Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Doi bărbați din Leorda, trimiși în judecată după ce au încercat să se omoare cu toporul. Unul este acuzat de tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani anunță trimiterea în judecată a doi bărbați din comuna Leorda, implicați într-un conflict extrem de violent petrecut la finalul lunii octombrie.

Unul dintre inculpați, M.A.I., în vârstă de 36 de ani, a fost trimis în fața instanței în stare de arest preventiv, fiind acuzat de „tentativă la omor” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Cel de-al doilea inculpat, I.A.D., în vârstă de 42 de ani, va fi judecat sub control judiciar, fiind cercetat pentru „lovire sau alte violențe” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

Potrivit anchetatorilor, faptele s-au petrecut în seara zilei de 26 octombrie 2025, în jurul orei 20:30, pe drumul public din dreptul locuinței lui M.A.I. Între cei doi exista un conflict mai vechi, iar spiritele au escaladat rapid, în prezența altor persoane din localitate.

Procurorii susțin că M.A.I. ar fi încercat să-l lovească pe I.A.D. din spate, cu un topor, vizând zona capului. În ultima clipă, I.A.D. s-a întors, a reușit să-i smulgă toporul și l-a lovit pe agresor în zona capului, într-o reacție considerată de anchetatori drept legitimă apărare. În acel moment, M.A.I. a căzut la pământ.

Conflictul nu s-a oprit însă aici. După ce adversarul său era deja căzut, I.A.D. i-a mai aplicat încă o lovitură cu toporul în zona spatelui, o acțiune despre care procurorii spun că nu mai era justificată de apărare, depășind limitele reacției legitime.

Publicitate

Prin comportamentul lor agresiv, cei doi au provocat panică și au perturbat grav liniștea publică în sat, mai arată Parchetul.

Instituția subliniază că trimiterea în judecată marchează finalizarea anchetei penale și transmiterea dosarului la instanță, dar nu înlătură prezumția de nevinovăție, de care inculpații beneficiază până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Citeste mai mult

Eveniment

Dacă plecați la drum: În zona montană a venit iarna. Ninsori slabe în Suceava și Neamț. Drumuri naționale perfect circulabile

Publicat

Publicitate

Dacă plecați la deum trebuie să știți că iarna și-a făcut oficial apariția în nordul Moldovei. În cursul dimineții de joi, în zona montană înaltă a județului Suceava a început să ningă slab, semn că temperaturile scad treptat și că sezonul rece intră în drepturi. Precipitațiile mixte s-au extins și în zonele de altitudine mai joasă, unde s-a înregistrat lapoviță.

Fenomenul a fost observat și în județul Neamț, unde, în zona montană de pe DN 15B, Petru Vodă, s-au semnalat ninsori de scurtă durată. Șoferii aflați în tranzit au raportat condiții de vizibilitate redusă, iar imaginile surprinse pe traseu arată stratul subțire de zăpadă depus pe marginea șoselei.

Chiar și în aceste condiții de început de iarnă, carosabilul pe întreaga rețea de drumuri naționale din regiunea Moldovei se prezintă perfect circulabil, anunță autoritățile. Echipele de intervenție sunt în teren, monitorizează evoluția vremii și sunt pregătite să acționeze în cazul formării poleiului sau a ninsorilor consistente.

Meteorologii avertizează însă că zilele următoare vor aduce o răcire accentuată a vremii, în special în zonele montane. ANM a emis atenționări privind posibile precipitații mixte și temperaturi negative în timpul nopții, condiții care pot favoriza formarea poleiului.

Autoritățile rutiere fac apel la conducătorii auto să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de trafic și să nu pornească la drum fără echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Lanțurile, anvelopele de iarnă și prudența rămân esențiale pentru a evita evenimentele rutiere.

Imagini surprinse în cursul dimineții pe DN 17A, Pasul Palma – Ciumârna, în județul Suceava, arată primele semne clare ale iernii care urcă dinspre zona montană spre restul regiunii. Deși iarna a început blând, promite să se instaleze rapid în Moldova. Autoritățile recomandă atenție sporită în următoarele zile.

Publicitate

Iată și câteva imagini surprinse în această după amiază:

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Botoșani a fost amendat cu 1000 lei după ce a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie pentru un live pe telefon

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Botoșani a fost amendat de polițiștii locali după ce, în seara zilei de 15 noiembrie 2025, a urcat pe monumentul din Piața 1 Decembrie, din Centrul Istoric, pentru a realiza o transmisie live cu telefonul mobil. Incidentul a fost raportat prin Serviciul Dispecerat, iar o patrulă din cadrul Serviciului de Ordine și Liniște Publică a fost direcționată imediat la fața locului.

Polițiștii l-au somat pe tânăr să coboare de pe monument, avertizându-l că fapta reprezintă contravenție conform H.C.L. nr. 44/2025, un act normativ care reglementează gospodărirea, ordinea și curățenia în municipiul Botoșani. Potrivit acestuia, folosirea mobilierului urban sau a amenajărilor publice în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este strict interzisă.

Articolul 7, litera e) din Hotărârea Consiliului Local menționează explicit că este interzis urcatul sau șezutul pe monumente, pe pervazuri, pe treptele clădirilor sau pe marginile fântânilor arteziene. Polițiștii au explicat că astfel de reguli au scopul de a proteja patrimoniul, dar și siguranța publică.

După legitimare, persoanei i-a fost aplicată amenda minimă prevăzută de lege, de 1000 de lei, autoritățile precizând că au ales sancțiunea minimă întrucât bărbatul a cooperat și a coborât imediat de pe monument, fără a opune rezistență.

Reprezentanții Poliției Locale reamintesc că monumentul din Piața 1 Decembrie 1918, o prezență emblematică în Centrul Vechi al municipiului, este o lucrare de mare valoare istorică și artistică. Opera aparține sculptorului Horia Miclescu și poartă denumirea completă „Compania de mitraliere maior Ignat «în atac»”, fiind una dintre cele mai recunoscute și fotografiate opere din zona istorică a orașului.

Într-un comunicat, autoritățile au făcut din nou un apel la cetățeni să respecte regulile de conviețuire și protejare a spațiilor publice, pentru a evita deteriorarea unor obiective de patrimoniu și pentru a menține un climat civilizat în Centrul Istoric.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

An bun pentru comuna Manoleasa. Proiecte finalizate în 2025: Dispensar, cămine culturale și drumuri de peste 14 milioane lei

Publicat

Publicitate

Deși pentru multe administrații publice locale anul 2025 a fost unul complicat, cu blocaje, întârzieri la finanțări și presiuni bugetare, comuna Manoleasa pare să fi reușit să răstoarne perspectiva.

Finalul de an găsește comunitatea cu proiecte importante aproape de linia de sosire, după ce lucrările aflate peste pragul de 50% au continuat să primească fonduri atât de la bugetul de stat, cât și din programele naționale sau europene.

Primarul comunei, Cristinel Leonard Aroșculesei, explică faptul că a fost nevoie de multă insistență, documentație suplimentară și dialog permanent cu autoritățile finanțatoare pentru ca proiectele să nu fie oprite.

„Echipele au lucrat constant, chiar dacă au existat perioade tensionate. Important este că în acest moment investițiile sunt pe ultima sută de metri și se apropie de recepție”, a precizat edilul.

Printre cele mai vizibile proiecte se numără dispensarul medical din Manoleasa, o investiție de aproximativ 2,3 milioane de lei, care aduce comunității un spațiu modern, adaptat nevoilor actuale, cu săli de consultații, zonă de tratamente și condiții decente pentru personalul medical. Primăria transmite că recepția lucrărilor va avea loc chiar în luna decembrie.

Publicitate

Tot la capitolul infrastructură socială, căminele culturale din Manoleasa și Zahoreni, finanțate cu 3,3 milioane de lei, sunt finalizate și pregătite pentru recepție. Clădirile au fost consolidate, modernizate și dotate, pentru ca localnicii să aibă spații adecvate pentru evenimente comunitare, activități culturale și programe educative.

O componentă majoră a investițiilor din 2025 o reprezintă drumurile realizate prin Programul Național “Anghel Saligny”, cu o valoare totală de 14,1 milioane de lei. Lucrările din satele Sadoveni, Zahoreni, Manoleasa și Liveni sunt finalizate, iar recepțiile se desfășoară în aceste zile. După ani de zile de așteptări, de acum, localnicii vor circula, în sfârșit, pe drumuri asfaltate și moderne.

În paralel, primăria derulează și proiecte finanțate prin AFIR, tot pentru infrastructura rutieră. Acestea se află într-un stadiu avansat de execuție, iar administrația estimează că vor putea fi gata în termenii stabiliți în contractul cu constructorii.

„Ne-am dorit ca oamenii să simtă la propriu că lucrurile se schimbă în bine, iar drumurile, dispensarul sau căminele culturale sunt investiții pe care le așteaptă demult. Continuăm să lucrăm cu aceeași determinare”, a mai spus primarul Aroșculesei.

Pentru Manoleasa, finalul de an nu înseamnă doar închiderea unor proiecte, ci și deschiderea unei noi etape. Administrația locală pregătește deja documentația pentru alte investiții în 2026, mizând pe experiența acumulată și pe noile oportunități de finanțare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending