Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bărbat de 54 de ani din Albești, căutat de polițiști după ce a dispărut de la domiciliu

Publicat

acum 3 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Citeste mai mult

Eveniment

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie. Cum sunt afectați fermierii, de pachetul 2 de măsuri

Publicat

acum 3 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie: Fermierii vor fi afectați semnificativ de noile măsuri din al doilea pachet de redresare fiscală, care introduc taxe suplimentare și elimină scutiri existente, scrie alba24.ro.

Impozitele pentru terenurile agricole extravilane vor crește cu aproximativ 135%, iar spațiile de producție și depozitare, precum serele, solariile și silozurile, vor fi impozitate în proporție de 50%, după ce până acum erau scutite integral.

Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite, scrie G4Food.

Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte dintre fermierii români vor plăti noi impozite, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție și la presiuni suplimentare asupra sectorului agricol.

 

Baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole situate în extravilan a fost modificată, ceea ce va genera majorări de plată de aproximativ 135%.

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie

Totodată, Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) elimină anumite scutiri de impozite acordate până în prezent.

Astfel, clădirile utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje ori spații de depozitare și conservare a cerealelor vor fi impozitate cu 50%, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Până acum, aceste construcții erau complet scutite de impozite locale.

Măsura survine în contextul în care taxele locale vor fi deja majorate semnificativ de la 1 ianuarie 2026. În ultimii ani, mulți fermieri au investit în silozuri, magazii și alte spații de depozitare pentru a-și proteja producția și a reduce pierderile cauzate de volatilitatea pieței.

De asemenea, programele MADR și APIA au încurajat extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate.

Noile prevederi riscă să compromită aceste investiții, generând costuri suplimentare importante pentru fermieri.

Ca efect direct, se anticipează creșterea prețurilor produselor agricole românești, ceea ce poate duce la scăderea cererii interne și la o creștere a importurilor.

Nici producția animală nu este exclusă, întrucât sunt incluse în impozitare și silozurile pentru furaje.

Rămâne neclar dacă spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi afectate, deoarece textul legislativ se referă explicit doar la „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”.

Totuși, legea acordă autorităților locale autonomie în stabilirea clădirilor scutite sau impozitate, ceea ce ar putea genera interpretări diferite la nivel local.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii botoșăneni au obținut rezultate remarcabile la concursul „Prin labirintul matematicii”, desfășurat la Baia Mare

Publicat

acum 4 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Sfârșitul săptămânii trecute (21–22 noiembrie) a adus în prim-plan performanța în educație la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, gazda celei de-a XVIII-a ediții a concursului regional de matematică „Prin labirintul matematicii”.

Evenimentul a reunit sute de elevi din opt județe: Bihor, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, confirmând reputația competiției drept una dintre cele mai importante din zona de nord-vest a țării.

Faptul că această frumoasă competiție a devenit un eveniment major pentru elevii pasionați de matematică din opt județe ale țării este confirmat de numărul competitorilor. Anul acesta, 533 de elevi de la clasa a IV-a până la clasa a XII-a s-au străduit să găsească ieșiri triumfale din… „Labirint”.

Județul Botoșani a fost reprezentat cu succes, elevii obținând rezultate deosebite la această ediție a concursului:

  • Andronachi Tudor Ciprian, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul I

  • Țibichi Alexandru, clasa a VIII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul II

    Publicitate

  • Baltă Ianis, clasa a VI-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniela Cohal – Premiul II

  • Grădinariu Petru Mihai, clasa a VII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Ionela Ciudin – Mențiunea I

  • Munteanu Anastasia, clasa a VII-a, Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani, prof. Ioan Ciobănașu – Mențiune

  • Crețu Adelin Gabriel, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Mențiune

  • Porof Flavia, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Botoșani, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

  • Mancaș Emilian, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

Rezultatele obținute de elevii botoșăneni evidențiază nivelul ridicat de pregătire și dedicarea cu care profesorii îi ghidează în studiul matematicii. Prezența lor în topurile competiției confirmă prestigiul școlilor din județ și contribuie la promovarea performanței în educație la nivel regional.

„Rezultatele obținute de elevii județului nostru ne onorează și confirmă valoarea actului educațional desfășurat în școlile botoșănene, precum și dedicarea cadrelor didactice care îi îndrumă”, a transmis șeful Inspectoratului Școlar Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult

Eveniment

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adus bucurie și binecuvântare în comunitatea din satul Tudor Vladimirescu, Albești. Micuțul Teofan a fost botezat în timpul Sfintei Liturghii

Publicat

acum 5 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

În dimineața acestei zile, Parohia „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Tudor Vladimirescu, județul Botoșani, a trăit momente de aleasă bucurie duhovnicească. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a poposit în mijlocul comunității, aducând binecuvântare credincioșilor prezenți, relatează DOXOLOGIA.

Ierarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie Baptismală, în cadrul căreia a fost oficiată Taina Sfântului Botez pentru pruncul Teofan, al treilea copil al părintelui paroh Felix-Petru Prisecariu și al doamnei preotese Elena-Paula. Slujba Botezului, unită cu Sfânta Liturghie, a fost un prilej de bucurie duhovnicească atât pentru familia părintelui, cât și pentru întreaga comunitate, care a însoțit cu dragoste începutul vieții creștine a noului membru al Bisericii.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre echilibrul pe care creștinul este chemat să îl păstreze între cele materiale și cele duhovnicești:

„Noi, oamenii, suntem lăsați să ne îmbogățim în cele materiale și este foarte bine să ne ocupăm de ale noastre: de cele ale trupului, ale gospodăriei, ale casei, de toate cele care ne sunt necesare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Dar, în același timp, ni se cere să nu ne atașăm cu patimă multă de lucrurile materiale, să gândim că acestea sunt date de Dumnezeu pentru binele nostru și pentru a avea ceva de oferit și ca milostenie. Este atât de necesar să ne îmbogățim în Dumnezeu.

Și oare cum se îmbogățește omul în Dumnezeu? Dacă a ales calea mănăstirii, se îmbogățește în Dumnezeu prin ascultare, prin sărăcia cea de bunăvoie, prin curăția trupească și sufletească. Dacă omul a ales, așa cum aleg cei mai mulți, calea familiei, se cuvine să se îmbogățească în Dumnezeu în viața de familie: prin viață curată între soți, prin zămislirea și nașterea de prunci, prin creșterea lor în frică de Dumnezeu și în rușine de oameni; împlinind aici, pe pământ, fie cele ale mănăstirii, pe de o parte, fie cele ale vieții de familie, pe de altă parte.

Scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt. Iar dobândirea Duhului Sfânt se împlinește, iată, prin Taina Botezului, prin Taina Mirungerii cu Sfântul Mir, când pe cel nou-botezat îl așezăm sub pecetea Duhului Celui Sfânt. Apoi, crescând mare, pruncul devine sălaș al Duhului Sfânt prin smerenie, prin rugăciune, prin dragoste față de toți și de toate, dobândind împreună cu acestea și duh de pocăință”.

Publicitate

După cântarea Axionului, IPS Teofan l-a hirotonit pe Gheorghe Solomon în treapta de diacon, pe seama Mănăstirii Tărcuța din județul Neamț.

Parohia din Tudor Vladimirescu este continuatoarea unei tradiții de peste un secol. Biserica de bârne ridicată în anul 1850 în satul Sarafinești și strămutată în 1961 la actuala locație a reprezentat, timp de generații, centrul vieții spirituale locale. Distrugerea lăcașului în incendiul din 7 februarie 2021 a fost o încercare grea pentru credincioși, însă comunitatea a rămas unită și a continuat activitatea parohială.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending