Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (182)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Dan Berindei în eseul „Noi şi reaşezarea lumii”: „Situaţi într-o zonă nevralgică, „în calea răutăţilor”, sarcina noastră, a românilor, este dificilă. Experienţa istorică ne aminteşte această realitate. Înainte de toate, trebuie să ne păstrăm identitatea şi să găsim în ea simţămintele de unitate necesare oricărei naţiuni. Mai trebuie să ne păstrăm sentimentul naţional, dorinţa individuală de a fi parte a mersului înainte, educaţia naţională nefiind doar o formulă, ci o absolută necesitate, mai ales atâta vreme cât sunteţi confruntaţi cu sentimente ale altora care pun sub semnul întrebării evoluţia noastră. Una din regulile de bună convieţuire ale viitorului este tocmai asigurarea unui nivel de civilizaţie mondial lipsit de discrepanţe. Atât timp cât există inegalităţi fără limite între şi înăuntrul comunităţilor umane echilibrul atât de necesar umanităţii nu poate fi realizat” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 4 din 2017);

Grigore Ilisei definind „omul înger”: „Sunt oameni sortiţi să însemne trecerea lor prin lume cu fapte alese, dar hărăziţi totodată cu un fel de pioasă discreţie. Aceşti pământeni fost-au chemaţi de Domnul să se dăruiască semenilor potrivit pravilei sfinte. Rostul lor pe lume e şi acela de a fi îngeri păzitori. Se află tot timpul în preajma celor încredinţaţi spre proteguire. Săvârşesc misiunea cu devoţiune exemplară şi nu aşteaptă răsplata, după cum o şi mărturisesc gesturilor lor exterioare, dar mai ales cele interioare. Parcă nici nu le simţi prezenţa. Se percepe totuşi stins, dar binefăcător, bătaia protectoare a aripilor cele îngereşti” („Lumina” din 10 ianuarie 2014);

  1. Georgescu, în Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre istorism: 1.”istoria este sinteză”; 2. „are mereu înainte un scop dominant”; 3. „poate fi cât de scurtă”; 4. „caută o coerenţă exterioară, adică se impune din afară, dinspre autor ori dinspre sistemul de gândire , viziune etc.”; 5. „impune un dialog local”; 6. „drumul istoriei este lung şi nesfârşit”; 7. „implică segmentul de dreaptă”; 8. „istoria este izvor”; 9. „ea vine spre tine, irigă, înrâureşte, aduce creşterea (precum un izvor)”; 10. „de istorie te poţi sătura la un moment dat”; 11. „caută şi cercetează „izvoare”, arhive, creându-şi structurile ei auxiliare”; 12. „istoricul ia decizii” etc.;

Nicolae Breban, în dezbaterea de la Realitatea TV şi publicată în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 4 din 2017: 1. „Scriitori străini care au învins la Paris au avut 10, 15, 20 de ani de penumbră. Cioran spunea că e nevoie chiar de 30 de ani de anonimat, de luptă, pentru că Parisul a fost şi este încă capitala europeană a culturii. Parisul are ceva ce nici un alt oraş-capitală  din Europa nu are şi anume capacitatea de a afirma scriitori străini. Mari scriitori englezi, italieni, sud-americani, nemţi şi români sau ruşi au fost afirmaţi la Paris. Nu la Berlin, nu la Madrid, nu la Roma. Din păcate, la ora actuală, sub influenţa americană, Parisul îşi pierde puţin această capacitate”; 2. „Unii foşti amici ai mei, dl Pleşu şi alţii, dau din umeri şi râd de valorile româneşti! Dl Pleşu şi-a permis să râdă de Octavian Goga, spunând că din toată opera lui Goga – Goga pe care marele critic Călinescu l-a făcut „mesianic” şi „genialoid” – a găsit un singur vers memorabil. Din toată opera lui Goga! Sigur, eu nu-i acuz pe sudici, pe munteni. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e valah, e muntean. Dar  dl Pleşu şi alţii de nivelul lui uită că domnul Octavian Goga, la 1905, în plină capitală a tiraniei maghiare faţă de noi, ardelenii, a înfiinţat o revistă unde a publicat poezii româneşti! Colegii lui Goga din Bucureşti au publicat la Constantinopol sau la Moscova poezii româneşti? Iată, a fost mişcarea noastră ardeleană, Şcoala Ardeleană, care a adus, din nou, argumente ale originii latine la Vatican, care, din nou,  a adus scrierea latină”; 3. „Eu cu Eugen Simion şi câţiva scriitori, şi Augustin Buzura, după Revoluţie nu ne-am amestecat în politică. Unii colegi, Dinescu, Pleşu, Manolescu, au intrat în politică şi n-au făcut nimic, au stat în Parlament degeaba, iar pe urmă s-au retras în cultură. Şi acum unii dintre ei, afiliaţi GDS-ului, au început să murdărească vârfuri ale culturii române”;

Publicitate

Dumitru Horia Ionescu, în „Lumina” din 4 mai 2017, definind „nostalgia”: „…e asemenea unui dulap uitat în garaj, plin de lucruri vechi, care apar şi dispar, care se văd sau se pierd după uşa veche a dulapului, te fac să roşeşti, să te bucuri, să te clatini sub povara lor sau, luate în seamă, să nu se mai dezlipească de tine. E greu, chiar inutil, să vrei să faci ordine în acest dulap, să laşi lucrurile bune şi să le arunci pe celelalte. Pentru că primele nu stau cuminţi unde le-ai pus, te ciupesc atunci când te aştepţi mai puţin, iar celelalte nu se lasă aruncate. Refuză să fie reciclate, şterse fără echivoc din memorie. În faţa unei asemenea evidenţe, mă gândeam mai departe, ai nevoie de curaj pentru a sta în faţa dulapului cu nostalgie”;

Bogdan Creţu despre “GENERAŢIA `60”: 1. “abstracţionismul, conceptualismul şi nonfigurativul, sub influenţa lui Nichita Stănescu, domină discursul liric al acestei generaţii;     2. “este o replica firească la realismul socialist al anilor `50”; 3. „este generaţia care recuperează direct şi ostentativ marile teme”; 4. „este o poezie a obiectelor îndelung contemplate prin descriere poetică”; 5. „este o poezie a realului banal, dar în care se citesc, ca într-o hologramă, semnele unor sensuri adânci ale lumii”; 6. „Zone ale concretului au devenit poetice prin absorbţia lor într-un discurs perfect conştient de sine însuşi”; 7. „începe să vadă realitatea ca pe o operă de artă, asemenea lui Swann a lui Proust”; 8. „o literatură care nu imită realul ci îl instituie”;

  1. Georgescu, în „Tribuna învăţământului” nr. 1249 din 2014, despre enciclopedism: 1. „enciclopedia este analiză”; 2. „se înşurubează alfabetic în termeni”; 3. „poate fi cât de lungă, cu reeditări, completări, aduceri la zi”; 4, „are o coerenţă interioară, în sensul că ce scrie la litera „A”, se potriveşte firesc cu ce scrie la celelalte litere”; 5. „impune un dialog cu universalitatea”; 6. „drumul enciclopediei este infinit”; 7. „implică cercul”; 8. „enciclopedia este fântână”; 9. „la ea vii tu, intervine o selecţie, apare simţul alegerii, al „chemării” (ca şi cum ai veni la o fântână)”; 10. „de enciclopedie nu te poţi sătura, imediat ce i-ai simţit chemarea”; 11. „elaborează ediţii critice, bibliografii, biografii”; 12. „enciclopedismul doar desfăşoară lucrurile” etc.;

 

Prin însemnările mele găsesc nişte caracteristici ale  genului  diaristic. Cu regretul că nu am evidenţiat cui aparţin, le redau aici: 1.”este prin excelenţă un gen al sinelui, al eului profund”; 2. „diaristul nu face literatură, ci, pur şi simplu, se confesează”; 3. „un jurnal intim poate intra în categoria genului diaristic”; 4. Tudor Vianu: „jurnalul intim în Europa începe cu „Meditaţiile” lui Marc Aureliu”; 5. „este un gen fără reguli ce are „oroare” de literatură”; 6. „el trebuie să convingă, nu să placă”; 7. „când începe să placă, jurnalul moare şi începe literatura”; 8. „stilul diaristic este unul spontan, nu autentic”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Comunicat de presă: Cătălin Silegeanu desființează programul economic al PSD. „Nu se pricepe decât la pomeni electorale”

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu contestă dreptul PSD de a vorbi despre „relansare economică”, întrucât consideră că partidul este principalul vinovat pentru prăbușirea industriei românești după 1990.

„Marile și controversatele privatizări au început sub dirijarea atentă a defunctului Ion Iliescu, <<tătucul>> care a moșit oligarhia post-comunistă și pe care numai PSD îl poate regreta. Combinate siderurgice, mine de exploatare și baze industriale unde lucrau milioane de români au fost vândute, bucată cu bucată, la prețuri derizorii, clientelei de partid și apropiaților”, susține Cătălin Silegeanu.

Parlamentarul amintește că aproximativ 2,5 milioane de români au rămas fără locuri de muncă în urma privatizărilor din perioada tranziției, orchestrate sub guverne PSD.

„Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, cu rafinării și rețele de distribuție în toată țara, a ajuns în proprietatea OMV Austria, care plătea redevențe de toată jena. Sidex Galați, cel mai mare combinat siderurgic, avea zeci de mii de angajați înainte ca statul să-l vândă Grupului Arcelor, pentru care a șters peste noapte datorii colosale. Banca Comercială Română a fost preluată de Erste Bank, iar Oltchim Râmnicu-Vâlcea și Tractorul Brașov au fost falimentate după multiple privatizări ratate”, arată Cătălin Silegeanu.

El atrage atenția că politica economică a PSD se înțelege și din faptul că „Moldova este cel mai fidel electorat al PSD și, simultan, cea mai săracă regiune a României raportat la PIB pe cap de locuitor”.

Parlamentarul acuză PSD că încearcă să își construiască o imagine de protector al mediului de afaceri, când în paralel risipește banul public și girează creșteri de taxe.

Publicitate

„PSD a livrat cel mai mare deficit bugetar din Europa, sub Cabinetul Ciolacu 2, a aprobat taxele și impozitele mărite, apoi s-a arătat indignat de parcă nu ar participa la guvernare. Mai nou promite stimulente pentru firme și credite cu dobânzi avantajoase, de parcă bugetul de stat nu este și așa fragil, de parcă nu am pierdut deja jumătate din PNRR pentru că au blocat sistematic orice reformă”, adaugă senatorul.

Cătălin Silegeanu conchide că programul economic prezentat de PSD „nu este decât un cârlig pentru naivi” și că „PSD nu se pricepe decât la pomeni electorale”.

Citeste mai mult

Educație

Educația ecologică și învățarea în aer liber, promovate printr-un workshop Erasmus+ la Școala Gimnazială „Dan Iordăchescu” din Hlipiceni

Publicat

Publicitate

Educația pentru mediu și activitățile desfășurate în aer liber au fost temele centrale ale unui workshop organizat recent în cadrul proiectului Erasmus+ „Construind comunitatea verde: incluziune, motivație și sustenabilitate în educație”, proiect implementat de Școala Gimnazială Dan Iordăchescu, Hlipiceni, în perioada octombrie 2024-martie 2026.

Workshopul, intitulat „Erasmus+ în practică: educație ecologică, activități outdoor și resurse digitale pentru o școală sustenabilă”, a fost susținut de prof. Danu Mihaela, prof. Gîscă Aurora și prof. Hemen Andreea, participante la cursul internațional Environmental Education, desfășurat la Roma în perioada 26 mai – 3 iunie. Scopul principal al activității a fost diseminarea experiențelor de formare internațională și transpunerea acestora în exemple concrete de activități educaționale, adaptate realității din școală.

Un prim segment al workshopului a fost dedicat activităților cu caracter ecologic, menite să dezvolte responsabilitatea față de mediul înconjurător și comportamentele sustenabile în rândul elevilor. Profesorii au prezentat exemple de activități precum observarea și investigarea mediului natural, realizarea de jurnale ecologice, proiecte de reutilizare a materialelor reciclabile, jocuri educative bazate pe principiile 3R/5R, dar și inițiative simbolice de tip „Adoptă un copac”. Toate aceste activități pot fi integrate atât în curriculum, cât și în activități extracurriculare.

Un alt palier important l-au reprezentat activitățile outdoor, prezentate ca strategie didactică eficientă pentru învățarea prin experiență. Participanții au analizat exemple de măsurători și investigații realizate în natură, vânători de comori naturale, activități artistice cu materiale din mediul înconjurător, exerciții de orientare cu busola, dar și activități de reflecție și wellbeing în aer liber. Astfel de demersuri contribuie la creșterea motivației elevilor, la dezvoltarea competențelor sociale și la consolidarea legăturii dintre școală și viața reală.

În cadrul workshopului a fost abordată și utilizarea tehnologiei în educația ecologică și outdoor. Au fost prezentate aplicații precum PictureThis, folosită pentru identificarea plantelor, sau GooseChase, care permite organizarea de activități educaționale de tip joc și misiuni în aer liber. De asemenea, participanții au aflat despre platforma „Școala din viitor”, care oferă lecții digitale interdisciplinare și ghiduri didactice utile pentru activități desfășurate atât la clasă, cât și în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”.

Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru interactiv, cu activități demonstrative, simulări practice și momente de reflecție, oferind profesorilor posibilitatea de a experimenta metodele prezentate din perspectiva elevului și de a discuta modalități concrete de aplicare la clasă.

Publicitate

Workshopul se înscrie în demersurile continue ale școlii de a valorifica oportunitățile oferite de programele europene și de a integra bunele practici educaționale în activitatea didactică, cu impact direct asupra calității procesului de învățare.

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață și polei în nordul județului Botoșani: Vizibilitate sub 200 de metri pe mai multe drumuri până la ora 21:00

Publicat

Publicitate

Șoferii care circulă în această seară pe drumurile din nordul județului Botoșani sunt avertizați să conducă cu maximă prudență, din cauza vizibilității extrem de reduse.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, până la ora 21:00, în localitățile Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Avrămeni, Manoleasa, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Drăgușeni, Mihălășeni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Mitoc și Adășeni, vizibilitatea scade sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri.

Meteorologii atrag atenția că, în funcție de condițiile locale, există și riscul formării poleiului, fenomen care poate transforma carosabilul într-o suprafață periculoasă pentru circulație.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere nedorite, conducătorii auto sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare corespunzătoare, să mărească distanța de siguranță dintre autovehicule și să evite orice manevră riscantă.

De asemenea, pietonii sunt îndemnați să fie atenți la deplasarea pe carosabil și trotuare, pentru a preveni alunecările cauzate de polei sau umezeală.

Echipele de intervenție rămân mobilizate în teren. Pompierii militari sunt la datorie permanent, pregătiți să intervină rapid pentru sprijinirea populației în situații de urgență.

Publicitate

Autoritățile recomandă cetățenilor să urmărească informările oficiale și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare în zonele afectate de ceață densă.

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Națională a Lecturii 2026, celebrată la Memorialul Ipotești într-un nou format dedicat literaturii române

Publicat

Publicitate

Începând cu ediția din 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” marchează Ziua Națională a Lecturii într-un format nou, dedicat redescoperirii operei unui scriitor reprezentativ al literaturii române contemporane, prin lectură și dialog cultural.

Pentru ediția din acest an, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, evenimentul se desfășoară sub genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, propunând elevilor și cadrelor didactice o incursiune în universul poetic al scriitorului Constantin Abăluță.

În acest context, Memorialul Ipotești pune la dispoziția participanților o selecție de texte din opera poetică a autorului, completată de materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță își citește propria creație, oferind publicului o experiență autentică și directă de întâlnire cu poezia.

Lecturile vor avea loc în perioada 12–13 februarie 2026, în unități de învățământ din județ, iar evenimentul se va încheia cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, o producție a Casei de pariuri literare. Proiecția este programată vineri, 13 februarie 2026, de la ora 13:30, la Cinema Unirea din Botoșani, intrarea fiind liberă.

Cadrele didactice interesate să participe la această inițiativă cultural-educațională pot solicita materialele necesare de lectură printr-un mesaj trimis în perioada 2–10 februarie 2026, cu subiectul „Ziua Națională a Lecturii”, la adresa de e-mail: bnpmihaieminescu@gmail.com. Proiectul este coordonat de Mihaela Anițului, reprezentant al Memorialului Ipotești.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending