Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pensionarea anticipată 2026: Acte necesare în dosarul de pensionare. Ce perioade de contributivitate nu se iau în considerare

Publicat

Publicitate

Pensionarea anticipată 2026: Casele de pensii solicită o serie de acte, care sunt necesare la completarea dosarlui de pensionare. O parte dintre acestea trebuie să fie în original, scrie alba24.ro

Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5 din legea 360/2023, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.

Reducerea vârstei standard de pensionare  NU se cumulează cu nici o altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative, transmite Casa Națională de Pensii.

Pensia anticipată 2026: Acte necesare

  • cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
  • carnetul de muncă (original);
  • alte acte prevazute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate;
  • adeverință privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
  • adeverință privind condițiile de muncă speciale și/sau deosebite;
  • procura specială pentru mandatar, dacă este cazul;
  • adeverință din care să rezulte data încetării calității de asigurat;
  • acte pentru dovedirea calității de beneficiar al decretului lege nr. 118 din 1990, Legii nr. 42 din 1990, etc.
  • adeverință cu datele de contact ale angajatorului /angajatorilor (adresa, e-mail, fax, număr telefon), la care își desfășoară activitatea la data solicitării înscrierii la pensie, conform legii nr. 76 din 2022.

Ce nu include calcului pentru stagiul complet de cotizare

La pensionarea anticipată nu se iau în calcul perioadele asimilate (studii universitare, armată, șomaj) și se iau în calcul doar perioadele efectiv cotizate.

Pentru deschiderea dreptului la pensia anticipată, stagiul complet de cotizare contributiv NU include:

Stagiile de cotizare contributive realizate în baza unui contract de asigurare socială, încheiat, începând cu data de:

Publicitate
  • 1 ianuarie 2018, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
  • 28 septembrie 2020, conform OUG nr.163/2020 ( asigurare retroactivă);
  • 1 septembrie 2024, conform  art. 6 alin.2) din Legea nr. 360/2023.
  • 1 septembrie 2024, conform art. 6 alin.3) din Legea nr. 360/2023 (asigurare retroactivă).

Stagiile de cotizare realizate în sisteme neintegrate sistemului public;

Perioadele asimilate stagiului de cotizare în care o persoană:

  • a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvenţă ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare iniţială, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licenţă, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
  • a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
  • a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale acordate potrivit legii în intervalul  1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 (concediu pentru incapacitate temporară de muncă, și concediu pentru creşterea copilului,  prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţie pentru maternitate);
  • a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

Perioade necontributive:

  • Vechimea în muncă acordată conform Decretului-Lege nr. 118 /1990 (stramutare, deportat, privat de libertate, prizonier);
  • Stagiul suplimentar la vechimea în muncă acordat conform Decretului-Lege nr. 118 /1990;
  • Sporul acordat conform Decretului nr. 112/1965 (pentru țările cu climă greu de suportat);
  • Perioada de șomaj realizată anterior datei de 1 aprilie 2001;
  • Perioada recunoscută în baza Decret Lege nr. 51/1990 privind vechimea în muncă a soţiei salariate care îşi urmează soţul trimis în misiune permanentă în străinătate;
  • Sporul acordat pentru perioadele de activitate desfășurată în grupe superioare de muncă/condiții speciale de muncă/condiții deosebite de muncă;
  • Perioada în care o persoană a  beneficiat de venit de completare/plăți compensatorii, după data de 1 aprilie 2001- considerată condiție normal de muncă;
  • Alte perioade care au constituit vechime în muncă conform altor actele normative, pentru care nu s-a datorat CAS (ex. șomaj tehnic).

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție, șoferi! Ceață densă peste județul Botoșani.Meteorologii au emis COD GALBEN

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ceață care este valabil în mai multe localități ale județului astăzi, până la ora 09:00.

 

Sunt vizate localitățile: Botoșani, Dorohoi, Flămânzi, Vorona, Ungureni, Hudești, Corni, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Bălușeni, Havârna, Tudora, Vlădeni, Cristești, Vorniceni, Curtești, Rădăuți-Prut, Răchiți, Copălău, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Gorbănești, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Coșula, Mileanca, Pomârla, Stăuceni, Roma, Unțeni, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Blândești, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Brăești, Săveni, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

 

Local, vizibilitatea va fi redusă sub 200 m și izolat sub 50 m ce va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea ghețușului.

 

Publicitate

Pentru a preveni evenimentele rutiere, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să reducă viteza și să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

De asemenea, pietonii trebuie să traverseze numai prin locurile special marcate și după o asigurare temeinică.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Apostol Timotei

Publicat

Publicitate

Originar din orașul Listra din Licaonia (Asia Mică), Sfântul Timotei a fost ucenic al Sfântului Apostol Pavel. Sfântul Apostol îl numește în nenumărat rânduri “fiul său”, alteori “fratele său”. În Epistola către Corinteni scrie: “…Pentru aceea chiar am trimis la voi pe Timotei, care este fiul meu iubit și credincios în Domnul…” (I Cor. IV, 16-17). În Epistola a II-a către Corinteni (I, 1) și în cea către Coloseni (I, 1) îl numește “fratele său”.

În timpul când Sfântul Apostol Pavel a fost pentru prima oară în Listra, Timotei era un copil și neputând să călătorească, Sfântul Apostol Pavel l-a lăsat acasă în grija unor dascăli iscusiți. Dar după câțiva ani, pornind Sfântul Pavel în călătoria a II-a apostolică, adică între ani 49-54, însoțit de Sila, a venit din nou în Listra și l-a luat și pe Timotei cu el la apostolie. Din Listra au trecut în Macedonia (anul 52). Au propovăduit în Filipi, în Tesalonic și Bereea. Timotei a rămas aici ca să întărească pe credincioși în sfânta învățătură. După aceea a fost trimis de Sfântul Pavel la Tesalonic să mângâie și să încurajeze pe cei de acolo. Cea mai târziu s-a întâlnit cu dascălul său în Corint și s-au dus la Ierusalim, apoi la Efesunde au stat mai bine de doi ani.

Cum creștinii din Corint aveau nevoie de ajutor în păstrarea credinței, Timotei a fost trimis la ei. Întâlnindu-se iarăși în Troada, s-au întors în Palestina. De data aceasta, Sfântul Apostol Pavel a fost prins în Cezareea și trimis la Roma. Timotei l-a însoțit și la Roma. După ce Sfântul Ioan Evanghelistul, primul Episcop al Efesului, a fost alungat de împăratul Domitian în insula Patmos, Sfântul Timotei a devenit episcopul Efesului.

La data de 22 ianuarie 97 păgânii din Efes l-au ucis pe Sfântul Apostol Timotei cu pietre, primind astfel cununa muceniciei. În anul 356, sfintele lui moaște au fost duse în Constantinopol de Sfântul Artemie Duxul, din porunca împăratului Constantin, și au fost puse în Biserica “Sfinților Apostoli”, împreună cu ale Sfinților Luca și Andrei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Concursul „Numai poetul”, la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești: O săptămână sub semnul lui Eminescu

Publicat

Publicitate

În perioada 15–21 ianuarie 2026, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești a devenit, pentru câteva zile, un loc în care poezia s-a simțit altfel: mai aproape, mai vie, mai caldă. Elevii din ciclul gimnazial au participat la proiectul de activitate extrașcolară „Numai poetul”, un demers dedicat memoriei și operei lui Mihai Eminescu, dar și bucuriei de a crea, de a recita și de a înțelege frumusețea cuvântului.

Proiectul a fost derulat la nivel gimnazial și coordonat de director prof. Chitic Mihaela, alături de prof. Herghiligiu Simona și prof. Zănoagă Loredana, în colaborare cu prof. înv. primar Maicariu Dana și prof. înv. preșcolar Ghileschi Gabriela. Timp de o săptămână, școala a trecut prin mai multe etape, de la pregătirea și promovarea proiectului, până la diseminarea lui în unitatea școlară și în comunitatea locală, dar mai ales la pregătirea elevilor pentru concursul ce urma să încununeze această inițiativă.

Punctul culminant a fost atins pe 21 ianuarie 2026, când a avut loc prima etapă a concursului local „Numai poetul”, desfășurat pe mai multe secțiuni, la care au participat elevii din clasele V–VIII.

Concursul a cuprins patru secțiuni, fiecare cu provocările și emoțiile ei:

  • Viața și opera lui Eminescu, cu trei probe: întrebări despre universul eminescian, recunoașterea poeziilor și realizarea unei poezii „în spirit eminescian”, în care elevii au încercat să prindă, în cuvinte, aceeași profunzime și sensibilitate.

  • Recitare de poezie eminesciană, unde glasurile tremurate la început au devenit, treptat, sigure și pline de expresivitate.

    Publicitate
  • Opera lui Eminescu în creion, prin desene inspirate din poeziile lui, realizate cu migală și atenție la detalii.

  • Opera lui Eminescu în culoare, în care acuarela a dat viață imaginilor și sentimentelor din versuri, fiecare lucrare fiind o interpretare personală, sinceră și curajoasă.

Dincolo de probe și de punctaje, proiectul a avut un scop limpede și frumos: cunoașterea vieții și operei lui Mihai Eminescu, dezvoltarea capacităților de recitare, a potențialului creativ, dar și întărirea competențelor de comunicare orală și scrisă. A fost o săptămână în care elevii au descoperit că poezia nu este doar o lecție din manual, ci un mod de a simți, de a gândi și de a spune lumii ceea ce nu încape mereu în vorbe simple.

La finalul tuturor probelor, munca și implicarea fiecărui elev au fost răsplătite: participanții au primit diplome, cupe și medalii, ca semn de apreciere pentru efortul depus și pentru curajul de a urca pe scenă, de a crea, de a se exprima și de a intra, fie și pentru o clipă, în universul „poetului nepereche”.

Concursul „Numai poetul” a fost, pentru Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești, mai mult decât un eveniment: a fost o întâlnire cu frumosul, o lecție de sensibilitate și o dovadă că, atunci când elevii sunt încurajați și sprijiniți, pot transforma o săptămână obișnuită într-o sărbătoare a spiritului.

Iată și câteva imagini de la această frumoasă acțiune:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending