Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (175)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

CARTEA UNEI  REÎNTOARCERI  ÎN  TIMP

Primesc de la scriitorul Ovidiu Chelaru cel de-al  41-lea volum al său:  „Acrostihuri de familie” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2023; prefaţa: Traian Apetrei).  Ovidiu Chelaru a fost, şi cred că mai este, un om al apei şi al tuturor celor care se mişcă în ea.  Interesant ar fi să aflăm cum priveşte suprafaţa apei. Celebrul oceanolog J.-Y. Cousteau avertiza că „nu trebuie să uităm uşor că  cercurile apei şi cele ale vieţii sunt la fel”, Arhimede făcuse o obsesie pentru ele, în timp ce Geo Dumutrescu simţea o acută „nevoie de cercuri”. Se pare că Ovidiu Chelaru a înţeles mesajul cercurilor, semn că a trecut deja de 92 de ani. Toate volumele sale, şi nu-s puţine,  sunt rezultatul dialogului continuu cu apa, în fiecare picătură găsind o poveste de viaţă. Ovidiu Chelaru, la rândul său, e ca apa, curge continuu, scoţând volum după volum, punându-şi energia fizică şi spirituală  pentru binele spaţiului românesc. Autor al unor antologii ce cuprind  doar poeţi neliniştiţi, luptător îndârjit  pentru valorificarea rimei, posesorul a trei patrii (România, plaiul moldav şi poezia), cu un EU în continuă mişcare în domeniul culturii, Ovidiu Chelaru îşi continuă acerba lui luptă cu realul. Acest scriitor, apreciat de unii, contestat de alţii mai ales pentru încrâncenarea de a sta prins în chingile suportabile ale „dulcelui stil clasic”, trebuie privit ca o oglindă de cristal care stă acolo, în colţul unui salon mobilat în stilul Chippendale cu intruziuni Baroce. Treci pe lângă oglinda aceasta,  şi nu ai cum să nu-i simţi irizările izvorâte dintr-o dantelărie a cuvintelor în care domină epitetul şi comparaţia, creând poeme ca nişte coloane de aer pur, cum sunt şi aceste acrostihuri din ultima sa carte.  Aflat în apropierea  oglinzii  numită Ovidiu Chelaru,  nu se poate ca un poem, o povestire, un stih,  o frază dintr-o monografie sau  dintr-o carte de memorii, o cugetare trecută prin filtrul istoriei, o apreciere făcută unui confrate sau o săgeată adresată altuia, o însemnare mai specială etc. să nu-ţi întindă o mână obligându-te să te opreşti pentru o clipă. Ţi-e greu să defineşti această oglindă. Cu cât înaintează în vârstă, Ovidiu Chelaru devine o personalitate tot mai complexă, bine definită în timpul său, spiritul enciclopedic făcându-şi tot mai mult prezenţa.

Cu un subtitlu destul de explicit  („arbore genealogic”), volumul se vrea un omagiu adus  celor din „Clanul Chelarilor” (sintagmă preluată de la prefaţator), aspect pe care Traian Apetrei (prefaţatorul)  îl analizează cu succes.  Eu remarc altceva,  intenţia lui Ovidiu Chelaru de a-şi pune rudele în cele mai puternice şi vizibile semnificaţii, acoperind  cu prezenţa lor întreaga hartă a României, remarcându-se cimitirul din Bădeuţi care i-a adunat întru linişte pe foarte mulţi din  acest enorm arbore, cu extensii în Cernăuţi, Republica Moldova, Germania, Maroc, America, Odessa, Italia, Tatra, Austria etc. Exemplific din medalionul dedicat lui Gheorghe Luţia (unchiul Ghiţă): „În anul 1917, tânărul absolvent de liceu în vârstă de 19 ani, după o sumară instrucţie este trimis pe front în Italia, la Piave, într-o bătălie de uzură între trupele austriece şi cele italiene. Noroc că, în cele din urmă, Imperiul Austro-Ungar pierde războiul şi unchiul Ghiţă se întoarce nevătămat pe meleagurile natale. Perseverent din fire, în perioada anilor 1920 – 1925 urmează şi absolvă Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti…”. Am căutat ca micile laudaţio, pe care Ovidiu Chelaru le face pentru fiecare  ramură a arborelui său,  să le supun unui citat semnificativ. Am găsit în Geo Bogza: „Noi, urmaşii geţilor, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul gheţarilor, ci şi ora dulce a florilor şi a mierii. Suntem flămânzi ca urşii Carpaţilor, de mierea vieţii, de mierea marii primăveri ce va veni..”

Autorul  trece dincolo de forma impusă de acrostih şi dă textului său calităţile unui bildungsroman, cititorul atent putând  urmări  dese pasaje care vizează influenţa elementelor arborelui genealogic asupra formării sale.

Un alt aspect care trebuie remarcat este relaţia dintre toposul ocupat de fiecare rudă cu memoria timpului. Sentimentul timpului este prezent  peste tot, atât cel trăit de fiecare, cât şi timpul vremurilor, atât un timp al eului fiecăruia, cât şi un timp individual (biologic şi spiritual).  Ovidiu Chelaru se  opreşte, cu precădere, asupra timpului individual, un timp pe care Gheorghe Macarie îl defineşte astfel: „…este timpul insului luat aparte în singurătatea destinului său. În armonie sau mai adesea în oponenţă cu cel al celorlalţi, el evoluează monoton şi şters, cunoscând dintr-odată momentul insolit al străluminării. Este momentul unic al existenţei când viaţa îşi iese din matcă deschizându-se spre gustul fericirii sau al năprasnei”.

Publicitate

În cele peste 300 de pagini întâlneşti foarte puţini boemi (vezi paginile 175 şi 216), umanism cât cuprinde,  gesturi filantropice deosebite, momente emoţionante (vezi secvenţa cu calul de la pagina 189), ataşament declarat faţă de locurile de muncă şi de cele natale, permanenta preocupare de a face studii superioare, probleme create de sistemul comunist  etc. Ovidiu Chelaru are meritul de a-şi lua fiecare membru al arborelui genealogic, de a-l plasa în toposul lui,  respectând  „timpul” fiecăruia cu evenimentele specifice. Din această perspectivă  volumul este unul al întoarcerii în timp.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Premierul Ilie Bolojan: În 2026 nu mai trebuie crescute taxele, dacă păstrăm măsurile stabilite și respectăm disciplina bugetară

Publicat

Publicitate

Anul viitor nu vor mai crește taxele dacă Guvernul și Parlamentul păstrează măsurile stabilite la nivelul coaliției și dacă aceste măsuri sunt dublate de disciplină bugetară, a declarat, luni, premierul Ilie Bolojan.

El a răspuns astfel, întrebat dacă își va păstra promisiunea, potrivit căreia taxele nu vor mai crește anul viitor.

‘Dacă Guvernul și Parlamentul păstrează ceea ce am stabilit, atunci, așa cum am constatat în această lună… la sfârșitul lunii noiembrie am avut un deficit care ne garantează că la final de decembrie respectăm ținta de 8,4%. Dacă aceste măsuri care au fost stabilite sunt dublate de economiile pe care, așa cum am anunțat, trebuie să le facem, de o disciplină bugetară, atunci, cu siguranță, anul viitor nu mai trebuie crescute niciun fel de taxe. Dacă nu facem acest lucru și nu trebuie să ne ascundem asta, ceea ce am făcut anul acesta, practic am scos România dintr-o fundătură, înseamnă că în loc să ne ducem într-o direcție normală, mai devreme sau mai târziu vom ajunge din nou ca aceste datorii, ca cheltuielile mari pe care le avem din nou să doboare veniturile și să ajungem din nou într-o asemenea situație’, a afirmat șeful Executivului într-o emisiune la Antena 3.

Pe lângă reducerea deficitului, a punctat el, este important ca România să ajungă să se împrumute mai puțin prin creșterea veniturilor la buget.

‘Ceea ce trebuie să facem pe termen scurt nu este doar ideea de a ne reduce deficitul, care este o țintă care nu le spune nimic oamenilor și nu îi interesează. În fapt, noi trebuie să ne împrumutăm în continuare, pentru că această diferență dintre cheltuieli, care sunt mai mari decât veniturile, trebuie acoperită prin împrumuturi. Cât timp nu scădem această diferență, să ne împrumutăm mai puțin, plătim în primul rând mult și, în al doilea rând, avem dobânzi scumpe. În momentul în care România este o țară care este predictibilă, adică dacă stabilești o țintă de deficit, o și atinge la final de an, ne scad dobânzile și scăzând volumul de credite și scăzând dobânzile. E un efect dublu care ne permite ca banii economisiți să-i ducem în investiții, să-i ducem în dezvoltare, să indexăm salarii și pensii în mod real. Asta trebuie să facem. Dacă respectăm aceste lucruri, sunt convins că traiectoria de anul următor este bună și nu se mai pune problema unor creșteri de taxe’, a explicat Ilie Bolojan. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Patriarhul Daniel – mesaj de sărbători: Să cultivăm credința, pacea și comuniunea

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis, luni, un mesaj video cu ocazia Sărbătorilor Nașterii Domnului, Botezului Domnului și Anului Nou 2026, în care îndeamnă la cultivarea credinței, păcii și comuniunii.

‘Pentru a dărui oamenilor iertarea păcatelor și viața eternă cerească, Fiul veșnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, coboară din cer, se zămislește, prin lucrarea Duhului Sfânt, din Fecioara Maria și se naște ca Om-Prunc în Betleemul Iudeii, după cum au prezis, cu șapte sute de ani mai înainte, profeții Isaia (7, 14) și Miheia (5, 1). La nașterea Pruncului Iisus, o mulțime de îngeri din cer a cântat: ‘Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni, bunăvoire’ (Luca 2, 14). Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos sau Crăciunul este sărbătoarea preaslăvirii lui Dumnezeu, a păcii pe pământ și a bunăvoirii sau comuniunii între oameni’, transmite Patriarhul.

Întâistătătorul BOR subliniază că, ‘dacă întâmpinăm această sărbătoare cu credință, speranță și iubire darnică, ea ne aduce pace și bucurie în suflet, în familie, în parohie, în mănăstire, în fiecare comunitate sau instituție, în societate, în popor și în lumea întreagă’.

Cu prilejul sfintelor sărbători, Patriarhul urează ‘doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie, dimpreună cu salutul tradițional: ‘La mulți ani’!’. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Ordonanța „trenuleț”, care va fi adoptată marți, clarifică ce s-a stabilit în ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare

Publicat

Publicitate

Ordonanța ‘trenuleț’, care va fi adoptată marți, clarifică ceea ce s-a convenit la ultimele întâlniri ale coaliției de guvernare, stabilind, între altele, creșterea salariului minim și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan.

‘Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situației în care suntem. De asemenea, această ordonanță clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: crește salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investițiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari’, a declarat șeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.

El a adăugat că actul normativ ‘vine și cu niște măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală’.

‘Una din problemele noastre importante ține de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ține de combustibil, într-o zonă care ține de alcool și luăm niște măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte țări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări’, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menționat că salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.

‘Noi, așa cum știți, luăm decizia de a menține plafonate salariile în sectorul public și pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm’, a arătat Bolojan.

Publicitate

Potrivit acestuia, și companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregătește să le adopte, întrebat care este situația privind reforma acestor entități.

‘Și companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societățile vor demonstra că au spații de creștere de salarii, există posibilitatea unor excepții prin aprobare în ședința de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârșitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în așa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva. Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri și cu bugetele în toamnă, în octombrie și în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în așa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătățirii performanțelor în companiile de stat. Este foarte important’, a subliniat Ilie Bolojan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Cântărețul rock și blues Chris Rea a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. A fost cunoscut pentru hituri precum „Road to Hell”, „Driving Home for Christmas”

Publicat

Publicitate

Chris Rea, cunoscut pentru hituri precum „Driving Home For Christmas” şi „The Road To Hell”, a încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani, potrivit unui purtător de cuvânt al familiei.

Anunțând moartea lui Rea, un purtător de cuvânt al soției și celor doi copii ai acestuia a declarat:

„Cu profundă tristețe anunțăm decesul iubitul nostru Chris. A murit în pace, în spital, mai devreme astăzi, după o perioadă scurtă de suferință, înconjurat de familie.”

Cântărețul rock și blues Chris Rea a petrecut nenumărate ore pe drum, iar dragostea sa pentru mașini și condus a reprezentat inspirația pentru multe dintre piesele sale.

Cine a fost Chris Rea

A înregistrat 25 de albume solo, dintre care două au ajuns pe primul loc în topul albumelor din Marea Britanie. Vocea sa distinctă, aspră, și stilul său de chitară slide rămân în piese precum „Road to Hell”, „Auberge”, „On the Beach” și „Driving Home for Christmas”.

Publicitate

Christopher Anton Rea s-a născut în Middlesbrough, North Yorkshire, în 1951, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză, fiind unul dintre cei șapte copii. Familia era cunoscută în zonă datorită fabricii și cafenelelor Camillo’s Ice Cream, deținute de tatăl său, Camillo Rea.

Chris a lucrat în cafenele în adolescență și și-a susținut examenul auto într-una dintre dubele de înghețată ale tatălui său.

Încă lucra pentru tatăl său când și-a cumpărat prima chitară, o Hofner V3 din 1961, la începutul vârstei de 20 de ani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending