Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (173)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Nicolae Georgescu despre  cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016):  „Interesantă mi se pare şi motivaţia acestei cărţi: observând că la noi se discută cu patimă, în ultimul timp, dacă Eminescu a fost sau nu un religios creştin, că s-au făcut chiar tabere: unii ce luptă pentru începerea procesului de canonizare a poetului şi alţii ce vor să demonstreze, dimpotrivă,  că el a fost mai degrabă atei sau adept al altor religii decât cea creştină – Theodor Damian îşi reia aceste texte, scrise fără vreunul dintre aceste două scopuri, pur şi simplu pentru a scoate din falsa dilemă tema ca atare.  Mai ales că autorul descoperă, şi identifică faptele:  atât aşa-zişii zelatori cât şi îndârjiţii negatori se bazează pe texte rupte din context.”

Theodor Damian: „Tema fiului risipitor în poezia lui Eminescu”.  Autorul ne atenţionează că  nu va trata tema în toate aspectele ei, ci cu referire „la faza în care fiul risipitor îşi vine în fire sau întru sine”.  Theodor Damian ne aminteşte problematica fiului risipitor: „După cum se ştie, fiul risipitor îşi cere partea de avere de la tatăl său, părăseşte casa părintească şi pleacă într-o ţară îndepărtată cheltuindu-şi  banii în desfătări, după care începe să ducă o viaţă de mizerie. Când ajunge în punctul culminant al acesteia, unde păscând porcii nu putea mânca nici măcar din roşcovele pe care aceştia le mâncau, fiul risipitor „şi-a venit întru sine”, adică a avut un moment de iluminare, în care s-a văzut, s-a redescoperit pe sine cel adevărat şi s-a comparat cu cel ce ajunsese în această ultimă fază de mizerie şi suferinţă. În urma acestui fapt, căinţa apărând în sufletul lui, a hotărât să se întoarcă acasă, şi făcând aceasta a fost mântuit.  Plecarea fiului din casa părintească, din locul unde era în siguranţă, unde era respectat şi iubit este echivalentă cu plecarea din Kairos, din timpul şi starea kairotică a Împărăţiei, sau cum ar spune Cioran, cu dezertarea fiinţei, a firii, a faptului de a fi, deci cu începutul nimicirii. Aceasta este, totodată, o cădere din sens în non-sens, din Kairos în Chronos, unde existenţa omului desfăşurată în mod normal  ca  „specie eternitatis” devine „Sein zum Tode”, existenţă spre moarte, după expresia lui Heidegger”. Theodor Damian demonstrează că două sunt coordonatele ce dau cadrul ce fundamentează ideea fiului risipitor în poezia lui Eminescu (al venirii întru sine sau în fire): 1. „existenţa sensului şi nonsensului”; 2. „existenţa lui Dumnezeu şi credinţa  poetului în El”.  Prima coordonată rezidă din poemele „Egipetul” (pentru nonsens) şi „De câte ori iubito” (pentru sens). A doua coordonată a fost demonstrată când autorul a analizat „Rugăciunea unui dac”(vezi „Momentul de cultură” nr. 171).

Întorcându-ne la conceptul de „revenire întru sine sau în fire”, echivalentul  regăsirii sinelui autentic,  autorul  consideră că un element esenţial este speranţa. Spune Theodor Damian: „Poemul „Înger şi demon” reprezintă în acest sens un discurs despre speranţă, dar şi despre lipsa ei, care, în contextul istoriei fiului risipitor, s-a numit disperare. În poemul menţionat Eminescu prezintă speranţa ca pe un dar ce transcende lumea aceasta şi a cărei valoare poate fi realizată mai bine atunci când este comparată cu lipsa speranţei”. Un alt poem luat în seamă  pentru consolidarea teoriei fiului risipitor în poezia lui Eminescu este „Răsai asupra mea”, unde „poetul, fiul risipitor, omul obosit de atâta necredinţă este prezentat în faza trezirii sale la timp din îngroparea în Chronos, şi deci a conştientizării acestei stări, începutul mântuirii sale”. Un echivalent al fiului risipitor găseşte autorul şi în „Glossă”. Aici, consideră Theodor Damian, „poetul previne asupra riscului de a te lăsa prins de mulţimea lucrurilor lumii acesteia. A te pierde în ele, ca fiu risipitor departe de casă, înseamnă a te lăsa posedat de lucrurile pe care le posezi, fapt ce duce la depersonalizare sau dezumanizare. Soluţia este sugerată de Eminescu: „Tu aşează-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine”, versuri care reflectă  pe un altul: „pe mine, mie redă-mă”. Se simte dorul de sinele adevărat, necorupt, care este chipul cel dintâi al omului, chipul lui Dumnezeu”. Autorul eseului ne aminteşte că poezia „Glossă” ne prezintă lumea şi ca pe un teatru în care tu poţi fi jucător sau spectator, astfel că: „Indiferent de cum participi însă, poetul te sfătuieşte să faci loc şi exerciţiului contemplaţiei în viaţa ta, pentru că numai aşa poţi discerne binele de rău. (…) Rolul contemplaţiei, al ieşirii din timp, al tăierii timpului,  al ieşirii din Chronos şi înaintării spre Kairos, fapt ce se face în templu, în locaşul sfânt – de aici înrudirea semantică dintre templu şi contemplaţie”. Acest pelerinaj dinspre Chronos spre Kairos este explicat de Eminescu în felul său: „Tu pe-alături te strecoară”, sfătuindu-ne: „Ca să nu-ndrăgeşti nimică / Tu rămâi la toate rece”.  Concluzia   lui Theodor Damian: „Opusul acestui sfat îl avem în fiul risipitor tot mai mult ataşat de cele ale lumii, şi tot mai mult căzând şi dezumanizându-se Aplicarea sfatului corespunde cu venirea lui întru sine, care implică abandonarea lucrurilor şi recuperarea sinelui: „M-am regăsit, ce dor mi-era de mine.”

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu – „Glossa” ca Ecclesiast”.  Autorul  porneşte de la o remarcă: „Interpretarea tematică clasică a „Glossei” lui Eminescu a fost pe cât de bogată şi diversă, pe atât de departe în a descoperi aici modelul tematic al Ecclesiastului. În ediţia sa critică din 1995 a operelor lui Mihai Eminescu, D. Murăraşu menţionează mai multe lucrări model pe care Eminescu le-ar fi putut avea pentru acest poem, nici una însă neducând spre Ecclesiast, cu excepţia unei singure mici note la versul 24 al poeziei. (…) Ni se pare ciudat că marii critici ai lui Eminescu s-au plimbat de la un capăt la altul al lumii şi al timpului (din Italia în India şi din antichitate la contemporanii lui Eminescu) încercând să găsească motivul model al conţinutului „Glossei”, dar au  ignorat complet o operă aflată la îndemâna tuturor şi mai ales a lui Eminescu, Biblia. Se poate constata în acest context că Eminescu citea Sf. Scriptură mai mult decât marii săi interpreţi.”

Publicitate

„Glossa” ca Ecclesiast  rezidă din următoarele  aspecte: 1. trecerea („versurile „Vremea vine, vremea trece”; „Toate-s vechi şi nouă toate; „Ce e val ca valul trece” duc cu gândul în mod direct la clasicul model şi concept heraclitian al curgerii „Panta rhei” sau, cum zice Ecclesiastul, „Mi-am dat seama că tot ce a făcut Dumnezeu durează în veci. Nu e nimic de adăugat şi nimic de scăzut”); 2. deşertăciunea sau zădărnicia („ideea generală a „GLOSSEI” este coincidentă cu cea a Ecclesiastului: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas” – „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune”); 3. înţelepciunea sau discernământul („o altă idee comună „Glossei” şi Ecclesiastului este aceea, invocată deja, a utilizării discernământului ca strategie a mântuirii: „Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate”. Cercetarea, discernământul, cugetarea, sunt aici atribute ale înţelepciunii pe care Ecclesiastul, regele înţelepciunii, le practică deja”). Eseul se finalizează cu un vis al lui Theodor Damian: „Să sperăm că în generaţia tânără contemporană se va găsi un interpret al operei marelui nostru poet care să se aplece cu osârdie asupra paralelei dintre  ideile „Glossei” şi ale Ecclesiastului pentru a documenta încă şi mai mult decât semnalul nostru de acum, paralela şi coincidenţa, vers cu vers şi verset cu verset, dintre textul eminescian şi celebrul, mai celebru decât  toate textele din opiniile menţionate anterior, text al Ecclesiastului biblic”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Descoperire uimitoare în pădurile României: Scorpionul Carpatin, o „fosilă vie” unică în lume. Micul prădător este aproape inofensiv

Publicat

acum 6 ore

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

România adăpostește o specie rară și spectaculoasă: Euscorpius carpathicus, cunoscut și sub numele de scorpionul Carpatin. Această specie este endemică, ceea ce înseamnă că se găsește doar pe teritoriul țării noastre, fiind o adevărată comoară a biodiversității.

Deși are dimensiuni reduse, de doar 4-5 centimetri, scorpionul Carpatin este considerat o „fosilă vie”, supraviețuind pe planeta noastră de peste 400 de milioane de ani. Spre deosebire de rudele sale exotice, nu reprezintă un pericol pentru oameni. Veninul său este slab și aproape inofensiv, iar pentru prinderea prăzii se bazează mai mult pe clești decât pe ac.

Acest mic prădător este nocturn și își face apariția mai ales sub pietre, frunze sau ramuri uscate, unde stă la pândă. Discret și eficient, scorpionul Carpatin contribuie la menținerea echilibrului ecosistemelor forestiere, având un rol esențial în lanțul trofic.

Specialiștii subliniază importanța protejării acestei specii unice, care a rezistat schimbărilor geologice și climatice timp de milioane de ani.

Recent, fotografiile prezentate de Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, aflat în grija Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, dezvăluie fragilitatea, dar și frumusețea acestui „războinic” mic, dar fascinant, ascuns în inima pădurilor montane din România.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Șase șantiere din Botoșani, amendate de polițiștii locali pentru nereguli. Amenzi totale: 16.000 lei

Publicat

acum 6 ore

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

În primele două săptămâni ale lunii septembrie, polițiștii locali din Botoșani au derulat o serie de controale în domeniul disciplinei în construcții.

Verificările au vizat lucrările executate pe domeniul public, intervențiile în carosabil și modul de refacere a acestuia.

În urma controalelor, au fost aplicate șase sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 16.000 lei, pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.

Totodată, pentru alte șapte amplasamente, agenții au întocmit note de control, în condițiile în care a intervenit prescrierea dreptului de a aplica sancțiuni. Aceste documente vor fi folosite de proprietari pentru intrarea în legalitate.

De asemenea, polițiștii locali din Botoșani au surprins, în perioada 1–15 septembrie 2025, trei persoane care abandonau saci cu deșeuri provenite din lucrări de construcții la platforma de colectare de pe strada Pacea nr. 57.

Acțiunea face parte dintr-o campanie mai amplă de monitorizare a zonelor vulnerabile din municipiu, după ce au fost semnalate numeroase cazuri de aruncare a molozului și a resturilor menajere pe domeniul public.

Publicitate

Deși cei trei botoșăneni au scăpat doar cu avertisment, polițiștii locali atrag atenția că legea prevede sancțiuni drastice pentru astfel de fapte. Conform O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, abandonarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 30.000 și 45.000 de lei pentru persoane fizice.

Tot în aceeași perioadă, agenții Poliției Locale au monitorizat străzile Primăverii și Octav Onicescu, zone unde, de asemenea, au fost descoperite depozitări ilegale de deșeuri.

Autoritățile fac apel la cetățeni să respecte regulile privind gestionarea gunoaielor, subliniind că abandonarea lor pe domeniul public nu doar că afectează imaginea orașului, ci creează și riscuri pentru sănătatea populației.

Citeste mai mult

Eveniment

Tichetele de 50 lei pentru energie, aferente lunilor iulie-august, pot fi solicitate până la 27 septembrie

Publicat

acum 6 ore

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Carduri de energie 2025: Cererile pentru tichetele de 50 de lei, destinate achitării facturilor de energie electrică aferente lunilor iulie și august, pot fi depuse până la 27 septembrie 2025. Potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), solicitările pot fi transmise online, prin aplicația dedicată, dar și la oficiile poștale sau la primăriile din localitățile de domiciliu, relatează alba24.ro.

Reprezentanții ANPIS recomandă depunerea cererilor cât mai repede, pentru a nu pierde sprijinul pentru plata facturilor din iulie, august 2025.

Carduri de energie 2025. Cum se completează cererea

Informațiile pe care trebuie să le introduceți în cerere fac referire la datele de identificare ale solicitantului, respectiv ale membrilor familiei, iar, după caz, informații privind veniturile.

Excepție fac beneficiarii de pensie din sistemul național de pensii, care nu trebuie să menționeze în cerere veniturile, deoarece aceste date sunt transmise de către Casa Națională de Pensii Publice.

Codul POD al locului de consum pentru care se solicită sprijinul, precum și codul de client al contractului de energie electrică sunt, de asemenea, informații importante care se introduc în cerere.

Aceste date se regăsesc pe factura emisă de către fiecare furnizor de energie electrică.

Publicitate

„Recomandăm o atenție deosebită în completarea corectă a solicitării cu informațiile menționate mai sus, astfel încât să nu fie invalidată cererea (de exemplu, utilizarea diacriticelor este necesară, întâi numele, apoi prenumele, CNP-ul format din 13 cifre etc.).

Având în vedere aspectele precizate mai sus, completarea cererii nu creează dificultăți, iar corectitudinea datelor înscrise în solicitare conduce către obținerea facilă a sprijinului pentru plata facturilor de energie electrică”, adaugă ANPIS.

Cetățenii sunt încurajați să acceseze acest tip de ajutor.

Carduri de energie 2025. Beneficiari

De acest sprijin financiar pot beneficia:

  • persoanele singure cu venit net lunar de până la 1.940 lei;
  • familiile cu venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei.

Beneficiarii venitului minim de incluziune sunt introduși automat în sistem, nefiind necesară o cerere.

Solicitanții trebuie să aibă domiciliul în România sau să poată dovedi că locuiesc legal în țară.

Informații suplimentare și asistență privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie pot fi obținute la

  • Call-center ANPIS: 021.93.09
  • e-mail: sprijinenergie@mmanpis.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de instabilitate atmosferică în județul Botoșani. Localitățile vizate de aversele torențiale

Publicat

acum 6 ore

marți, 16.09.2025

de

Publicitate

Meteorologii au emis, astăzi, o atenționare nowcasting de tip Cod galben de instabilitate atmosferică pentru mai multe localități din județul Botoșani. Avertizarea este valabilă până la ora 21:00.

Zonele vizate sunt municipiul Dorohoi și comunele Hudești, Suharău, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, Hilișeu-Horia, Pomârla, Mihăileni, Cândești și Lozna.

Conform prognozei, se vor semnala averse torențiale care pot cumula până la 15 litri pe metru pătrat, însoțite de descărcări electrice. De asemenea, există posibilitatea de grindină de mici dimensiuni, cu diametre de sub 2 cm, și rafale de vânt ce pot atinge viteze de 50–60 km/h.

Autoritățile fac apel la populație să evite deplasările inutile și să ia măsuri de siguranță pentru a preveni incidentele provocate de fenomenele extreme. Evoluția vremii este monitorizată în permanență de Centrul Operațional al ISU Botoșani, iar echipajele de pompieri sunt pregătite să intervină în orice moment pentru sprijinirea cetățenilor.

Astfel de episoade de instabilitate atmosferică sunt caracteristice pentru această perioadă, însă meteorologii avertizează că intensitatea fenomenelor poate crește brusc, de aceea este important ca populația să urmărească mesajele oficiale și alertele meteo transmise în timp real.

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending