Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Intervenții în ger, la Botoșani: 21 de persoane fără adăpost, găsite de polițiștii locali și evaluate medical pentru risc de hipotermie

Publicat

acum 6 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Valul de frig instalat în municipiul Botoșani la începutul anului 2026 a pus autoritățile în alertă, iar polițiștii locali au intensificat acțiunile de prevenire a tragediilor provocate de hipotermie. În ultimele săptămâni, echipele din cadrul Serviciului ordine și liniște publică al Poliției Locale Botoșani au desfășurat activități preventive, atât pe cont propriu, cât și în cooperare cu reprezentanți ai Serviciului de Ambulanță Județean și Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.

Verificările au avut loc atât pe timpul zilei, însă cele mai multe intervenții au fost realizate noaptea, atunci când temperaturile scad brusc și riscul de deces prin hipotermie crește semnificativ. Scopul acțiunilor a fost identificarea persoanelor fără adăpost care se adăpostesc în zone improprii și pot ajunge în situații critice.

Potrivit autorităților, de la începutul anului 2026 și până în prezent au fost identificate peste 21 de cazuri de persoane aflate în risc de șoc hipotermic. În fiecare dintre aceste situații au fost dispuse măsurile de protecție necesare: persoanele au fost evaluate medical de echipajele de urgență, iar ulterior au fost transportate fie la Centrul de Noapte din cadrul Direcției de Asistență Socială Botoșani, fie la spital, în funcție de starea de sănătate.

Au existat însă și cazuri în care persoanele fără adăpost, deși evaluate medical, au refuzat cazarea în Centrul de Noapte, preferând să se adăpostească pe cont propriu, la rude sau prieteni.

Reprezentanții Poliției Locale anunță că în perioada următoare vor continua și vor intensifica verificările în zonele cunoscute ca fiind frecventate de persoanele fără adăpost, acțiunile urmând să fie desfășurate în continuare în cooperare cu SAJ și ISU Botoșani, pentru prevenirea deceselor cauzate de temperaturile scăzute.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cercetătorii au găsit un înlocuitor al zahărului păstrează gustul dulce, dar are mai puține calorii și impact redus asupra glicemiei

Publicat

acum 6 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Cercetătorii anunță un pas important în cursa pentru găsirea unui înlocuitor al zahărului, care să păstreze gustul dulce, dar să reducă riscurile pentru sănătate, potrivit SciTechDaily. O metodă nouă de producție vizează tagatoza, un „zahăr rar” cu mai puține calorii și un impact mult mai mic asupra nivelului glicemiei, relatează mediafax.ro.

O nouă metodă de obținere a unui zahăr rar

Cercetători de la Tufts University au dezvoltat un proces biosintetic care permite producerea eficientă a tagatozei din glucoză.

Rezultatele au fost publicate în Cell Reports Physical Science, evidențiind un progres major față de metodele de producție existente.

Tagatoza are un gust aproape identic cu zahărul obișnuit, dar conține cu aproximativ șaizeci la sută mai puține calorii.

Până acum, costurile ridicate și randamentele scăzute au limitat utilizarea sa comercială pe scară largă.

De ce se remarcă tagatoza

Tagatoza apare în mod natural în cantități extrem de mici, mai ales în produsele lactate și în unele fructe.

Publicitate

Metodele tradiționale de producție folosesc materii prime rare, ceea ce face fabricarea la scară mare ineficientă și costisitoare.

Echipa de la Tufts a modificat genetic bacterii pentru a transforma glucoza obișnuită în tagatoză cu ajutorul unor enzime specializate.

Procesul a atins randamente de până la 95%, depășind cu mult tehnicile convenționale.

Această eficiență ridicată reduce semnificativ costurile și crește potențialul de producție în masă.

Beneficii pentru sănătate dincolo de reducerea caloriilor

Consumul de tagatoză determină creșteri reduse ale nivelului de glucoză și insulină din sânge.

O mare parte din acest zahăr este fermentată în colon, ceea ce îi schimbă comportamentul față de zaharurile clasice.

Studiile sugerează că poate susține sănătatea intestinală și reduce dezvoltarea bacteriilor orale care provoacă carii.

Îndulcitorul este clasificat drept „recunoscut ca sigur” de către U.S. Food and Drug Administration, permițând utilizarea sa în produsele alimentare.

Spre deosebire de îndulcitorii intensivi, tagatoza oferă volum și se caramelizează în timpul coacerii.

Cercetătorii spun că aceeași abordare ar putea permite producerea eficientă a altor zaharuri rare.

Citeste mai mult

Cultura

Nichita Danilov, laureatul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia 2026

Publicat

acum 6 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Poetul Nichita Danilov a fost desemnat, joi seară, câștigătorul ediției 2026 a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, una dintre cele mai importante distincții acordate în literatura română contemporană. Anunțul a fost făcut în cadrul unei gale speciale găzduite de Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, eveniment care a reunit nume sonore din lumea culturală și oficialități locale, relatează agerpres.ro.

La 73 de ani, Nichita Danilov își consolidează astfel statutul de autor de prim rang al poeziei românești, cu o operă construită consecvent și recunoscută de-a lungul decadelor. Poetul a debutat în 1980, la Editura Junimea, cu volumul „Fântâni carteziene”, carte care i-a adus încă de la început Premiul Uniunii Scriitorilor din România, confirmându-i valoarea și locul în literatura vremii.

Competiția din acest an a fost una puternică, iar pe lista nominalizaților s-au aflat poeții Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu, toți considerați repere ale poeziei românești din ultimele decenii.

Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia este acordat de Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Local, iar valoarea brută a distincției este de 40.000 de lei. În mod tradițional, laureatul primește, pe lângă premiul financiar, și titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani, un gest simbolic prin care comunitatea își omagiază marii creatori ai culturii române.

Gala de la Botoșani rămâne, an de an, un moment de referință în calendarul cultural național, orașul natal al lui Mihai Eminescu devenind, pentru câteva zile, capitala poeziei românești.

***

Publicitate

Poetul Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952, în satul Climăuți din județul Suceava.

A urmat școala postliceală de arhitectură (1971-1973) și Facultatea de Științe Economice (1974-1978) din Iași. A fost economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor la revista ‘Convorbiri literare’, șef departament cultură la ‘Monitorul de Iași’, director la Teatrul de copii și tineret ‘Luceafărul’ din Iași, secretar literar la Teatrul ‘Vasile Alecsandri’ din Iași; însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Republica Moldova (1999), consilier la Ambasada României din Chișinău (2000).

A debutat cu poezie în ‘Convorbiri literare’ în 1977, iar în presă în 1979, în paginile revistei ‘Dialog’. După primul volum de poeme, ‘Fântâni carteziene’ (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), a continuat cu ‘Câmp negru’ (1982), ‘Arlechini la marginea câmpului’ (1985), ‘Poezii’ (1987), ‘Deasupra lucrurilor, neantul’ (1990), ‘Mirele orb’ (1995), ‘9 variațiuni pentru orgă’ (antologie, 1999), ‘În deșert și pe ape’ (2001), romanul ‘Tălpi’ (2004) – Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași pentru proză, – antologia de poezie ‘Ferapont’ (2005), romanul ‘Mașa și Extraterestru’ (2005) ‘Capete de rând’ (2006) – eseuri și portrete literare, ‘Centura de castitate’ (2007) – versuri (conține CD audio cu poezii recitate de scriitor).

N. Danilov este prezent în numeroase antologii de poezie din țară și din străinătate, versurile sale fiind traduse în mai multe limbi. A publicat și proză scurtă – ‘Nevasta lui Hans’ (1996), pamflete politice – ‘Urechea de cârpă’ (1992), o carte de portrete literare – ‘Apocalipsa de carton’ (1993). A colaborat cu articole și versuri la ‘Convorbiri literare’, ‘Viața românească’, ‘Cronica’, ‘Luceafărul’, ‘România literară’, ‘Tribuna’.

În anul 1995 a fost distins cu Premiul Fundației ‘Soros’ pentru poezie. În noiembrie 2011, în cadrul Zilelor Liviu Rebreanu, manifestare desfășurată la Bistrița, Nichita Danilov a fost distins cu unul din Premiile ‘Liviu Rebreanu’ pentru romanul ‘Ambasadorul invizibil’ (2011). Este membru al PEN-Clubului Român și al Uniunii Scriitorilor.

Citeste mai mult

Educație

Cum poți deveni ofițer SRI: Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Înscrieri până pe 31 ianuarie

Publicat

acum 7 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Tinerii care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații (SRI) se pot înscrie la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București. Înscrierile sunt deschise până la data de 31 ianuarie, pentru sesiunea de admitere 2026, relatrează alba24.ro.

Se pot înscrie elevii din clasele a XII-a de liceu, absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat, în vârstă de cel mult 23 de ani.

Sunt disponibile specializări de licență pentru ofițeri operativi sau ofițeri analiști. Durata cursurilor este de 3 ani.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Condiții generale

Candidații interesați să ocupe un post de ofițer operativ trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în Serviciul Român de Informații (stabilite prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și normele interne) și să promoveze toate etapele specifice de selecție.

Candidații care promovează integral procesul de selecție și sunt declarați admiși în urma examenului/concursului de admitere vor urma cursurile de licență, masterat profesional sau postuniversitare de educație permanentă organizate de către Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, la finalizarea cărora vor fi repartizați într-o unitate a SRI.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Selecția candidaților

Toate posturile vor fi ocupate în sistem concurențial. Procesul de selecție presupune promovarea mai multor etape/probe eliminatorii (ordinea acestora depinde de domeniul în care se face încadrarea):

Publicitate
  • evaluarea CV-ului
  • interviuri de selecție
  • teste de evaluare a cunoștințelor și competențelor profesionale (evaluarea profesională, evaluarea cunoștințelor de cultură generală, evaluarea cunoștințelor de limbă străină), precum şi a unor aptitudini (examinări psihologice, Assessment Center)
  • examinarea medicală
  • verificări de securitate prevăzute de H.G. nr. 585/2002 pentru accesul la informații secrete de stat.

AICI, Ghidul candidatului.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de licență

Programul este adresat atât elevilor aflați în clasa a XII-a, cât și absolvenților cu diplomă de bacalaureat, cu vârsta maximă 23 de ani, care își doresc o carieră în domeniul securității naționale.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza cursuri universitare de licență:

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Operațiuni de intelligence
  • pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Studii de securitate și informații

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere.

Detalii privind calendarul, numărul de locuri și metodologia de organizare și desfășurare a concursului de admitere la studiile universitare de licență vor fi publicate pe site-ul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul operativ

Potrivit SRI, ofițerul operativ are misiunea importantă de a culege informații și pentru aceasta trebuie să își poată crea acces în mediile cu relevanță pentru securitatea națională. La baza activității se află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze informații importante. Pentru a performa în această activitate, ofițerii operativi trebuie să găsească semnificațiile ascunse în detalii aparent minore, să aibă o bună cunoaștere a limbajului non-verbal și o înțelegere fină a psihologiei umane.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Ofițerul analist

Ofițerul analist privește lumea, îi înțelege tendințele, îi descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile, explică SRI. Mai exact, analistul evaluează datele culese de ofițerii operativi ori din alte surse secrete sau deschise, sesizează schimbări și tendințe în manifestarea amenințărilor, schițează scenarii alternative de evoluție, evidențiază implicații și indică eventuale variante de acțiune în raport cu fiecare scenariu prognozat.

În final, produsul analitic este pus la dispoziția beneficiarilor legali, în timp util și în funcție de aria de competență, pentru a-i sprijini în realizarea unor strategii sau planuri de acțiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor ori adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naționale.

Totodată, investigatorul și analistul OSINT își utilizează cunoștințele despre un domeniu tematic sau geografic și competențele lingvistice pentru a identifica, a colecta și a evalua informații disponibile public, astfel încât să acopere necesitățile de informare ale beneficiarilor intra și interinstituționali pe secvența protejării și promovării intereselor de securitate ale României.

Admitere la Academia Națională de Informații 2026. Studii universitare de masterat profesional

Studiile universitare de masterat profesional se adresează absolvenților de studii de licență care își doresc o carieră în Serviciul Român de Informații.

Conform Legii 199/2023 privind învățământul superior (art.35, pct.8, lit.c), au putut opta pentru înscriere la examenul de admitere la masteratul profesional inclusiv candidații care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de master), cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza studii universitare de masterat, după cum urmează:

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
  • pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Analiză de Intelligence

Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție până la data de 31.01.2026, prin completarea formularului AICI

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la masteratul profesional, iar cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști în SRI.

Academia Națională de Informații 2026. Studii postuniversitare de educație permanentă

Pentru anul universitar 2026-2027, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” va organiza „Studii postuniversitare de educație permanentă dedicată formării ofițerilor de informații.

  • pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Intelligence și securitate națională
  • pentru formarea ofițerilor analişti – specializarea Analiză de Intelligence

În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere la studii postuniversitare. Cei declarați ADMIS vor fi încadrați ca ofițeri operativi sau ofițeri analiști, la începerea programului de formare.

Încadrare în SRI. Admitere pe locuri la universități civile

Elevii aflați în clasa a XII-a și absolvenții cu diploma de bacalaureat, cu vârsta maximă de 23 de ani în anul admiterii, pot să opteze pentru a urma, pe locurile alocate SRI, studii universitare de licență în instituții civile de învățământ superior, la:

  • Academia de Studii Economice din București
  • Universitatea din București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica din București
  • Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca
  • Universitatea „Ovidius” din Constanța
  • Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Universitatea Politehnica din Timișoara
  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș

AICI, oferta de școlarizare.

Candidații declarați admiși și care au mai urmat o formă de pregătire similară (program de studii universitare de licență) cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat, trebuie să achite contravaloarea serviciilor de școlarizare de care au beneficiat anterior la instituția de învățământ superior care a asigurat școlarizarea.

Candidații pot opta pentru admitere și pe locuri rezervate SRI la academiile militare.

Alte posturi în cadrul SRI

În cadrul SRI, cei interesați pot opta și pentru alte posturi precum:

  • specialiști lingviști
  • specialiști tehnică (cercetare, IT&C, securitate cibernetică)
  • specialiști administrativ (financiar, transport HR, logistică)
  • luptători brigada antiteroristă

AICI, detalii

surse: sri.ro, animv.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending