Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (177)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu în prefaţa la  volumul lui Theodor Damian,  „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Cele 15 studii din această carte analizează aspecte ale misticii şi religiozităţii creştine mai ales în poezie, dar cu trimiteri şi la proza ziaristică. Autorul îşi propune din capul locului: „Trebuie spus din nou, când se fac afirmaţii fundamentale despre Eminescu: acestea nu se pot baza pe o interpretare fragmentară a operei sale, ci pe citirea în context apropiat şi depărtat”. Această contextualizare presupune comparaţie şi evaluare pe baza unor criterii, iar autorul aduce masiv în acest context informaţie din zona teologică, introducând, astfel,  textul într-un discurs coerent din care aflăm şi nebănuitele cunoştinţe în domeniu ale lui Eminescu însuşi, dar şi intuiţiile sale, ori numai concordanţele – dar foarte susţinute – cu gânditorii creştini. (…)  În fond, acesta este sensul general al studiilor în eminescologie: tema teologică nu se confiscă pentru ea însăşi, ci este poartă de intrare în mirificul univers poetic eminescian. În turbionul ideologic de care avem parte, şi în care Eminescu este aruncat uneori cu frenezie, este nevoie de această revenire la datele echilibrului”;

Theodor Damian: „Influenţe creştine la Eminescu – poemul „Rime alegorice”.  După cum se ştie, acest poem a fost publicat în „Convorbiri literare” în 1875. Este anul în care Eminescu a mai publicat doar un singur poem, „Făt frumos din tei”.  D. Murăraşu explică acest aspect prin faptul că Eminescu îşi împărţea timpul între cariera didactică şi cea literară, prima fiind cea care îl solicita cel mai mult. Theodor Damian a ales acest poem  fiindcă: „.. şi în acest poem, ca şi în multe altele, prezenţa elementelor creştine de sorginte biblică, doctrinară sau de tradiţie creştină este vizibilă.  Că Eminescu a fost un credincios deplin cunoscător al învăţăturii creştine şi înrădăcinat în tradiţia Bisericii sale ortodoxe române, nu mai trebuie demonstrat. S-a scris deja mult pe această temă, în special după 1990. Afirmaţiile sale despre valoarea şi rolul Bisericii ortodoxe în viaţa naţiunii române, făcute, între altele, în proza sa social-politică, dar şi bogăţia de imagini religioase luate din creştinism vorbesc de la sine despre acest lucru”.

Sistematizăm referirile la prima strofă („Corabia vieţi-mi grea de gânduri, / De stânca morţii risipită-n scânduri, / A vremei valuri o lovesc şi-o sfarmă / Şi se izbesc într-însa rânduri, rânduri.”):  1. „chiar de la început, din prima strofă se observă prezenţa imagisticii religioase în elaborarea poetică”; 2. „referinţa la „corabia vieţii trimite direct la meseria apostolilor lui Hristos, care erau pescari, la pildele scripturistice legate de pescuit şi corabie, la Iisus călătorind cu corabia şi predicând de acolo şi de asemenea la ideea de Biserică, simbolizată de o corabie a mântuirii”; 3. „semnul corabiei mergând pe valuri cu catargul în formă de cruce, a devenit simbolul ecumenismului menit să aducă pace şi înfrăţire între Bisericile creştine”; 4. „corabia reprezintă şi viaţa omului care se confruntă cu valurile ameninţătoare ale morţii – ispitele celui rău în plan spiritual întrucât cel rău, diavolul, este în esenţă distrugătorul a ceea ce el n-a creat”.

În strofa a doua, unde se descrie  moartea şi pelerinajul printr-un pustiu misterios, este explicată astfel de Theodor Damian: „ideea avansării morţilor spre visul numit în poem „Fata morgana” este surprinzător de apropiat de conceptul teologic numit epectază, folosit în special de Sf. Grigore de Nisa, potrivit căruia, în Împărăţia lui Dumnezeu nu se experimentează o stare existenţială plată,  fără acţiune şi fără viaţă, altfel spus, de plictis existenţial, ci dimpotrivă,  o stare dinamică, de progres infinit, împlinitor şi stimulator totodată, o ascensiune din slavă în slavă”. În strofa a patra, constată autorul, întâlnim „o confirmare a ideii că poetul are aici în minte Împărăţia cerurilor reprezentată în modul  ideal,deşi antropomorfizat. În strofa a opta, („Dar să mă mişc nu am nicicum putere, / Căci ţeapăn mort eram şi fără vrere. / Pleoapele-mi pe ochi erau lăsate, / Deşi prin ele eu aveam vedere.”) Theodor Damian descoperă a altă apropiere între gândirea lui Eminescu şi teologia ortodoxă: „starea de moarte nu ni se prezintă ca o încetare totală a funcţiilor noastre psiho-somatice, ci doar ca o diminuare a lor, fapt comun tradiţiei ortodoxe potrivit căreia moartea nu e înţeleasă ca o ruptură definitivă şi totală de realitatea imanentă, ci ca o adormire când funcţiile psiho-fizice nu se opresc, ci se diminuează doar, sau lucrează în alt mod”.

În finalul acestui poem, Eminescu devine filosofic. Începând cu strofa nr. 42 („Moarte şi viaţă, foaie-n două feţe; / Căci moartea e izvorul de vieţe, / Iar viaţa este răul ce se-afundă / În regiunea nepătrunsei ceţe.”) el reflectează la viaţă şi la moarte, la felul cum acestea formează două aspecte ale unei singure existenţe, la faptul că moartea, e, în fond, izvorul vieţii.”

Publicitate

Concluzia lui Theodor Damian cu privire la poemul „Rime alegorice” este: „Şi din acest poem se vede clar că Eminescu era un bun cunoscător al doctrinei şi tradiţiilor creştine, al „Vechiului şi Noului Testament”, al rânduielilor şi practicilor specifice creştinismului în general şi ortodoxiei în special, şi că aceste cunoştinţe i-au oferit atât imagini poetice de unică valoare şi sublimă frumuseţe artistică, după cum şi prilej de reflecţie filosofico-teologică plină de semnificaţie şi utilă pentru creşterea intelectual-spirituală a cititorilor săi”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ceață groasă și polei în zeci de localități din Botoșani: Vizibilitate sub 200 de metri până la miezul nopții, avertizează pompierii

Publicat

Publicitate

Șoferii din nordul județului Botoșani sunt avertizați să circule cu maximă prudență, după ce vizibilitatea a scăzut semnificativ pe numeroase drumuri din teritoriu.

Potrivit informării transmise de autorități, până la miezul nopții se înregistrează ceață densă în Dorohoi și în mai multe comune din jur, unde vizibilitatea coboară sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri.

Sunt afectate localitățile Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Roma, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Meteorologii avertizează că, în funcție de condițiile locale, există riscul formării poleiului, fenomen care poate transforma carosabilul într-o suprafață extrem de periculoasă, mai ales în timpul nopții și în zonele umbrite.

Pentru prevenirea accidentelor, conducătorii auto sunt sfătuiți să reducă viteza, să utilizeze corespunzător sistemul de iluminare, să mărească distanța față de vehiculul din față și să evite orice manevră riscantă.
De asemenea, pietonii sunt îndemnați să circule cu atenție sporită, pentru a evita alunecările pe suprafețele înghețate.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent și transmit că sunt pregătiți să intervină rapid în sprijinul populației, în orice situație de urgență generată de condițiile meteo nefavorabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 februarie 2026:

Loto 6/49: 15, 14, 7, 49, 19, 37

Loto 5/40: 34, 22, 35, 38, 16, 17

Joker: 6, 14, 33, 19, 43 + 7

Noroc: 8 8 3 0 6 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 2 9 5 2 8

Super Noroc: 9 3 5 2 9 4

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, printre județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din România: 9,8 decese la mia de nou-născuți în 2024

Publicat

Publicitate

Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Publicitate

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci: Fenomen de „ploaie înghețată” pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni

Publicat

Publicitate

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

Publicitate

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending