Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (173)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Nicolae Georgescu despre  cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016):  „Interesantă mi se pare şi motivaţia acestei cărţi: observând că la noi se discută cu patimă, în ultimul timp, dacă Eminescu a fost sau nu un religios creştin, că s-au făcut chiar tabere: unii ce luptă pentru începerea procesului de canonizare a poetului şi alţii ce vor să demonstreze, dimpotrivă,  că el a fost mai degrabă atei sau adept al altor religii decât cea creştină – Theodor Damian îşi reia aceste texte, scrise fără vreunul dintre aceste două scopuri, pur şi simplu pentru a scoate din falsa dilemă tema ca atare.  Mai ales că autorul descoperă, şi identifică faptele:  atât aşa-zişii zelatori cât şi îndârjiţii negatori se bazează pe texte rupte din context.”

Theodor Damian: „Tema fiului risipitor în poezia lui Eminescu”.  Autorul ne atenţionează că  nu va trata tema în toate aspectele ei, ci cu referire „la faza în care fiul risipitor îşi vine în fire sau întru sine”.  Theodor Damian ne aminteşte problematica fiului risipitor: „După cum se ştie, fiul risipitor îşi cere partea de avere de la tatăl său, părăseşte casa părintească şi pleacă într-o ţară îndepărtată cheltuindu-şi  banii în desfătări, după care începe să ducă o viaţă de mizerie. Când ajunge în punctul culminant al acesteia, unde păscând porcii nu putea mânca nici măcar din roşcovele pe care aceştia le mâncau, fiul risipitor „şi-a venit întru sine”, adică a avut un moment de iluminare, în care s-a văzut, s-a redescoperit pe sine cel adevărat şi s-a comparat cu cel ce ajunsese în această ultimă fază de mizerie şi suferinţă. În urma acestui fapt, căinţa apărând în sufletul lui, a hotărât să se întoarcă acasă, şi făcând aceasta a fost mântuit.  Plecarea fiului din casa părintească, din locul unde era în siguranţă, unde era respectat şi iubit este echivalentă cu plecarea din Kairos, din timpul şi starea kairotică a Împărăţiei, sau cum ar spune Cioran, cu dezertarea fiinţei, a firii, a faptului de a fi, deci cu începutul nimicirii. Aceasta este, totodată, o cădere din sens în non-sens, din Kairos în Chronos, unde existenţa omului desfăşurată în mod normal  ca  „specie eternitatis” devine „Sein zum Tode”, existenţă spre moarte, după expresia lui Heidegger”. Theodor Damian demonstrează că două sunt coordonatele ce dau cadrul ce fundamentează ideea fiului risipitor în poezia lui Eminescu (al venirii întru sine sau în fire): 1. „existenţa sensului şi nonsensului”; 2. „existenţa lui Dumnezeu şi credinţa  poetului în El”.  Prima coordonată rezidă din poemele „Egipetul” (pentru nonsens) şi „De câte ori iubito” (pentru sens). A doua coordonată a fost demonstrată când autorul a analizat „Rugăciunea unui dac”(vezi „Momentul de cultură” nr. 171).

Întorcându-ne la conceptul de „revenire întru sine sau în fire”, echivalentul  regăsirii sinelui autentic,  autorul  consideră că un element esenţial este speranţa. Spune Theodor Damian: „Poemul „Înger şi demon” reprezintă în acest sens un discurs despre speranţă, dar şi despre lipsa ei, care, în contextul istoriei fiului risipitor, s-a numit disperare. În poemul menţionat Eminescu prezintă speranţa ca pe un dar ce transcende lumea aceasta şi a cărei valoare poate fi realizată mai bine atunci când este comparată cu lipsa speranţei”. Un alt poem luat în seamă  pentru consolidarea teoriei fiului risipitor în poezia lui Eminescu este „Răsai asupra mea”, unde „poetul, fiul risipitor, omul obosit de atâta necredinţă este prezentat în faza trezirii sale la timp din îngroparea în Chronos, şi deci a conştientizării acestei stări, începutul mântuirii sale”. Un echivalent al fiului risipitor găseşte autorul şi în „Glossă”. Aici, consideră Theodor Damian, „poetul previne asupra riscului de a te lăsa prins de mulţimea lucrurilor lumii acesteia. A te pierde în ele, ca fiu risipitor departe de casă, înseamnă a te lăsa posedat de lucrurile pe care le posezi, fapt ce duce la depersonalizare sau dezumanizare. Soluţia este sugerată de Eminescu: „Tu aşează-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine”, versuri care reflectă  pe un altul: „pe mine, mie redă-mă”. Se simte dorul de sinele adevărat, necorupt, care este chipul cel dintâi al omului, chipul lui Dumnezeu”. Autorul eseului ne aminteşte că poezia „Glossă” ne prezintă lumea şi ca pe un teatru în care tu poţi fi jucător sau spectator, astfel că: „Indiferent de cum participi însă, poetul te sfătuieşte să faci loc şi exerciţiului contemplaţiei în viaţa ta, pentru că numai aşa poţi discerne binele de rău. (…) Rolul contemplaţiei, al ieşirii din timp, al tăierii timpului,  al ieşirii din Chronos şi înaintării spre Kairos, fapt ce se face în templu, în locaşul sfânt – de aici înrudirea semantică dintre templu şi contemplaţie”. Acest pelerinaj dinspre Chronos spre Kairos este explicat de Eminescu în felul său: „Tu pe-alături te strecoară”, sfătuindu-ne: „Ca să nu-ndrăgeşti nimică / Tu rămâi la toate rece”.  Concluzia   lui Theodor Damian: „Opusul acestui sfat îl avem în fiul risipitor tot mai mult ataşat de cele ale lumii, şi tot mai mult căzând şi dezumanizându-se Aplicarea sfatului corespunde cu venirea lui întru sine, care implică abandonarea lucrurilor şi recuperarea sinelui: „M-am regăsit, ce dor mi-era de mine.”

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu – „Glossa” ca Ecclesiast”.  Autorul  porneşte de la o remarcă: „Interpretarea tematică clasică a „Glossei” lui Eminescu a fost pe cât de bogată şi diversă, pe atât de departe în a descoperi aici modelul tematic al Ecclesiastului. În ediţia sa critică din 1995 a operelor lui Mihai Eminescu, D. Murăraşu menţionează mai multe lucrări model pe care Eminescu le-ar fi putut avea pentru acest poem, nici una însă neducând spre Ecclesiast, cu excepţia unei singure mici note la versul 24 al poeziei. (…) Ni se pare ciudat că marii critici ai lui Eminescu s-au plimbat de la un capăt la altul al lumii şi al timpului (din Italia în India şi din antichitate la contemporanii lui Eminescu) încercând să găsească motivul model al conţinutului „Glossei”, dar au  ignorat complet o operă aflată la îndemâna tuturor şi mai ales a lui Eminescu, Biblia. Se poate constata în acest context că Eminescu citea Sf. Scriptură mai mult decât marii săi interpreţi.”

Publicitate

„Glossa” ca Ecclesiast  rezidă din următoarele  aspecte: 1. trecerea („versurile „Vremea vine, vremea trece”; „Toate-s vechi şi nouă toate; „Ce e val ca valul trece” duc cu gândul în mod direct la clasicul model şi concept heraclitian al curgerii „Panta rhei” sau, cum zice Ecclesiastul, „Mi-am dat seama că tot ce a făcut Dumnezeu durează în veci. Nu e nimic de adăugat şi nimic de scăzut”); 2. deşertăciunea sau zădărnicia („ideea generală a „GLOSSEI” este coincidentă cu cea a Ecclesiastului: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas” – „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune”); 3. înţelepciunea sau discernământul („o altă idee comună „Glossei” şi Ecclesiastului este aceea, invocată deja, a utilizării discernământului ca strategie a mântuirii: „Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate”. Cercetarea, discernământul, cugetarea, sunt aici atribute ale înţelepciunii pe care Ecclesiastul, regele înţelepciunii, le practică deja”). Eseul se finalizează cu un vis al lui Theodor Damian: „Să sperăm că în generaţia tânără contemporană se va găsi un interpret al operei marelui nostru poet care să se aplece cu osârdie asupra paralelei dintre  ideile „Glossei” şi ale Ecclesiastului pentru a documenta încă şi mai mult decât semnalul nostru de acum, paralela şi coincidenţa, vers cu vers şi verset cu verset, dintre textul eminescian şi celebrul, mai celebru decât  toate textele din opiniile menţionate anterior, text al Ecclesiastului biblic”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Minivacanță de patru zile la început de mai pentru bugetari, elevi și profesori

Publicat

acum 5 ore

luni, 21.04.2025

de

Publicitate

Prima minivacanță după Paște. Românii se pregătesc pentru un nou weekend prelungit la începutul lunii mai.  După zilele libere de Paște, angajații din România se vor bucura de o nouă minivacanță. La începutul lunii mai, urmează un weekend prelungit de patru zile, oferind o nouă oportunitate de relaxare înainte de vară, scrie alba24.ro.

Ziua de vineri, 2 mai a fost declarată zi liberă pentru angajații din sectorul bugetar, pentru a crea o punte între Ziua Muncii (joi, 1 Mai) și weekendul 3 – 4 mai.

Prima minivacanță după Paște

Reamintim faptul că ziua de joi, 1 Mai (Ziua Muncii) este declarată zi liberă nelucrătoare, conform prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, Guvernul a hotărât ca ziua de vineri, 2 mai să fie declarată zi liberă.

Există însă excepții în sectorul bugetar. Hotărârea nu se aplică:

  • personalului din locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau activității
  • magistraților și personalului din instanțele judecătorești implicat în soluționarea proceselor programate pentru data de 2 mai 2025

Cei din mediul privat vor avea liber doar în data de 1 Mai, care este sărbătoare legală conform Codului Muncii.

Publicitate

Minivacanță și pentru elevi și profesori

Pentru elevii și cadrele didactice, care revin la școală după vacanța de Paște luni, pe 28 aprilie, această minivacanță va oferi o pauză binevenită la începutul ultimului modul de învățare al anului școlar.

Întrucât profesorii fac parte din sistemul bugetar, aceștia vor beneficia și ei de ziua liberă din 2 mai.

Conform reglementărilor, ziua de cursuri din 2 mai va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024-2025.

Calendar complet al zilelor libere rămase în 2025

Românii mai beneficiază de următoarele zile libere legale în 2025:

  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

De remarcat că trei dintre sărbătorile legale din 2025 cad în zile de duminică (1 iunie, 8 iunie și 30 noiembrie), ceea ce înseamnă că nu vor aduce zile libere suplimentare pentru majoritatea angajaților.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire

Publicat

acum 6 ore

luni, 21.04.2025

de

Publicitate

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire în majoritatea regiunilor, în timp ce precipitațiile vor fi prezente, în anumite intervale, până la începutul lunii mai, reiese din prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 21 aprilie – 4 mai 2025.

În Banat, temperaturile maxime vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 26 de grade, în ziua de 21 aprilie, până la aproximativ 21 de grade, în data de 23 aprilie. O altă scădere a maximelor termice se poate identifica în perioada 25-27 aprilie, când media acestora va coborî până spre 16 grade. În a doua săptămână se observă creșterea mediei temperaturilor din timpul zilei, de la 18 grade (28-30 aprilie) până la 21 de grade (la finalul intervalului). Din punct de vedere al mediei minimelor termice, aceasta va fi de 10 – 11 grade, în primele zile, apoi va scădea până spre 6 – 7 grade, în perioada 28 aprilie – 2 mai. Ulterior, media acestora va crește, astfel încât la sfârșitul intervalului de analiză se va atinge valoarea de 9 grade. Vor fi perioade cu averse, îndeosebi în timpul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Crișana, maximele termice vor scădea treptat în prima săptămână, de la o medie de 26 de grade (21 aprilie), până la aproximativ 16 grade (27 aprilie). În a doua săptămână se remarcă creșterea treptată, astfel că la finalul acesteia, maximele termice vor avea o medie de 19 grade. Dacă se face raportare la media temperaturilor minime, aceasta va avea variații în jurul a 10 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea până spre 6 grade, în zilele de 27 și 28 aprilie. Ulterior, nu vor fi variații semnificative ale temperaturilor din timpul nopților, astfel că acestea vor avea o medie cuprinsă între 6 și 8 grade. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Transilvania, în ziua de 21 aprilie, temperaturile din timpul zilei vor avea o medie de 24 de grade, apoi în următoarele zile nu vor varia semnificativ. O scădere bruscă a mediei temperaturilor maxime se poate observa în zilele de 26 și 27 aprilie, când va atinge valoarea de 15 grade. În cea de-a doua săptămână de referință, media maximelor se va situa între 17 și 19 grade. În situația temperaturilor minime, acestea vor avea o medie în jurul a 7 grade, în intervalul 22-26 aprilie, apoi va scădea până spre 2 grade, în data de 28 aprilie. După această dată, minimele termice vor crește treptat, astfel încât media acestora va ajunge până spre 6 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni de analiză. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor.

În Maramureș, maximele termice vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 25 de grade, până spre 22 de grade. Ulterior, temperaturile maxime vor crește, astfel că, mediat, se vor atinge 23 de grade, în 24 și 25 aprilie. După aceste zile, se poate evidenția o scădere bruscă a mediei temperaturilor din timpul zilei, până spre aproximativ 16 grade, în data de 27 aprilie. În a doua săptămână de referință nu vor fi variații termice semnificative, astfel că media maximelor va fi cuprinsă între 17 și 19 grade. Dacă se face referire la media temperaturilor nocturne, aceasta va fi de aproximativ 9 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea semnificativ, spre 3 grade, în data de 28 aprilie. După aceasta, va urma o creștere treptată a minimelor termice, astfel încât, imediat, se va înregistra o valoare de 7 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni. Vor fi intervale cu averse, mai ales după-amiaza și seara.

În Moldova, până în data de 25 aprilie, vremea va fi caldă cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8…10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 14 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 20 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în data de 26 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și în perioada 1 – 5 mai.

Publicitate

În Dobrogea, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 21 – 23 de grade, mai scăzute pe litoral spre 18 – 20 de grade și minime medii de 8…12 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 15 – 16 grade, iar cea a minimelor de 4 – 6 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 18 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Muntenia, până în data de 25 aprilie, vremea va fi deosebit de caldă în cea mai mare parte a regiunii cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8 – 10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 16 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 4 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 22 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Oltenia, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 22 – 24 de grade și minime medii de 9 – 11 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 16 – 17 grade, iar cea a minimelor de 5 – 7 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 20 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Până în data de 28 aprilie, temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

La munte, până în data de 26 aprilie, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit cu temperaturi maxime medii de 12 – 14 de grade și minime medii de 5 – 6 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 6 – 7 grade în zilele de 27 și 28 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge până spre -2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 7 grade spre 10 de grade, iar cele minime de la medii de 0 grade spre 4 grade. Temporar va ploua, mai ales sub formă de aversă în cea mai mare parte a intervalului, iar în perioada 22-27 aprilie, local vor fi și cantități de apă mai însemnate.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată). Sunt prognozate temperaturile maxime și minime, mediate pentru fiecare regiune a țării și adaptate local cu modele statistice și sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariție a precipitațiilor.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Sute de amenzi în valoare de peste 150.000 de lei și 21 de permise reținute , bilanțul acțiunilor polițiștilor din ultimele 48 de ore

Publicat

acum 13 ore

luni, 21.04.2025

de

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventive pe raza  întregului județ. În această perioadă nu au fost înregistrate incidente deosebite care să tulbure ordinea și liniștea publică.

Astfel, au fost organizate acțiuni punctuale, pe raza întregului județ cu sprijinul jandarmilor, prilej cu care s-a acționat atât pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, cât și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.
Pentru ca cetățenii să se bucure în siguranță de sărbătorile pascale.

Polițiștii care s-au aflat în teren au constatat aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 150.000 de lei și au fost reținute 21 de permise de conducere și 9 certificate de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vitezoman din București s-a dat în spectacol la Dorohoi. Polițiștii l-au lăsat pieton

Publicat

acum 13 ore

luni, 21.04.2025

de

Publicitate

Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile
Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.

Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending