Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2023: Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi

Publicat

Sfântul Ierarh Teodosie s-a născut în ţinutul Vrancei, în sec. al XVIl-lea. Iubind din tinereţe viața călugărească, s-a lepădat de lume şi a primit sfântul chip îngeresc al călugăriei. Cugetând ziua şi noaptea la Legea lui Dumnezeu şi deprinzând de la dascălii încercaţi din mănăstirile Ţării de Jos învăţăturile cele folositoare, a fost ales egumen al Mănăstirii Bogdana (Bacău), reconstruind, în vremea stăreţiei sale, acest sfânt locaş.

Pentru vrednicia şi pentru bunele sale obiceiuri, a fost hirotonit episcop de Rădăuţi în anul 1670, iar peste un an a fost trimis să păstorească Episcopia Romanului. Iubind cu adevărat sfintele lui Dumnezeu biserici, a cercetat şi a ajutat pe cât i-a stat în putinţă schiturile şi mănăstirile din eparhia sa, sprijinind, totodată, şi pe creştini aflaţi în felurite necazuri sau cuprinşi de sărăcie. O latură foarte importantă a activităţii sale a constituit ridicarea de sfinte locaşuri.

Ca episcop de Roman, s-a îngrijit de bunul mers al unor mănăstiri din eparhia sa, în mod deosebit, a purtat grijă de reconstruirea Mănăstirii Brazi, iar apoi a refăcut din temelii acest aşezământ monahal. îl putem considera unul din cei mai importanţi ierarhi-ctitori de sfinte locaşuri. Sfârşitul său a fost prin sabie, suferind pentru dragostea de Dumnezeu. La 6 mai 1842, osemintele au fost prohodite de un sobor de slujitori şi aşezate în mormânt nou. Ierarhul-ctitor al Mănăstirii Brazi a fost cinstit de clerici, monahi si credincioşi încă din timpul vieţii, pentru virtuţile sale: dragostea de Dumnezeu şi de semeni, blândeţea, răbdarea, spiritul de dreptate.

Viaţa curată şi stanţă a Ierarhului Mucenic Teodosie, slujirea râvnitoare a lui Hristos prin întreita misiune arhierească, osteneala lui pentru ridicarea de sfinte locaşuri şi pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa adâncă, dragostea pentru buna rânduială şi chivernisire a obştilor monahale, grija părintească faţă de păstoriţii săi – ca apărător al celor nedreptăţiţi şi sprijinitor al celor săraci -, răbdarea tuturor suferinţelor şi prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum şi lucrarea tui încununată de jertfa martirică au făcut ca sa fie întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptslăvitorii creştini. De aceea, Sfântul Sinod ai Bisericii Ortodoxe Române, a aprobat canonizarea Mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei, rânduind a fi cinstit ca sfânt în toata Biserica noastră în fiecare an la 22 septembrie – data trecerii sale la cele veşnice.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 21 septembrie 2023

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 21 septembrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 septembrie 2023:

Loto 6/49: 37, 46, 32, 4, 9, 43

Loto 5/40: 29, 24, 27, 39, 28, 16

Noroc: 0 1 9 8 1 6 1

Noroc Plus: 5 4 7 0 7 3

Super Noroc: 3 1 5 1 8 6

Joker: 30, 34, 7, 28, 10 + 6

Citeste mai mult

Educație

Ziua Internațională a Păcii marcată astăzi la Liceul “Demostene Botez” din Trușești

Publicat

Cu prilejul Zilei Internaționale a Păcii, profesorii și reprezentanții Poliției Trușești s-au întâlnit astăzi cu elevii de la Liceul “Demostene Botez” Trușești și a fost un nou motiv pentru a le arăta cât de importantă este pacea și armonia pentru fiecare dintre noi.

“Ziua de 21 septembrie este închinată consolidării păcii în lume, iar noi trebuie să știm că pacea se naște în fiecare dintre noi”, au transmis elevilor profesorii de la Liceul “Demostene Botez” Trușești, un mesaj pe care l-au promovat într-o întâlnire astăzi și polițiștii din Trușești.

“Violența ucide sufletul și probabil, pentru unii dintre noi, dulceața păcii curgând prin vene, este mai importantă ca oricând, pentru că nu demult, a fost gustată amărăciunea războiului!

Ar trebui să înțelegem valoarea incomensurabilă a păcii, doar privind imaginea unor copii care își caută părinții în haosul cufundat în beznă și asurzit  de zgomotul armelor de foc!

De aceea, azi și pentru totdeauna, se impune să milităm pentru pacea mondială, să ne păstrăm sufletul curat, lipsit de vrajbă și conflicte. E suficient să conștientizăm faptul că, un singur război interior, poate declanșa un imens război mondial!  Doar atunci când oamenii vor înțelege că puterea dragostei trebuie să depășească dragostea de putere, lumea va cunoaște pacea! Iubiți liniștea, viața și pacea!”, a fost mesajul transmis de profesori elevilor de la Liceul “Demostene Botez” Trușești.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Citeste mai mult

Eveniment

Valeriu Iftime, pregătit să aducă PREOȚII la vestiar. Omul cu peste 22 de milioane de euro în cont nu mai găsește soluții la FC Botoșani

Publicat

Valeriu Iftime, omul de afaceri și finanțatorul de la Botoșani, care într-un top realizat la finalul anului 2022 era printre cei mai bogați oameni din fotbalul românesc, cu o avere estimată la peste 22 de milioane de euro, nu reușește să găsească o soluție pentru a revigora FC Botoșani.

Valeriu Iftime pare să fi ajuns la concluzia că nu este de ajuns să bagi bani în jucători așa că va aduce preoți la stadion să facă slujbe, cam la fel cum face și bunul său prieten de la FCSB, Gigi Becali.

“Caii” lui Iftime nu mai dau randament în acest an, iar FC Botoșani se zbate în mediocritate de la începutul acestui sezon, așa că echipa de pe municipal a devenit “Lanterna Roșie” a primei ligi a României.

Valeriu Iftime a explicat pentru prosport.ro că a luat în serios această idee după ce a studiat rezultatele unei anchete interne demarată la FC Botoșani și care îl luau în “colimator” pe preparatorul fizic, Stelian Isac. Acesta părea a fi vinovat de faptul că echipa a fost destabilizată de o mulțime de accidentări, iar vestiarul este plin de jucători valoroși dar accidentați și complet inutili la echipă.

Ancheta internă a arătat că nu Stelian Isac ar fi vinovat de starea echipei, așa că singurul vinovat pare a fi ghinionul sau chiar… SATANA.

„V-am spus clar că nu voi lăsa lucrurile așa, deoarece este incredibil prin ce trecem. Doctorii mi-au finalizat ancheta și mi-au comunicat că totuși nu este vina preparatorului fizic.

Dânșii chiar mi-au sugerat să aduc și un preot în vestiar și voi lua în serios această propunere”, a spus finanțatorul echipei la prosort.ro.

Preparatorul fizic Stelian Isac va pleca totuși de la echipă iar FC Botoșani va căuta în cel mai scurt timp un alt preparator, a mai adăugat sursa citată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending