Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Meteorologii anunță ploi, lapovițe și ninsori în toată țara, de Crăciun

Publicat

Publicitate

Vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă în primele două zile ale acestei săptămâni, însă se va răci în Ajunul Crăciunului în întreaga țară și vor fi ploi, lapovițe și ninsori, potrivit prognozei pentru următoarele două săptămâni, publicate luni de Administrația Națională de Meteorologie.

În Banat, în primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data de 24 decembrie temperatura maximă medie va scădea cu 3…4 grade și se va apropia de cea specifică Ajunului Crăciunului. În zilele care vor urma, media temperaturii maxime va avea variații în general între 0 și 4 grade. Media minimelor termice se va situa între 0 și 2 grade, până în dimineața de 25 decembrie, apoi va scădea și va avea valori cuprinse în general între -2 și -5 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 24 și de 25 decembrie când vor predomina ploaia și lapovița și după data de 29 decembrie, când vor fi și intervale cu precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

În Crișana, până în data de 25 decembrie, temperaturile se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei. Media maximelor va avea variații între 5 și 8 grade, iar a minimelor între -1 și 2 grade. Va urma o scădere a valorilor termice astfel că în ultimele zile ale lunii decembrie și în primele zile ale lunii ianuarie, media maximelor termice va fi de 0…2 grade, iar a minimelor de -6…-4 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în jurul zilei de 24 decembrie, când vor predomina ploile, și după data de 30 decembrie, când vor fi intervale cu lapoviță, ninsoare, dar posibil și ploaie.

În Transilvania, temperaturile maxime vor fi în scădere până în data de 24 decembrie, de la o medie de 6 grade în prima zi, până la 2…3 grade în ultima și vor deveni normale pentru această perioadă. Va urma o scădere treptată a valorilor termice astfel că până la finalul intervalului vor fi temperaturi maxime de -2…0 grade și minime de -9….-7 grade.

Publicitate

Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în jurul datei de 24 decembrie, apoi trecător și în general slab cantitativ, după data de 30 decembrie.

În Maramureș, temperaturile vor fi în scădere treptată, astfel că media maximelor termice va avea valori între 2 și 7 grade în prima săptămână și vor fi de -2…0 grade spre sfârșitul intervalului. Minimele vor fi preponderent negative, iar în unele nopți, media lor va putea coborî sub -5 grade.

Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în noaptea de 24 spre 25 decembrie, apoi trecător începând cu 29 decembrie.

În Moldova, vremea va intra într-un proces de răcire până în jurul datei de 25 decembrie, când media maximelor termice va putea fi între -3 și -5 grade, iar a minimelor între -7 și -9 grade urmând ca până spre finalul intervalului de prognoză temperatura maximă să se situeze în jurul valorii de 0 grade, iar cea minimă va fi de -7…-5 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 23 și de 24 decembrie (la început ploaie apoi predominant ninsoare) și după data de 1 ianuarie când vor fi posibile mai ales ninsori și lapoviță. În restul intervalului doar izolat vor fi posibile precipitații slabe.

În Dobrogea, până la data de 24 decembrie, media maximelor termice va crește de la 5 grade în prima zi, la 8…9 grade în ultima, iar a minimelor de la 2 la 4 grade. În jurul zilei de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6…7 grade, apoi media maximelor termice se va situa între 2 și 6 grade, iar cea a minimelor între -4 și 0 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare între noaptea de 23 spre 24 decembrie și 24 spre 25 decembrie, când vor fi ploi la început, apoi și lapoviță și posibil ninsoare și din nou după ziua de 1 ianuarie când vor fi intervale cu precipitații mixte.

În Muntenia, în primele trei zile de prognoză valorile termice se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei, media maximelor se va situa în jurul valorii de 5 grade, iar a minimelor va fi de 1…2 grade. În data de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6 grade, apoi tendința generală a temperaturilor va fi de ușoară creștere, cu o medie a maximelor între 0 și 5 grade și a minimelor între -3 și -7 grade.

Probabilitatea de precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare va fi mai mare începând din noaptea de 23 spre 24 decembrie și până în 25 decembrie, apoi după data de 30 decembrie.

În Oltenia, până în jurul datei de 24 decembrie media maximelor termice va fi de 4…6 grade, iar a minimelor de 1…2 grade. Va urma o răcire cu 4…5 grade, iar după data de 26 decembrie este posibil ca media maximelor să varieze între 1 și 5 grade, iar a minimelor între -2 și -7 grade.

Vor fi precipitații sub formă de ploaie la început, apoi mai ales lapoviță și ninsoare, în 24 și în 25 decembrie, apoi după data de 1 ianuarie. În restul intervalului precipitațiile nu vor lipsi în totalitate, ci vor fi trecătoare și pe suprafețe mici.

La munte, media, atât a maximelor termice cât și a minimelor, va fi preponderent negativă. Media maximelor va putea scădea în unele nopți, cu probabilitate mai mare în a doua săptămână, sub -6 grade, iar a minimelor sub -11 grade.

Precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, vor fi pe arii mai extinse în 24 și în 25 decembrie și după data de 1 ianuarie. În restul intervalului acestea vor apărea trecător și pe suprafețe mai mici.

Estimarea evoluției valorilor termice și a precipitațiilor în intervalul 22 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026 este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată), precizează ANM. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât crește impozitul pe mașinile hibride, din 2026. Facilități fiscale eliminate

Publicat

Publicitate

Impozitul pe mașinile hibride, din 2026. Costurile pentru cei care doresc să cumpere sau dețin autoturisme hibride cresc de anul viitor, scrie alba24.ro.

Modificările din legislație introduc un nou model de calcul al impozitului și se elimină unele facilități fiscale.

Prin Ordonanța de Urgență 78/2025 au fost revizuite prevederile stabilite anterior prin Legea 239/2025, inclusiv structura tabelului de calcul.

Măsura reflectă o schimbare clară de abordare din partea statului față de tratamentul fiscal al vehiculelor hibride, considerate până acum o opțiune avantajoasă din punct de vedere al taxelor, scrie economedia.ro, citată de Mediafax. Analiza a fost realizată de Anamaria Chiru, consultant fiscal și Tax Partner la Dobrinescu Dobrev SCA.

Cât crește impozitul pe mașinile hibride, din 2026

Aceasta arată că pentru un autoturism hibrid cu motor de 2.499 cmc impozitul anual urcă de la aproximativ 76 lei la peste 953 lei. În plus, reducerea de 95% oferită anterior de multe autorități locale, care cobora impozitul la circa 50 lei, nu mai este valabilă.

O modificare esențială vizează modul de exprimare a impozitului. Dacă înainte acesta se calcula „lei/auto”, noua ordonanță stabilește formula „lei/200 cm³” pentru hibridele cu emisii de CO₂ mai mari de 50 g/km. Rezultatul este o creștere automată a valorii finale de plată.

Publicitate

Pentru hibridele cu emisii de CO₂ de maximum 50 g/km, reducerea fiscală nu mai poate depăși 30%. Acest lucru înseamnă că proprietarii vor achita cel puțin 70% din impozitul standard. În exemplul analizat, suma anuală ajunge la aproximativ 667 lei.

Cheltuieli mai mari

Chiar și după majorare, impozitul pentru un hibrid rămâne ușor mai mic decât pentru un autovehicul convențional cu aceeași cilindree. Un model Euro 4 ar plăti peste 1.100 lei pe an, iar unul Euro 6 în jur de 972 lei. Totuși, diferențele sunt mult mai mici față de avantajul fiscal de până acum.

Noile reglementări vor crește cheltuielile de întreținere pentru mașinile hibride și ar putea influența alegerile viitorilor cumpărători. Consultanții fiscali subliniază că aceste modificări indică o schimbare de direcție din partea statului, prin reducerea stimulentelor acordate acestui tip de vehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Sulița. O femeie de 36 de ani a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

O persoană a ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, în localitatea Sulița. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. O femeie, în vârstă de 36 de ani, a fost rănită, fiind preluată de echipajul SAJ și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

AJPIS Botoșani: Tranșă nouă de plăți pentru tichetele de energie destinate facturii din noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru 28.601 de beneficiari ai tichetului de energie, reprezentând sprijin acordat conform OUG nr. 35/2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică pentru achitarea facturilor de energie electrică aferente lunii noiembrie 2025.

Valoarea totală a acestor plăți este de 1.430.050 de lei.

Beneficiarii se pot prezenta la oficiile  poștale cu factura emisă de furnizorul de energie și pot utiliza banii pentru plata consumului de energie electrică din această perioadă.

Sprijinul financiar se acordă până la 31 martie 2026, astfel că cererile pentru tichetul de energie se pot depune oricând, online (EPIDS) sau fizic, la primării și oficiile poștale. La achitarea facturii în oficiile poștale nu trebuie prezentat tichetul, ci factura emisă de furnizorul de energie electrică.

Pentru informații suplimentare și asistență privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, beneficiarii pot contacta Call-center-ul ANPIS la 021.9309.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending