Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (178)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ovidiu Pecican, în „Apostrof” nr. 1 din 2017,  reţine o demonstraţie convingătoare a lui Garabet Ibrăileanu faţă de junimism: 1.”Junimismul a avut pretenţia…că asistă, în calitate de conştiinţă, la fenomenele politice, sociale şi culturale şi că le defineşte din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur… Pretenţia de conştiinţă-oglindă este nefundată fiindcă junimiştii au reprezentat şi ei un ideal, au fost luptători, au fost un fenomen, că atitudinea lor a fost dictată de subiectivitatea lor, că n-au fost, cu un cuvânt, conştiinţe – oglinzi; 2. „Dacă în ideologia patruzecioptistă vorbeşte instinctul revoluţionar, dorinţa de renovare, în ideologia junimistă vorbeşte tendinţa de rezistenţă la inovaţiuni”; 3. „Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizaţiei”; 4. „Junimismul echivalează cu nerecunoaşterea utilităţii de a transforma România într-o ţară cu caracter curat european”;

Ileana Mălăncioiu, răspunzându-i lui Gheorghe Grigurcu la afirmaţiile acestuia că multe poezii ale ei ar fi „nereuşite”, „bucolice” sau  înregistrări ale „satanismului rural”: „Dacă ne gândim unde s-a născut Eminescu, Blaga, Cioran şi alţi autori români peste numele cărora nu se poate trece, cred că e de prisos să ne mai frământe dilema de la care am plecat. În ce mă priveşte, am mari îndoieli că Petru Popescu ar fi mai rafinat decât Eminescu sau Blaga numai pentru că a scris „Un zeu între blocuri”. N-am auzit pe nimeni că Tolstoi este un scriitor venit de la ţară” (vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017);

Poeta Mirela Roznoveanu: „Ca într-un adevărat roman grec antic, a doua mea neşansă a fost frumuseţea, pe care am considerat-o un stigmat, care m-a vulnerabilizat, într-un sens, chiar victimizat. Pentru scriitorul român, o femeie inteligentă şi frumoasă nu poate fi nici profundă şi nici talentată. Evident, în România literatura aparţine, teritorial, bărbaţilor, care sunt alergici la intruziunile femeilor. Ca să mă afirm, am muncit enorm, dar am observat că între o mediocritate şi o femeie talentată va fi comentat, preferat, primul”;

Emanuel Modoc despre „douămiism”: „Douămiismul reprezintă, în contemporaneitate, un moment singular: nu există, în momentul de faţă, nici un raport de antagonism generaţional cu acesta.  Douămiismul – fie că a fost emulat în proiect de căutare a propriei individualităţi, fie că a fost de-a dreptul reiterat în imediat următoarea paradigmă de creaţie – nu a existat nici un moment în care acesta să fie contestat din raţiuni de legitimitate estetică. Chiar dacă poezia aşa-numită „postdouămiistă” (termen pe care nu l-aş recomanda tocmai pentru că douămiismul este considerat, pe bună dreptate, ultima generaţie de creaţie din literatura română) este deosebit de activă şi proteică, glisând între acalmie meditativă, nerv post-avangardist, nou ruralism şi postumanism deopotrivă, aceasta şi-a îmbrăţişat precursorii  imediaţi, găsind în ei modele de referinţă pentru raportarea la realităţile sociale ale spaţiului autohton postcomunist.  În acest context, reciclările neoexpresioniste sau biografist-minimaliste din producţiile apărute în acest deceniu au dat măsura influenţei generaţiei douămii în aceeaşi măsură în care au făcut-o  şi despărţirile faţă de milenarism (şi aici mă refer nu la o  detaşare violentă faţă de precursori, cât la prezenţa vădită a exerciţiului mimetic „de probă”, prin care poezia ultimilor cinci-şase ani şi-a dobândit o oarecare autonomie” (vezi „Apostrof” nr. 1 din 2017);

Publicitate

 

Pentru amatorii de statistici privind învăţământul: În „Dilema veche” nr. 681 din 2017, Liviu Papadima face un inventar al schimbării denumirilor Ministerul Învăţământului. Reluăm denumirile până la Revoluţia din 1989: „Se numea, în anul în care România a devenit Regat, „Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice”, denumire care a rezistat, se pare, aproape patru decenii, din 1881 până în 1920. Apoi, între 1920 şi 1929, Cultele s-au separat de Instrucţiunea Publică, pentru  a reveni , într-un interval de doi ani (1929 – 1931), în acelaşi minister, însă cu ordinea schimbată: „Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor”. A fost lărgit între 1931 şi 1934 – „Ministerul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor”, pentru a se reorganiza, în perioada 1934-1936, ca „Ministerul Instrucţiunii Publice”. Epitetul „naţional” apare pentru prima dată în titulatura oficială în 1936 şi durează până în 1940: „Ministerul Educaţiei Naţionale”. Noi reorganizări se fac în vremurile tulburi de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, pe perioade chiar de câte jumătate de an: „Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor” (14 septembrie 1940 – 15 februarie 1941) şi „Ministerul Instrucţiunii, Educaţiei, Cultelor şi Artelor” (15 februarie 1941 – 1 iunie 1941). După 23 august 1944, denumirea se schimbă cam la patru – cinci ani o dată: din nou „Ministerul Educaţiei Naţionale” (până în 1948), apoi „Ministerul Învăţământului Public” (până în 1952), devenit, pentru următorii cinci ani, „Ministerul Învăţământului” (1952 – 1957), expandat, până în 1962, ca „Ministerul Învăţământului şi Culturii”. După ce, pentru un răstimp, „cultura” se substituie „cultelor”, din 1962 până în 1971 se cheamă iarăşi „Ministerul Învăţământului”, rebotezat, pentru o perioadă record – 18 ani! -, „Ministerul Educaţiei şi Învăţământului”;

Gabriel Adrian Mirea (www.bookblog.ro) face o clasificare a comentariilor critice: „Cred că, în linii mari, sunt posibile patru tipuri de comentarii critice: de tip scoică, cu o perlă (poezie) înăuntru, de tip păun, cu un set de poezii răsfirate la sfârşitul comentariului, de tip colier, mai multe poezii ilustrând o anumită idee sau de tip şotron, cu un accentuat caracter aleatoriu, sărind din poem în poem conform unui algoritm subconştient”;

Marius Miheţ, în „România literară” nr. 11 din martie 2017, face un comentariu critic al cărţii „Mâţa Vinerii” („Polirom”, Iaşi, 2017) scrisă de Doina Ruşti. Arhitectura comentariului se pliază pe  trei piloni ce susţin motivul labirintului: 1.  labirintul identitar: bazat pe „conceptul de familie” care imprimă personajelor sensul apartenenţei la o stirpe specială; 2. labirintul magic: autoarea se comportă „ca un veritabil alchimist”, în timp ce tot „de acest labirint ţin şi mirosurile”; 3. labirintul politic: cu accent pe „prezenţa politică a Bisericii”;

 

Horia Vicenţiu Pătraşcu, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 3 din 2017, prezintă două dintre ideile fundamentale ale lui Constantin Noica – „închiderea care se deschide” şi „contradicţia unilaterală”: „Prin „închiderea care se deschide Noica are în vedere integrarea unor unităţi mai mici într-o unitate mai mare: „casa care se deschide în localitate, localitatea în ţară, ţara în continent ş.a.m.d.”. Prin „contradicţia unilaterală”- Noica aminteşte eternul conflict dintre parte şi întreg: „partea contrazice întregul, dar întregul nu contrazice partea”. În cele din urmă „partea” ajunsă la o conştiinţă de sine mai dezvoltată – individul maturizat – se va regăsi pe sine în întregul pe care înainte îl contrazicea într-un mod primitiv şi hotărât: se va descoperi ca „sine”, ca „noi”;

Matei Martin publică în „Dilema  veche” nr. 686 din aprilie 2017 un interviu cu scriitoarea Liliana Corobca. Venind vorba despre cenzură în România comunistă, intervievata prezintă câteva aspecte ale perioadei respective. Liliana Corobca  face referirile pornind de la considerentul că există două etape ale cenzurii comuniste în România: a) perioada anilor `50: 1.”prima operaţiune a fost epurarea cărţilor”; 2. „ cenzorii au fost afiliaţi pe lângă Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (DGPT); 3. „cenzorul trebuia să aibă dosar ireproşabil pe linie comunistă”; 4. „cenzorii erau persoane care nu absolviseră şcoala medie şi a căror grad de inteligenţă era relativ”; 5. „la început (1947-1949) era epurată toată literatura de dragoste. Începând cu 1950 „s-a dat drumul la dragoste”, dar era ceva convenţional: un sărut o dată la 300 de pagini sau o îmbrăţişare la câteva poeme” etc.; b) perioada anilor `60: 1. „a avut ca pretext apărarea secretului de stat”; 2. „cenzorii au fost transferaţi de la DGPT la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste”; 3. „mutarea cenzorilor  la CCES  a fost una de faţadă, Nicolae Ceauşescu vrând să pară mai democrat sau mai rebel în cadrul ţărilor de după Cortina de Fier”; 4. „se schimbă modul de recrutare a cenzorilor, sunt absolvenţi de facultate, sunt obligaţi să înveţe limbi străine, să meargă la cursuri postuniversitare”; 5. „în ceea ce priveşte literatura, partidul nu mai e chiar aşa de sever cu secvenţele de dragoste incluse în texte”etc.;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: Peste 260 de elevi și profesori au fost evacuați în timpul orelor de curs, în cadrul unui exercițiu ISU

Publicat

acum 23 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Peste 260 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar au participat, astăzi, la exerciții de evacuare care s-au desfășurat la școlile gimnaziale din localitățile Dângeni și Iacobeni.

 

Activitățile au avut ca scop verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de incendiu, dar și instruirea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la pașii ce trebuie urmați pentru a rămâne în siguranță.

 

La semnalul de alarmă, elevii au părăsit sălile de clasă în ordine, sub îndrumarea profesorilor, și s-au adunat în locurile de evacuare stabilite anterior. Acolo s-a făcut prezența, verificându-se dacă toți participanții au reușit să evacueze clădirile conform planului.

 

Publicitate

De asemenea, persoanele responsabile la nivelul școlilor au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie protejați și coordonați eficient.

 

La acțiune au participat pompierii de la Garda de Intervenție Trușești, precum și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni, care au sprijinit desfășurarea exercițiilor și au oferit explicații privind modul de intervenție în caz de incendiu.

 

La finalul exercițiilor, copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape o autospecială folosită în misiunile operative, au probat echipamentele de protecție utilizate de pompieri și au aflat cum se folosește fiecare accesoriu în parte.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul programului național „Școala Altfel”, oferindu-le elevilor o experiență educativă și interactivă despre importanța prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

 

Specialiștii din cadrul Inspecției de Prevenire le-au transmis elevilor următoarele sfaturi, în caz de incendiu:

 

· anunțați imediat incidentul primului adult pe care îl întâlniți;

 

· păstrați-vă calmul și evitați panica;

 

· părăsiți clădirea doar sub supravegherea și îndrumarea cadrelor didactice;

 

· urmați căile de evacuare marcate și nu vă întoarceți pentru a lua obiecte personale – viața este mai importantă;

 

· după evacuare, îndreptați-vă spre locul de adunare stabilit, unde se va face prezența;

 

· așteptați intervenția pompierilor și respectați indicațiile acestora.

 

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

acum 54 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult

Eveniment

Noi norme pentru plata amenzilor de circulaţie. Plățile se vor putea face direct de pe telefon, prin internet banking sau cod QR

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Guvernul României a aprobat normele metodologice care permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.

Prin aceste norme se introduce şi posibilitatea ca procesul-verbal de contravenţie să includă un cod QR, cod de bare sau un element similar, pentru a facilita plata rapidă de pe telefon.

Cum se va putea face plata amenzilor de circulație

Normele metodologice aprobate de Guvern permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.
Procesul-verbal de contravenție va putea include și un cod QR, care va permite achitarea rapidă a sancțiunilor direct de pe telefon.

Plata amenzilor devine mai simplă și mai rapidă

Potrivit noilor norme, conducătorii auto vor putea achita amenzile de circulație prin mai multe modalități:

Publicitate
  • Transfer bancar: prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziție de bănci;
  • Mandat poștal: în contul unic al Trezoreriei Operative Centrale din cadrul Ministerului Finanțelor;
  • Plată cu cardul: prin Sistemul Național Electronic de Plăți – Ghiseul.ro;
  • Numerar sau POS: la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și la casieriile organelor fiscale locale.

Până acum, plata online era posibilă doar prin platforma Ghiseul.ro, însă utilizatorii erau nevoiți să își creeze un cont. Noile reguli vor permite plăți mai flexibile, inclusiv direct din aplicațiile bancare folosite de șoferi.

Cod QR pe procesul-verbal și serie unică de identificare

Fiecare proces-verbal de contravenție va avea o serie unică de 23 de caractere, împărțită în cinci grupuri numerice care vor identifica instituția emitentă, anul și numărul de ordine al documentului.
În plus, acesta va putea conține un cod QR, un cod de bare sau un element similar care, odată scanat, va genera automat datele de plată, simplificând procesul.

Lege veche, aplicare întârziată

Baza legală pentru plata amenzilor prin cont unic a fost stabilită prin Legea nr. 203/2018, însă normele de aplicare nu au fost adoptate până acum.
Noile reglementări au fost aprobate de Guvern în 2025, după o întârziere de aproape șase ani, și vor intra în vigoare odată cu publicarea hotărârii în Monitorul Oficial

Implementarea sistemului va permite plata amenzilor fără deplasări la ghișeu și fără timpi de așteptare, direct de pe telefon, tabletă sau laptop.
Totodată, mecanismul ar putea fi extins ulterior și pentru alte tipuri de amenzi, nu doar cele rutiere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending