Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bărbat de 64 de ani, transportat la spital după un incendiu izbucnit în subsolul locuinței sale din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 64 de ani a ajuns la spital în urma unui incendiu produs în locuința sa, în municipiul Dorohoi. Evenimentul a avut loc în urmă cu puțin timp, după ce mai multe bunuri depozitate la subsolul casei s-au aprins, cel mai probabil, de la centrala termică supraîncălzită.

Proprietarul a încercat să stingă flăcările, însă a suferit arsuri și s-a intoxicat cu fum. Un vecin a observat incidentul și a sunat după ajutor la pompieri.

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD.

Aceștia au constatat că ardeau bunurile aflate la subsol, cu degajări mari de fum, iar proprietarul ieșise din locuință. Bărbatul a fost preluat de echipajul SMURD și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au intervenit rapid, reușind să împiedice extinderea flăcărilor la întreaga locuință.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

· nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcționării;

· nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

· nu lăsați ușa sobei deschisă;

· nu supraîncălziți soba;

· montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiunile de 0,50 x 0,70 metri;

· nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

· stingeți focul pe timpul nopții;

· nu lăsați niciodată copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Recomandări ale Ministerului Sănătății pentru perioadele cu temperaturi extrem de scăzute

Publicat

Publicitate

Ministerul Sănătății recomandă, în perioadele cu temperaturi extrem de scăzute, ca populația să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig, să respecte regulile de igienă pentru prevenirea îmbolnăvirilor și să consume alimente bogate în proteine, fructe și legume.

Ministerul recomandă limitarea deplasărilor în aer liber și a expunerii prelungite la frig, în special a mâinilor și picioarelor, pentru a preveni degerăturile.

‘Purtați haine călduroase, căciuli, mănuși, fular și încălțăminte adecvată; evitați umezeala. Consumați alimente bogate în proteine, fructe și legume; evitați consumul de alcool. Respectați regulile de igienă (spălarea cu apă și săpun). Încălziți corespunzător locuințele și nu folosiți instalații improvizate, pentru a preveni intoxicațiile cu monoxid de carbon’, se arată într-o informare a MS.

Potrivit sursei citate, persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace sau respiratorii, trebuie să evite deplasările și locurile aglomerate, iar copiii nu trebuie lăsați să aștepte singuri în mașini parcate. De asemenea, trebuie evitate transporturile lungi în vehicule neîncălzite corespunzător.

Ministerul Sănătății menționează că monitorizează, prin direcțiile de sănătate publică, situația de la nivelul unităților sanitare, astfel încât acestea să poată primi, tria și interna un număr mai mare de pacienți.

De asemenea, susține sursa citată, serviciile de ambulanță județene vor suplimenta, în această perioadă, numărul de echipaje și de autospeciale de intervenție, dacă va fi necesar. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Marți 13, zi cu ghinion. Care sunt explicațiile acestei superstiții care durează de secole

Publicat

Publicitate

Marți 13 este considerată o zi cu ghinion mai atât în cultura românească cât și în alte spații influențate de tradiția latină și mediteraneană. Superstiția nu are o singură origine, ci este rezultatul îmbinării mai multor credințe vechi, religioase, istorice și populare, transmise din generație în generație, scrie alba24.ro.

În primul rând, ziua de marți are o conotație negativă încă din Antichitate. În tradiția romană, marți era dedicată zeului Marte, zeul războiului, al violenței și al distrugerii.

Prin asociere, ziua de marți a ajuns să fie legată de conflicte, pierderi și evenimente nefericite.

Această percepție s-a păstrat în timp, mai ales în cultura populară, unde marțea este adesea evitată pentru începuturi importante.

Numărul 13, la rândul său, este considerat ghinionist în multe culturi.

Marți 13, zi cu ghinion. De unde vine această credință?

Una dintre cele mai cunoscute explicații vine din tradiția creștină: la Cina cea de Taină au fost 13 persoane, iar al 13-lea participant a fost Iuda, cel care l-a trădat pe Iisus.

Publicitate

De atunci, numărul 13 a fost asociat cu trădarea, dezordinea și ruperea echilibrului.

Ziua de 13 este legată, în tradiția catolică și de anul 1307, atunci când pe 3 octombrie, regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea Cavalerilor Templieri, iar majoritatea cavalerilor au fost torturați și uciși.

În simbolistica numerologică, 12 este considerat un număr al completului (12 luni, 12 apostoli, 12 semne zodiacale), iar 13 ar depăși această armonie.

În cultura românească și balcanică, există și o legătură istorică importantă. Căderea Constantinopolului, unul dintre cele mai dramatice evenimente ale lumii creștine, a avut loc într-o zi de marți, la 29 mai 1453.

Acest fapt a întărit ideea că marțea este o zi „rea”, mai ales în spațiul ortodox.

Astfel, combinarea unei zile percepute negativ cu un număr considerat ghinionist a dus la nașterea superstiției legate de marți 13.

În aceste zile, unii oameni evită să călătorească, să semneze contracte, să înceapă proiecte sau să ia decizii importante, de teamă că lucrurile ar putea merge prost.

Cu toate acestea, nu există nicio bază științifică pentru ideea că marți 13 ar fi o zi mai periculoasă decât oricare alta.

Superstiția persistă mai ales din cauza tradiției și a tendinței oamenilor de a reține evenimentele negative care par să confirme credința deja existentă.

În esență, marți 13 este o zi „cu ghinion” mai degrabă prin puterea simbolurilor și a credințelor colective decât prin realitatea faptelor.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Matei Vișniec, printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”

Publicat

Publicitate

Poetul și dramaturgul Matei Vișniec se află printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia, informează Primăria municipiului Botoșani.

Alături de Vișniec, pentru cel mai mare premiu de poezie au mai fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, va fi decernat pe 15 ianuarie, în cadrul unei gale speciale care va avea loc la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ‘Hyperion-Caiete Botoșănene’.

Laureatul Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ Opera Omnia va primi și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani, dar și un premiu în valoare de 40.000 de lei.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending