară, în sensul că ce scrie la litera „A”, se potriveşte firesc cu ce scrie la celelalte litere”; 5. „impune un dialog cu universalitatea”; 6. „drumul enciclopediei este infinit”; 7. „implică cercul”; 8. „enciclopedia este fântână”; 9. „la ea vii tu, intervine o selecţie, apare simţul alegerii, al „chemării” (ca şi cum ai veni la o fântână)”; 10. „de enciclopedie nu te poţi sătura, imediat ce i-ai simţit chemarea”; 11. „elaborează ediţii critice, bibliografii, biografii”; 12. „enciclopedismul doar desfăşoară lucrurile” etc.;

 

Prin însemnările mele găsesc nişte caracteristici ale  genului  diaristic. Cu regretul că nu am evidenţiat cui aparţin, le redau aici: 1.”este prin excelenţă un gen al sinelui, al eului profund”; 2. „diaristul nu face literatură, ci, pur şi simplu, se confesează”; 3. „un jurnal intim poate intra în categoria genului diaristic”; 4. Tudor Vianu: „jurnalul intim în Europa începe cu „Meditaţiile” lui Marc Aureliu”; 5. „este un gen fără reguli ce are „oroare” de literatură”; 6. „el trebuie să convingă, nu să placă”; 7. „când începe să placă, jurnalul moare şi începe literatura”; 8. „stilul diaristic este unul spontan, nu autentic”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Un bărbat, de 54 de ani, din Românești, a dispărut în drum spre casă. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

acum 13 minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Polițiștii din Botoșani efectuează verificări pentru localizarea unui bărbat, de 54 de ani, din satul Dămideni, comuna Românești, care la data de 20 aprilie a.c. a plecat de la o fermă, din județul Suceava, spre domiciliul său din județul Botoșani, însă, până în prezent nu a ajuns și nici nu și-a contactat familia.
COJOCARU GHEORGHE DANUT are următoarele semnalmente: 1,70 m înălțime, 80 de kg, păr grizonat, ochi căprui.

Nu se cunoaște vestimentația de la momentul plecării.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se se adreseze cei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 38 de ani, din Stăuceni, parcă a intrat în pământ! Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

acum 20 de minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Polițiștii din Botoșani efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 38 de ani, din comuna Stăuceni, care la data de 19 aprilie a.c. a părăsit în mod voluntar domiciliul, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.
Ungureanu Irina Mihaela are următoarele semnalmente: 1,72 m înălțime, 55 de kg, păr blond, ochi căprui.

Nu se cunoaște vestimentația de la momentul plecării.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se se adreseze cei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 69 de ani, din Lozna, salvat din flăcări în ultima clipă. Eroul este șeful Serviciul pentru Situații de Urgență Lozna

Publicat

acum 26 de minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Lozna: Bărbat salvat, în ultima clipă, din casa cuprinsă de flăcări

Un bărbat, în vârstă de 69 de ani, a fost salvat, în ultima clipă, din casa cuprinsă de flăcări, de șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Lozna. S-a întâmplat seara trecută, în localitatea Lozna. Vecinii au observat flăcările și au anunțat autoritățile.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, o ambulanță aparținând Serviciului Județean de Ambulanță, dar și SVSU Lozna. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Proprietarul, care are și probleme locomotorii, a fost găsit într-una dintre încăperi. Acesta a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate întrucât a suferit un atac de panică.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii au intervenit mai bine de două ore. Au fost salvate celelalte construcții din gospodărie, dar și casa vecinilor.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani: Secția de drumuri unde sunt mai mulți economiști decât drumari. Cum a fost pusă pe butuci o instituție esențială pentru siguranța rutieră

Publicat

acum 38 de minute

joi, 24.04.2025

de

Publicitate

Secția de Drumuri Naționale din Botoșani a fost pusă pe butuci de o schimbare de organigramă în cadrul CNAIR, ajungând să funcționeze cu patru economiști și un singur drumar, scrie ADEVARUL. 

Statul român își pune singur piedică. Iar cel mai bun exemplu este ceea ce se întâmplă la Secția de Drumuri Naționale Botoșani, cea care se ocupă de întreținerea, semnalizarea corespunzătoare, dar și de deszăpezirea drumurilor naționale din nordul României. Adică o muncă vitală pentru circulația în condiții de siguranță pentru zeci de mii de șoferi.  Secția de Drumuri Naționale (SDN) Botoșani a fost pusă pe chituci de la 1 aprilie, în urma unei organigrame implementată de CNAIR, care a dorit reorganizarea și probabil eficientizarea activității drumarilor. A ieșit un soi de reorganizare, dar fără urmă de eficientizare. Din contră, CNAIR s-a sabotat singură pe rețeaua de drumuri naționale din nordul extrem al României. Cel puțin asta declară șefii SDN de la Botoșani, disperați că nu mai au cum să-și facă treaba.

Drumarii de la Botoșani decimați și lăsați fără specialiști

Secția de Drumuri Naționale Botoșani a avut probleme de personal încă din anul 2023, atunci când zăpezile de primăvară au făcut ravagii în județ, iar unul dintre angajați a murit din cauza suprasolicitării. Șefii de la SDN Botoșani spun însă că de la 1 aprilie au primit lovitura de grație. Mai precis, conform noii organigrame implementată de CNAIR la nivel central, dar și la nivel teritorial, SDN Botoșani a rămas fără cinci specialiști. Au fost desființate trei posturi de șef de sector și două de șef de formație, toate cinci ocupate de ingineri specialiști în căi ferate, drumuri și poduri. Unii au fost mutați la DRDP Iași. „Începând cu data de 1 aprilie CNAIR a implementat o nouă organigramă atât la nivel central, cât și la nivelul celor din teritoriu. Din patru ingineri de specialitate pentru drumuri pe care îi aveam înainte, acum mai am doar unul activ. Un post nici nu mi l-a mai scos la concurs (…) Acele posturi au fost desființate, ele nu mai există”, declară Dumitru Clipaciuc, șeful SDN Botoșani.

„De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic”

În plus, reorganizarea a adus și cazuri paradoxale, de-a dreptul hilare. Adică angajați a căror posturi au fost desființate sunt detașați cu atribuțiile prin alte localități, fără să existe însă posibilitatea că aceștia să le și poată îndeplini. În această situație este și Andrei Bucșă, fost șef de sector și lider de sindicat SDN, care s-a trezit mutat la DRDP Iași. Dar numai pe hârtie. În realitate, locul de muncă este tot la Botoșani, dar fără să aibă posibilitatea de a ieși la muncă în teren. „De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic. Eu sunt mutat la Iași, dar cu loc de muncă la Botoșani. În fișa postului am activități pe Iași. Eu m-am prezentat la serviciu, dar SSM-ul (securitatea și sănătatea în muncă) nu mi l-a făcut nimeni și nu pot să ies pe drum. Eu eram responsabil cu SSM la nivel de unitate, dar de la 1 aprilie mi s-a schimbat fișa postului. Deci, de la 1 aprilie, SDN Botoșani nu mai are inspector pe linie de SSM, nu mai avem personal autorizat”, precizează Andrei Bucșă.

Publicitate

Incapabili să mai intervină în cazuri de urgență

În această situație, Secția de Drumuri Naționale Botoșani  a ajuns pe chituci. Fără specialiști și coordonatori cu experiență, oamenii de la SDN Botoșani spun că este dificil să mai treacă următoarea iarnă sau să-și mai îndeplinească cum trebuie atribuțiile. Și asta în condițiile în care au aceleași responsabilități, dar fără specialiști în domeniu și cu mai puțini oameni.

„Procedurile nu au fost schimbate, eu oamenii nu îi mai am și zi de zi mă lovesc de aceleași probleme, iar eu când sunt anchetat sunt anchetat conform normativului. De ce nu am luat măsuri conform normativului? (….) Nu am cum să trec următoarea iarnă.(…) Este de datoria mea să atrag atenția că nu mai am personal calificat care să intervină în caz de catastrofe, cum a fost în aprilie 2023 cu acel Cod Roșu. Am avut un coleg decedat, nu am să uit niciodată.(…) Lipsă de personal atunci, lipsă de personal acum”, adaugă Clipaciuc. „A pus SDN pe chituci, nu mai putem să facem nimic”, adaugă și Andrei Bucșă, inginer cu nouă ani de experiență.

Deszăpezire și întreținere drumuri cu economiști 

Reprezentanții SDN Botoșani s-au plâns prefectului de Botoșani, în cadrul unei comisii de dialog social, solicitând demersuri pentru remedierea situației. Inginerii de la SDN spun că s-a ajuns la situații absolut aberante, având mai mulți economiști decât drumari. Mai precis, instituția care trebuie să întrețină drumurile și să facă deszăpezirea funcționează cu patru economiști, specialiști în relații publice și un singur inginer drumar.

„La Botoșani au preferat să păstreze specialistul pe relații publice care nu știu ce face, noi funcționăm cu patru economiști și un inginer. Secția de Drumuri funcționează cu patru economiști”, adaugă Andrei Bucșă. Prefectul de Botoșani spune că va prezenta această situație la nivelul CNAIR, mai ales că lipsa specialiștilor și a bunei funcționări a SDN poate pune în pericol siguranța în trafic. „Punctul nostru de vedere este să păstrăm specialiștii pe drumurile din județul nostru, așa cum s-a procedat și în alte județe”, precizează Dan Nechifor, prefectul Botoșaniului.

Sursa: ADEVARUL. 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending