Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (18)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Copălăienii Mihaelei – Cătălina Moisa. Deşi târziu, am citit cu interes volumul semnat de Mihaela – Cătălina Moisa şi intitulat „Ai mei” (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), un volum cu referire la comunitatea din Copălău (Botoşani). După primele pagini citite, mi-a revenit în minte o extraordinară vorbă spusă de conjudeţeanul meu, antropologul vrâncean Gheorghiţă Geană: „satul este locul unde nimeni nu-i e străin nimănui”. Acesta este principalul mesaj transmis de autoare care ţine, încă de pe prima pagină, să-i prezinte astfel pe cei în mijlocul cărora s-a născut, a crescut şi trăieşte: „Prea frumoşi, prea emoţionanţi, prea înţelepţi, prea dăruiţi, prea munciţi, prea…de la Copălău!” Mai mult, autoarea îşi iubeşte satul natal nu la modul declarativ, şi volumul acesta o confirmă: „Mereu am iubit Copălăul! Şi când eram plecată, chiar pentru puţin timp, mi-a fost dor de Copălău, de locul în care pământul a rodit ca niciunde în altă parte. De locul unde oamenii au ştiut să folosească idei şi tehnici pentru a-şi moderniza gospodăriile, a se extinde, a prospera”. Autoarea se pliază perfect pe opiniile lui Eminescu, pe discursurile de recepţie prezentate de Rebreanu, Sadoveanu sau Blaga, pe secvenţe de cercetare preluate din modelele echipelor lui Dimitrie Gusti, dar şi pe elemente de sociologie şi antropologie contemporană. Un citat din Liviu Rebreanu spus la intrarea în Academie se regăseşte în toate cele spuse de intervievaţii Mihaelei-Cătălina Moisa: „Înaintaşul cu care îndrăznesc să mă înfăţişez, e sărac şi slab. Aşa a fost întotdeauna şi aşa va fi, probabil totdeauna… În viaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea şi a avut, un rol secundar, şters; pentru noi însă e izvorul românismului pur şi etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Mulţi învăţaţi consideră naşterea şi începuturile neamului românesc o enigmă sau un miracol, sau în sfârşit ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, fără îndoială, o minune cum a rezista şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar ţăranul român, existenţa lui permanentă pe aceste plaiuri, poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. Ţăranu e începutul şi sfârşitul…ţăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului naţional”.
Mihaela – Cătălina Moisa consideră familia o celulă a vieţii sociale, iar multitudinea acestora alcătuiesc satul văzut de psihologi ca un grup de inter-cunoaştere şi de transmitere a experienţei ce poate conduce la înscrierea comunităţii lor ca centru al lumii, cum ar zice Lucian Blaga. Le-a trebuit ani în şir copălăienilor ca aplecându-se asupra cultivării usturoiului alb, pe care îl puneau în grădinile lor şi strămoşii, a celui roşu, adus din Basarabia sau, mai nou, a celui adus din Spania, dar de care nu prea sunt mulţumiţi, să pună Copălăul printre zonele renumite ale cultivării acestei legume. Autoarea a avut răbdarea să dialogheze cu 45 de familii. Tema discuţiei a constituit-o, cu precădere, cultivarea usturoiului. Explică Mihaela – Cătălina Moisa: „După cum se ştie, locuitorii din comuna Copălău, pe lângă creşterea animalelor şi cultivarea pământului cu diferite cereale, s-au ocupat îndeosebi de cultivarea usturoiului. De când? De ce usturoi? De ce în Copălău?Răspunsurile am încercat să le caut în diferite surse, fie de la oamenii satului, dindo cumente sau chiar folosindu-mă de internet. Bătrânii spun că din moşi – strămoşi se cultivă usturoi în Copălău.”
Dar, după cum spune acelaşi Rebreanu, „realitatea unui popor e mai vorbitoare decât un zapis oarecare sau o stelă funerară”, autoare a mers în mijlocul ţăranilor din Copălău, i-a ascultat atent, şi-a notat toate bucuriile şi ofurile, având grijă să nu se abată de la tema principală: usturoiul. Reţin din amplele discursuri ale cultivatorilor de usturoi: Ilie Siminiceanu: “Când s-a trecut la colectiv, prima data s-a cultivat usturoi din recolta ţăranului”; Ioan Bălăucă: “Tocmai din copilărie, de la 6-7 ani, ştiam lucrările necesare culturii de usturoi”: Mihai Bălăucă: “Mereu mi-a plăcut să vând usturoi frumos, curat, împletit, dacă se putea şi cu fundă”; Ion M. Leonte: “Lucrările se făceau numai cu ajutorul boilor. Doar cu ei aram, boroneam şi căram usturoi peste tot”; Constantin Leonte: “Ambiţia mea când am fost flăcău, a fost să pun bucata mea de usturoi şi am început cu 10 ari”; Constantin Mătrescu: “La animale am renunţat, dar de usturoi nici nu se pune problema”; Dumitru Mătrescu: “La mine acasă asta am văzut, m-am ocupat şi mi-a plăcut enorm să cultiv usturoi”; Mihai Rahozneanu: “Sămânţa usturoiului de Copălău am păstrat-o tocmai de la bunici, credem că ne ajută, ne poartă noroc”; Maria Rahozneanu: “De la vârsta de 13 – 14 ani ştiam tot ce trebuie să ştiu în ceea ce priveşte usturoiul”; Paula Rahozneanu: “Printre usturoi am crescut. Când eram nici, ne lua mama după ea şi ne punea să ne jucăm la capătul bucăţii de usturoi”; Veronia Bălăucă: “Lanuri cu usturoi lucrau părinţii! Stăteam cu usturoiul pe brazdă câte două-trei săptămâni”; Neculai Bălăucă: “Şi noi ca şi alţii din Copălău ne-am trezit cu usturoi”; Florentina Bălăucă: “Zestrea de la mama-soacră a fost un teren de 5 ari cultivate cu usturoi, de pe care am scos o recoltă foarte bună apoi următoarea toamnă l-am însămânţat pe tot”; Elena Bălăucă: “Cu usturoi ne-am plimbat toată Moldova. Am ajuns şi la Bistriţa-Năsăud, Prundu-Bârgăului. Stam plecaţi cu zilele”; Viruţa Mînzat: “Cei din jur te încurajau să cultivi usturoi după ce te căsătoreai”; Oltiţa Miron: “Nu am ştiut altceva, decât usturoi. Părinţii ne învăţau de mici cum să lucrăm, cum să scoatem cu săpătorul să nu fie tăiat. La împletit era cel mai frumos…”; Mihai Ceplinschi: “Cultivarea usturoiului o ştim de mici – părinţii cu această îndeletnicire s-au ocupat. Au avut o mare influenţă asupra noastră, încurajându-ne mereu pentru a merge cu această cultură mai departe, şi mare dreptate au avut”; Gheorghe Prodan: “Dornic de a avea banul meu, cu 3-4 ani înainte de a mă căsători, am cultivat usturoi, cot la cot cu familia”; Ioan Mînzat: “…luna de miere am petrecut-o împreună cu soţia la prăşit usturoi. În zestrea noastră s-a regăsit şi o cantitate de usturoi necesară pentru a însămânţa 14 ari de teren”; Constantin Panţiru: “Usturoiul nu va lipsi niciodată din culturile noastre, deoarece îl putem numi izvorul casei”; Aurel Manolache: “Tocmai de la 8 ani părinţii ne-au învăţat să lucrăm la usturoi”. Motivul usturoiului nu lipseşte nici din poveştile spuse de Carmen Manolache, Niculina Bălineanu, Constantin Bălineanu, Neculai Bălineanu, Maria Chiriac, Neculai Dulgheru, Constantin Bălăucă, Mihaela Bălăucă, Constantin Croitoru, Aurelia Paveliuc, Mihai Ungureanu, Nicolae Damaschin, Maria Olteanu, Mihaela Axiniei, Petru Ailenei, Mihai Ciornohuz, Florica Marineac, Elena Halici sau Aspazia Dutcă. O bogată paletă iconografică completează această cercetare care pune în evidenţă dragostea şi dăruirea celor din Copălău (Botoşani) pentru pământ şi, mai ales, pentru usturoi.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Economie
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024
2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024
3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024
4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025
La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.
“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?
Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!
Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!
Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
Economie
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.
Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.
Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.
În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.
Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni
Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:
persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.
Între aceste operațiuni sunt:
- livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
- livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,
conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.
De ce au fost aprobate modificările legislative
În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.
Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.
„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
Eveniment
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.
În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.
Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.
Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.
Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.
Economie
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.
Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.
“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!
Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.
Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Județele de graniță, supravegheate atent din zbor: Poliţia Română cumpără DRONE pentru supraveghere video aeriană
(P) Valeriu Iftime: Un județ întreg resimte din plin povara eșecurilor, a incompetenței și a nepăsării cu care a condus PSD acest județ
Stație de mixturi asfaltice și betoane verificată de comisarii Gărzii de Mediu Botoșani după mai multe plângeri
452 de locuri de muncă disponibile la Botoșani. Vezi LISTA cu locurile de muncă comunicată de AJOFM
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
Pensia anticipată, ANULATĂ în instanță pentru locuitorii din zonele poluate
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Budăi, candidat PSD la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României (P)
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mircea Magdalena, candidat PSD Botoșani la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Eduard Mititelu, candidat PNL la Camera Deputaților din Parlamentul României
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, vicepreședintele PSD Botoșani (P)
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, candidat PSD la Senatul României (P)
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
