Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (18)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Copălăienii Mihaelei – Cătălina Moisa. Deşi târziu, am citit cu interes volumul semnat de Mihaela – Cătălina Moisa şi intitulat „Ai mei” (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), un volum cu referire la comunitatea din Copălău (Botoşani). După  primele pagini citite, mi-a revenit în minte o extraordinară vorbă spusă de conjudeţeanul meu, antropologul vrâncean Gheorghiţă Geană: „satul este locul unde nimeni nu-i e străin nimănui”. Acesta este principalul mesaj transmis de autoare care ţine, încă de pe prima pagină, să-i prezinte astfel pe cei în mijlocul cărora s-a născut, a crescut şi trăieşte: „Prea frumoşi, prea emoţionanţi, prea înţelepţi, prea dăruiţi, prea munciţi, prea…de la Copălău!” Mai mult, autoarea îşi iubeşte satul natal nu la modul declarativ, şi volumul acesta o confirmă:  „Mereu am iubit Copălăul! Şi când eram plecată, chiar pentru puţin timp, mi-a fost dor de Copălău, de locul în care pământul a rodit ca niciunde în altă parte. De locul unde oamenii au ştiut să folosească   idei şi tehnici pentru a-şi moderniza gospodăriile, a se extinde, a prospera”. Autoarea se pliază perfect pe opiniile lui Eminescu, pe discursurile de recepţie prezentate de Rebreanu, Sadoveanu sau Blaga, pe secvenţe de cercetare preluate din modelele echipelor lui Dimitrie Gusti,  dar şi pe elemente de sociologie şi antropologie contemporană. Un citat din Liviu Rebreanu spus la intrarea în Academie  se regăseşte în toate cele spuse de intervievaţii Mihaelei-Cătălina Moisa: „Înaintaşul cu care îndrăznesc să mă înfăţişez, e sărac şi slab. Aşa a fost întotdeauna şi aşa va fi, probabil totdeauna… În viaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea şi a avut, un rol secundar, şters;  pentru noi  însă e izvorul românismului pur şi etern.  La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Mulţi învăţaţi consideră naşterea şi începuturile neamului românesc o enigmă sau un miracol, sau în sfârşit ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, fără îndoială, o minune cum a rezista şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar ţăranul român, existenţa lui permanentă pe aceste plaiuri, poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. Ţăranu e începutul şi sfârşitul…ţăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului naţional”.

Mihaela – Cătălina Moisa consideră familia o celulă a vieţii sociale, iar multitudinea acestora alcătuiesc satul văzut de psihologi ca un grup de inter-cunoaştere şi de transmitere a experienţei ce poate conduce la înscrierea comunităţii lor ca centru al lumii, cum ar zice Lucian Blaga. Le-a trebuit ani în şir copălăienilor ca aplecându-se asupra cultivării usturoiului alb, pe care îl puneau în grădinile lor şi strămoşii, a celui roşu, adus din Basarabia sau, mai nou, a celui adus din Spania, dar de care nu prea sunt mulţumiţi, să pună Copălăul  printre zonele renumite ale cultivării acestei legume. Autoarea a avut răbdarea să dialogheze cu 45 de familii. Tema discuţiei a constituit-o, cu precădere, cultivarea usturoiului. Explică Mihaela – Cătălina Moisa: „După cum se ştie, locuitorii din comuna Copălău, pe lângă creşterea animalelor şi cultivarea pământului cu diferite cereale, s-au ocupat îndeosebi de cultivarea usturoiului. De când? De ce usturoi? De ce în Copălău?Răspunsurile am încercat să le caut în diferite surse, fie de la oamenii satului, dindo cumente sau chiar folosindu-mă de internet. Bătrânii spun că din moşi – strămoşi se cultivă usturoi în Copălău.”

Dar, după cum spune acelaşi Rebreanu, „realitatea unui popor e mai vorbitoare decât un zapis oarecare sau o stelă funerară”, autoare a mers în mijlocul ţăranilor din Copălău,  i-a ascultat atent, şi-a notat  toate bucuriile şi ofurile, având grijă să nu se abată de la tema principală: usturoiul.  Reţin din amplele  discursuri ale cultivatorilor de usturoi: Ilie Siminiceanu: “Când s-a trecut la colectiv, prima data s-a cultivat usturoi din recolta ţăranului”; Ioan Bălăucă: “Tocmai din copilărie, de la 6-7 ani, ştiam lucrările necesare culturii de usturoi”:  Mihai Bălăucă: “Mereu mi-a plăcut să vând usturoi frumos, curat, împletit,  dacă se putea şi cu fundă”;  Ion M.  Leonte: “Lucrările se făceau numai cu ajutorul boilor. Doar cu ei aram, boroneam şi căram usturoi peste tot”; Constantin Leonte: “Ambiţia mea când am fost flăcău, a fost să pun bucata mea de usturoi şi am început cu 10 ari”; Constantin Mătrescu: “La animale am renunţat, dar de usturoi nici nu se pune problema”; Dumitru Mătrescu: “La mine acasă asta am văzut, m-am ocupat şi mi-a plăcut enorm să cultiv usturoi”; Mihai Rahozneanu: “Sămânţa usturoiului de Copălău am păstrat-o tocmai de la bunici, credem că ne ajută, ne poartă noroc”; Maria Rahozneanu: “De la vârsta de 13 – 14 ani ştiam tot ce trebuie să ştiu în ceea ce priveşte usturoiul”; Paula Rahozneanu: “Printre usturoi am crescut. Când eram nici, ne lua mama după ea şi ne punea să ne jucăm la capătul bucăţii de usturoi”; Veronia Bălăucă: “Lanuri cu usturoi lucrau părinţii! Stăteam cu usturoiul pe brazdă câte două-trei săptămâni”; Neculai Bălăucă: “Şi noi ca şi alţii din Copălău ne-am trezit cu usturoi”; Florentina Bălăucă:  “Zestrea de la mama-soacră a fost un teren de 5 ari cultivate cu usturoi, de pe care am scos o recoltă foarte bună apoi următoarea toamnă l-am însămânţat pe tot”; Elena Bălăucă: “Cu usturoi ne-am plimbat toată Moldova. Am ajuns şi la Bistriţa-Năsăud, Prundu-Bârgăului. Stam plecaţi cu zilele”; Viruţa Mînzat: “Cei din jur te încurajau să cultivi usturoi după ce te căsătoreai”; Oltiţa Miron: “Nu am ştiut altceva, decât usturoi. Părinţii ne învăţau de mici cum să lucrăm, cum să scoatem cu săpătorul să nu fie tăiat. La împletit era cel mai frumos…”; Mihai Ceplinschi: “Cultivarea usturoiului o ştim de mici – părinţii cu această îndeletnicire s-au ocupat.  Au avut o mare influenţă asupra noastră, încurajându-ne mereu pentru a merge cu această cultură mai departe, şi mare dreptate au avut”; Gheorghe Prodan: “Dornic de a avea banul meu, cu 3-4 ani înainte de a mă căsători, am cultivat usturoi, cot la cot cu familia”; Ioan Mînzat: “…luna de miere am petrecut-o împreună cu soţia la prăşit usturoi. În zestrea noastră s-a regăsit  şi o cantitate de usturoi necesară pentru a însămânţa 14 ari de teren”; Constantin Panţiru: “Usturoiul nu va lipsi niciodată din culturile noastre, deoarece îl putem numi izvorul casei”; Aurel Manolache: “Tocmai de la 8 ani părinţii ne-au învăţat să lucrăm la usturoi”. Motivul usturoiului nu lipseşte  nici din poveştile spuse de Carmen Manolache, Niculina Bălineanu, Constantin Bălineanu, Neculai Bălineanu, Maria Chiriac,  Neculai Dulgheru, Constantin Bălăucă, Mihaela Bălăucă,  Constantin Croitoru, Aurelia Paveliuc, Mihai Ungureanu,  Nicolae Damaschin, Maria Olteanu, Mihaela Axiniei, Petru Ailenei, Mihai Ciornohuz, Florica Marineac, Elena Halici sau Aspazia Dutcă. O bogată paletă iconografică completează  această cercetare care pune în evidenţă dragostea şi dăruirea celor din Copălău (Botoşani) pentru pământ şi, mai ales, pentru usturoi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: „Hristos a înviat din morți” au cântat mii de botoșăneni pe străzile din Botoșani, la Procesiunea Învierii. În fruntea credincioșilor a stat ÎPS Teofan

Publicat

Publicitate

Mii de oameni au participat la procesiunea cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul, un eveniment intens așteptat de credincioșii din Botoșani, care a avut loc astăzi, începând cu ora 18.00. Procesiunea Învierii va rămâne cu siguranță în istoria județului prin amploarea sa, la eveniment fiind prezenți preoți numeroși, dar și trei ierarhi. De remarcat numărul mare de tineri, care au mers în fruntea alaiului, îmbrăcați în costumul tradițional.

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, ocrotitorul municipiului Botoșani, a adus și anul acesta bucurii duhovnicești deosebite pentru credincioșii din oraș, dar și din întreg județul. Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, au fost rânduite spre închinare moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul, de la Mănăstirea Văratec, aduse de stavrofora Iosefina Giosanu.

Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei a săvârșit, începând cu ora 17.00, slujba Vecerniei cu Litie cu un numeros sobor de preoți și diaconi. După un scurt cuvânt de învățătură al ÎPS, a urmat procesiunea cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţională – Str. 1 Decembrie Biserica Uspenia- Str. Poştei- Biserica Sf. Gheorghe, la care au participat mii de botoșăneni care au cântat la unison „Hristos a înviat din morți”, ca o mărturisire a credinței vie și lucrătoare în Mântuitorul.

Miercuri, 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, lăcașul de cult din inima orașului va îmbrăca haină de sărbătoare, pregătit pentru o slujbă arhierească cu un sobor de ierarhi. Programul menționează că la ora 9.00 va avea loc primirea ÎPS Teofan și a celorlalți ierarhi invitați, după care va fi săvârșită  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care se va alătura ierarhilor pentru slujire un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

Cu binecuvântarea IPS Teofan, Sfintele Moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul vor rămâne spre venerare la biserica din municipiul Botoșani până pe 27 aprilie, ora 19:00.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Spunea despre România că este „Grădina Maicii Domnului”. Zi de doliu național sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc

Publicat

Publicitate

Guvernul României va declara zi de doliu național sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc. Decizia Executivului ar urma să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă, relatează mediafax.ro. 

Papa Francisc spunea despre România că este „Grădina Maicii Domnului” și a fost extrem de îndrăgit atât în România cât și în celelalte țări cu mari comunități catolice și nu numai.

Zeci de lideri ai lumii vor participa la înmormântare. Printre ei se va numără și Ilie Bolojan, președintele interimar al României. De la ceremonie va lipsi Vladimir Putin, care a transmis, însă, un mesaj de condoleanțe.

Înmormântarea va avea loc la ora 11.00 a României. Trupul Papei se află în prezent în capela Reședinței Sfânta Marta, unde Papa Francisc locuise din 2013. Trupul Papei a fost depus în capela Reședinței luni seara.

Sicriul Papei Francisc va fi transferat în Bazilica Sfântul Petru din Roma miercuri la ora 9.00 (ora 10:00 ora României), într-o procesiune condusă de cardinali, permițând credincioșilor să-și aducă un ultim omagiu primului papă latino-american.

Sursa foto ilustrativ: PressOne.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

10 icoane unice, expuse în această perioadă în premieră la Botoșani, în cadrul expoziției „Sacrul în artă”

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, prin Secția de Artă Plastică, Etnografie și Științele Naturii, a organizat în această perioadă a Sărbătorilor Pascale o amplă expoziție de excepție: „Sacrul în artă”, un eveniment dedicat sărbătorilor pascale, care a adus în prim-plan spiritualitatea, tradiția și creația artistică autentică.

Punctul de atracție al expoziției îl reprezintă cele 10 icoane pe lemn din patrimoniul etnografic al muzeului, expuse în premieră absolută la Botoșani.

Aceste lucrări valoroase, păstrate cu grijă în colecțiile instituției, sunt prezentate publicului pentru prima dată, oferind o ocazie rară de întâlnire cu arta sacră tradițională în forma ei autentică.

Alături de acestea, expoziția reunește și lucrări recente – icoane pe lemn și sticlă, dar și picturi contemporane – semnate de artiști consacrați: Constantin Alexa, Marcel Alexa, Alina și Anca Albătoaie, Elena Arcire, Robert Cobuz, Florin Grosu, Constantin Livadaru, Bebe Hetriuc, Constantin Surugiu, Liviu Șoptelea, Cristina Turiceanu, Marius Vatamanu și Karmen Zaharia.

Vernisajul a avut loc la 13 aprilie 2025, în spațiul Colecției de Artă, dar expoziția va putea fi vizitată până pe 29 aprilie 2025, iar accesul este gratuit. Curatorul expoziției este Liviu Șoptelea, iar prezentarea lucrărilor a fost realizată de Ana Coșereanu, muzeograf.

În această perioadă a Sărbătorilor Pascale este un nou eveniment rar, o întâlnire cu sacralitatea și frumusețea artistică a icoanei.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Premieră la Teatrul „Vasilache”: „Întâmplări din Pădurea Veselă”. Un spectacol plin de emoție și lecții de viață pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani anunță o nouă premieră dedicată celor mici: „Întâmplări din Pădurea Veselă”, un spectacol de păpuși regizat de Lenuș Teodora Moraru, după fabule cunoscute și îndrăgite. Reprezentațiile vor avea loc joi, 24 aprilie, de la ora 18:00, și duminică, 27 aprilie, de la orele 11:00 și 12:30.

Spectacolul îi invită pe copii într-o călătorie educativă și plină de aventură, în care personajul principal, Bebe Iepurașul, pornește alături de prietena sa Iza Barza în căutarea părinților pierduți. Pe drum, cei doi vor întâlni personaje simpatice și pline de învățăminte – de la o Vulpe pusă în fața modestiei, la o Broască ce descoperă propriile limite.

Distribuția reunește actori bine cunoscuți ai scenei botoșănene: Renata Voloșcu, Oana-Marilena Asofiei, Anamaria Chelaru, Ioana Buta, Ana Apetrei, Cosmin Tanasă, Pavel Petrași și Andrei Bordianu. Scenografia, construcția păpușilor, afişul și eclerajul sunt semnate de Gelu Rîșca, iar muzica poartă amprenta lui Toma Rîșca.

Spectacolul este recomandat copiilor cu vârsta de peste 3 ani, iar prețul unui bilet este de 24 de lei.

Biletele pot fi achiziționate online, accesând site-urile entertix.ro și teatrulvasilache.ro, secțiunea „Cumpără Bilet”. De asemenea, biletele sunt disponibile și la casieria teatrului, de marți până vineri, între orele 10:30 și 12:30, precum și înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacol se face cu 30 de minute înainte de începere.

Publicitate

Organizatorii promit o experiență de neuitat pentru cei mici, dar și pentru părinți: o combinație de emoție, umor și lecții valoroase despre prietenie, curaj și descoperirea de sine.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending