Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Zilele Eminescu: „Cabaretul cuvintelor”, un spectacol-manifest despre frumusețea limbii române, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Botoșănenii sunt invitați miercuri, 14 ianuarie 2026, de la ora 18:00, la un eveniment teatral special, inclus în programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Române”. Pe scena Teatrul „Mihai Eminescu” va fi prezentat spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, o producție a Teatrul „Matei Vișniec”, realizată sub semnătura dramaturgului și regizorului Matei Vișniec.

Evenimentul este organizat de Memorialul Ipotești și propune publicului o experiență artistică originală, în care cuvintele prind viață și devin personaje, purtătoare de sens, emoție și identitate.

În viziunea lui Matei Vișniec, „Cabaretul cuvintelor” este un omagiu adus limbii române, privită ca principal reper al identității noastre culturale. Spectacolul ridică întrebări incomode, dar necesare, despre felul în care folosim limba, despre neglijențele cotidiene care o sărăcesc și despre responsabilitatea fiecăruia în raport cu acest patrimoniu viu.

Cei zece actori ai teatrului sucevean interpretează zeci de „personaje-cuvinte”, într-un spectacol construit cu poezie, umor, reflecții morale și accente filosofice. Emoțiile vizuale și auditive se împletesc într-o formulă scenică dinamică, menită să provoace publicul la introspecție, dar și la bucuria întâlnirii cu frumusețea limbii române.

„Cabaretul cuvintelor” nu este un spectacol acuzator, însă nu evită ironia fină la adresa celor care degradează limba în spațiul public, fie la radio, fie la televiziune. Este, în același timp, o invitație la complicitate artistică și la redescoperirea valorii cuvântului rostit cu grijă.

Participarea publicului este gratuită, în limita locurilor disponibile, iar invitațiile pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, începând cu 8 ianuarie 2026.

Publicitate

Prin acest eveniment, Zilele Eminescu continuă să ofere botoșănenilor nu doar spectacole culturale de înalt nivel, ci și prilejuri autentice de reflecție asupra identității și valorilor care ne definesc.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending