Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (173)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Nicolae Georgescu despre  cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016):  „Interesantă mi se pare şi motivaţia acestei cărţi: observând că la noi se discută cu patimă, în ultimul timp, dacă Eminescu a fost sau nu un religios creştin, că s-au făcut chiar tabere: unii ce luptă pentru începerea procesului de canonizare a poetului şi alţii ce vor să demonstreze, dimpotrivă,  că el a fost mai degrabă atei sau adept al altor religii decât cea creştină – Theodor Damian îşi reia aceste texte, scrise fără vreunul dintre aceste două scopuri, pur şi simplu pentru a scoate din falsa dilemă tema ca atare.  Mai ales că autorul descoperă, şi identifică faptele:  atât aşa-zişii zelatori cât şi îndârjiţii negatori se bazează pe texte rupte din context.”

Theodor Damian: „Tema fiului risipitor în poezia lui Eminescu”.  Autorul ne atenţionează că  nu va trata tema în toate aspectele ei, ci cu referire „la faza în care fiul risipitor îşi vine în fire sau întru sine”.  Theodor Damian ne aminteşte problematica fiului risipitor: „După cum se ştie, fiul risipitor îşi cere partea de avere de la tatăl său, părăseşte casa părintească şi pleacă într-o ţară îndepărtată cheltuindu-şi  banii în desfătări, după care începe să ducă o viaţă de mizerie. Când ajunge în punctul culminant al acesteia, unde păscând porcii nu putea mânca nici măcar din roşcovele pe care aceştia le mâncau, fiul risipitor „şi-a venit întru sine”, adică a avut un moment de iluminare, în care s-a văzut, s-a redescoperit pe sine cel adevărat şi s-a comparat cu cel ce ajunsese în această ultimă fază de mizerie şi suferinţă. În urma acestui fapt, căinţa apărând în sufletul lui, a hotărât să se întoarcă acasă, şi făcând aceasta a fost mântuit.  Plecarea fiului din casa părintească, din locul unde era în siguranţă, unde era respectat şi iubit este echivalentă cu plecarea din Kairos, din timpul şi starea kairotică a Împărăţiei, sau cum ar spune Cioran, cu dezertarea fiinţei, a firii, a faptului de a fi, deci cu începutul nimicirii. Aceasta este, totodată, o cădere din sens în non-sens, din Kairos în Chronos, unde existenţa omului desfăşurată în mod normal  ca  „specie eternitatis” devine „Sein zum Tode”, existenţă spre moarte, după expresia lui Heidegger”. Theodor Damian demonstrează că două sunt coordonatele ce dau cadrul ce fundamentează ideea fiului risipitor în poezia lui Eminescu (al venirii întru sine sau în fire): 1. „existenţa sensului şi nonsensului”; 2. „existenţa lui Dumnezeu şi credinţa  poetului în El”.  Prima coordonată rezidă din poemele „Egipetul” (pentru nonsens) şi „De câte ori iubito” (pentru sens). A doua coordonată a fost demonstrată când autorul a analizat „Rugăciunea unui dac”(vezi „Momentul de cultură” nr. 171).

Întorcându-ne la conceptul de „revenire întru sine sau în fire”, echivalentul  regăsirii sinelui autentic,  autorul  consideră că un element esenţial este speranţa. Spune Theodor Damian: „Poemul „Înger şi demon” reprezintă în acest sens un discurs despre speranţă, dar şi despre lipsa ei, care, în contextul istoriei fiului risipitor, s-a numit disperare. În poemul menţionat Eminescu prezintă speranţa ca pe un dar ce transcende lumea aceasta şi a cărei valoare poate fi realizată mai bine atunci când este comparată cu lipsa speranţei”. Un alt poem luat în seamă  pentru consolidarea teoriei fiului risipitor în poezia lui Eminescu este „Răsai asupra mea”, unde „poetul, fiul risipitor, omul obosit de atâta necredinţă este prezentat în faza trezirii sale la timp din îngroparea în Chronos, şi deci a conştientizării acestei stări, începutul mântuirii sale”. Un echivalent al fiului risipitor găseşte autorul şi în „Glossă”. Aici, consideră Theodor Damian, „poetul previne asupra riscului de a te lăsa prins de mulţimea lucrurilor lumii acesteia. A te pierde în ele, ca fiu risipitor departe de casă, înseamnă a te lăsa posedat de lucrurile pe care le posezi, fapt ce duce la depersonalizare sau dezumanizare. Soluţia este sugerată de Eminescu: „Tu aşează-te deoparte, / Regăsindu-te pe tine”, versuri care reflectă  pe un altul: „pe mine, mie redă-mă”. Se simte dorul de sinele adevărat, necorupt, care este chipul cel dintâi al omului, chipul lui Dumnezeu”. Autorul eseului ne aminteşte că poezia „Glossă” ne prezintă lumea şi ca pe un teatru în care tu poţi fi jucător sau spectator, astfel că: „Indiferent de cum participi însă, poetul te sfătuieşte să faci loc şi exerciţiului contemplaţiei în viaţa ta, pentru că numai aşa poţi discerne binele de rău. (…) Rolul contemplaţiei, al ieşirii din timp, al tăierii timpului,  al ieşirii din Chronos şi înaintării spre Kairos, fapt ce se face în templu, în locaşul sfânt – de aici înrudirea semantică dintre templu şi contemplaţie”. Acest pelerinaj dinspre Chronos spre Kairos este explicat de Eminescu în felul său: „Tu pe-alături te strecoară”, sfătuindu-ne: „Ca să nu-ndrăgeşti nimică / Tu rămâi la toate rece”.  Concluzia   lui Theodor Damian: „Opusul acestui sfat îl avem în fiul risipitor tot mai mult ataşat de cele ale lumii, şi tot mai mult căzând şi dezumanizându-se Aplicarea sfatului corespunde cu venirea lui întru sine, care implică abandonarea lucrurilor şi recuperarea sinelui: „M-am regăsit, ce dor mi-era de mine.”

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu – „Glossa” ca Ecclesiast”.  Autorul  porneşte de la o remarcă: „Interpretarea tematică clasică a „Glossei” lui Eminescu a fost pe cât de bogată şi diversă, pe atât de departe în a descoperi aici modelul tematic al Ecclesiastului. În ediţia sa critică din 1995 a operelor lui Mihai Eminescu, D. Murăraşu menţionează mai multe lucrări model pe care Eminescu le-ar fi putut avea pentru acest poem, nici una însă neducând spre Ecclesiast, cu excepţia unei singure mici note la versul 24 al poeziei. (…) Ni se pare ciudat că marii critici ai lui Eminescu s-au plimbat de la un capăt la altul al lumii şi al timpului (din Italia în India şi din antichitate la contemporanii lui Eminescu) încercând să găsească motivul model al conţinutului „Glossei”, dar au  ignorat complet o operă aflată la îndemâna tuturor şi mai ales a lui Eminescu, Biblia. Se poate constata în acest context că Eminescu citea Sf. Scriptură mai mult decât marii săi interpreţi.”

Publicitate

„Glossa” ca Ecclesiast  rezidă din următoarele  aspecte: 1. trecerea („versurile „Vremea vine, vremea trece”; „Toate-s vechi şi nouă toate; „Ce e val ca valul trece” duc cu gândul în mod direct la clasicul model şi concept heraclitian al curgerii „Panta rhei” sau, cum zice Ecclesiastul, „Mi-am dat seama că tot ce a făcut Dumnezeu durează în veci. Nu e nimic de adăugat şi nimic de scăzut”); 2. deşertăciunea sau zădărnicia („ideea generală a „GLOSSEI” este coincidentă cu cea a Ecclesiastului: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas” – „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune”); 3. înţelepciunea sau discernământul („o altă idee comună „Glossei” şi Ecclesiastului este aceea, invocată deja, a utilizării discernământului ca strategie a mântuirii: „Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate”. Cercetarea, discernământul, cugetarea, sunt aici atribute ale înţelepciunii pe care Ecclesiastul, regele înţelepciunii, le practică deja”). Eseul se finalizează cu un vis al lui Theodor Damian: „Să sperăm că în generaţia tânără contemporană se va găsi un interpret al operei marelui nostru poet care să se aplece cu osârdie asupra paralelei dintre  ideile „Glossei” şi ale Ecclesiastului pentru a documenta încă şi mai mult decât semnalul nostru de acum, paralela şi coincidenţa, vers cu vers şi verset cu verset, dintre textul eminescian şi celebrul, mai celebru decât  toate textele din opiniile menţionate anterior, text al Ecclesiastului biblic”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

APIA: Sprijin financiar de peste 2,8 milioane lei pentru crescătorii de animale. Când se fac plățile

Publicat

acum 21 de minute

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat demararea plăților aferente ajutorului de stat acordat fermierilor din sectorul creșterii animalelor, pentru activități de ameliorare a raselor.

Suma plătită se ridică la peste 2,8 milioane de lei și se dă crescătorilor de animale care au cerut, pentru luna mai 2025, ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor.

Pentru fermierii din toată țara, plățile se vor face prin intermediul centrelor județene APIA.

„Suma plătită este în valoare de 2.802.072,10 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit comunicatului publicat vineri de APIA, citat de Mediafax..

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele cu defecte. Măsura, sprijinită de Guvern

Publicat

acum 45 de minute

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele cu defecte, în termen de până la 30 de zile de la cumpărare. Măsura a fost adoptată de Senat și a fost înregistrată pentru dezbatere și vot la Camera Deputaților.

Este vorba despre modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

În Legea nr. 205/2023 pentru aprobarea OUG nr. 140/2021 a fost completat articolul 11 „Măsurile corective în caz de neconformitate” cu umătoarea prevedere: „(7) Consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăşi 30 de zile calendaristice”.

Însă nu au fost stabilite și sancțiunile pentru nerespectarea acestei obligații.

Prin propunerea care a ajuns acum la Camera Deputaților se includ amenzi de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării prevederilor art. 11 alin. (7) din Legea 205/2023.

Guvernul sprijină măsura

Publicitate

Referitor la această prevedere, Guvernul susține că sancțiunea este necesară, pentru respectarea drepturilor consumatorilor.

  • ” (…) este necesară includerea expresă a acestui alineat între prevederile a căror nerespectare constituie contravenție, pentru: asigurarea aplicării unitare a legii de către profesioniști
  • creșterea gradului de conformare voluntară la cerințele legale
  • protejarea efectivă a consumatorilor împotriva practicilor abuzive sau a întârzierilor nejustificate în soluționarea cazurilor de neconformitate”, arată Guvernul, potrivit profit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Cetățean italian trimis în judecată pentru dare de mită, după ce a încercat să ofere 200 de euro unui polițist din Botoșani

Publicat

acum o oră

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au finalizat cercetările, iar procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, prin rechizitoriul emis la data de 15.07.2025 a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, cetățean italian, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Dosarul a fost constituit ca urmare a unui denunț formulat la data de 22.02.2025 de către un agent de poliție din cadrul I.P.J. Botoșani – Poliția Orașului Darabani, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza localității Miorcani, comuna Rădăuți – Prut, județul Botoșani.

Din probele administrate în cauză s-a reținut faptul că la data menționată anterior, după ce a fost oprit de un echipaj de poliție, pe raza localității Miorcani, județul Botoșani, conducătorul autoturismului a oferit agentului de poliție constatator suma de 200 euro cu titlu de mită, întrucât a fost înregistrat de aparatul radar, circulând cu viteza de 105 km/h (+55 km/h) peste limita legală.

Facem precizarea că trimiterea în judecată este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem de taxare rutieră: Cum se va calcula rovinieta și ce șoferi vor plăti mai mult

Publicat

acum 2 ore

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Guvernul pregătește implementarea unui nou sistem electronic de tarifare rutieră, care va schimba modul de calcul al taxei de drum (rovinieta). Pe lângă durata de utilizare a infrastructurii rutiere, noul sistem va lua în considerare și norma de poluare Euro a vehiculelor, astfel încât tariful să reflecte și impactul asupra mediului, scrie alba24.ro.

În ședința din 24 iulie, Guvernul a aprobat Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii ,,Sistem electronic de tarifare rutieră – Lot 1 – Sistem informatic centralizat”.

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Principiul ”poluatorul plătește”

Acest proiect prevede implementarea de către CNAIR SA a unui nou sistem informatic integrat de tarifare rutieră. Sistemul integrează un mod de tarifare ce are la bază:

  • distanța parcursă pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone (TollRo)
  • perioada de utilizare a infrastructurii rutiere pentru celelalte categorii de vehicule (rovinieta).

Prin noul sistem de tarifare rutieră vor fi aplicate tarifele rutiere în funcție de clasa de emisii poluante Euro a vehiculelor, conform principiului „poluatorul plătește”, anunță Guvernul.

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Context

Potrivit sursei citate, în prezent, pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt aplicate tarife pentru toate categoriile de vehicule rutiere în funcție de durata de utilizare a rețelei de drumuri (rovinieta) și în funcție de numărul de treceri efectuate la poduri peste Dunăre, fără a ține cont de clasa de emisii (Euro) a acestora.

Noul sistem de taxare pentru vehicule rutiere trebuie să includă:

Publicitate
  • nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”
  • stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii scăzute
  • sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri
  • utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil
  • transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026.

Taxa de drum: Reguli pentru camioane de transport marfă

În cazul vehiculelor de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone, sistemul de tarifare rutieră electronică trebuie să asigure:

  • identificarea, în permanentă, a traseului urmat de un vehicul pe rețeaua de drumuri naționale (prin intermediul unui echipament de bord – OBE sau prin intermediul unei aplicații destinată sistemelor de operare a telefoanelor mobile, conectate la satelit/rețele de comunicații mobile) sau în baza unei declarații a utilizatorului – tichet de rută în format electronic)
  • stabilirea în mod automat a tarifului datorat în funcție de distanța parcursă cu acest vehicul pe categorii de drum și de caracteristicile vehiculului
  • virarea tarifului datorat de utilizator în contul CNAIR SA
  • interoperabilitatea cu sistemele de tarifare rutieră electronică din statele membre ale UE și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Etape

Pentru introducerea sistemului de tarifare rutieră electronică în România, proiectul a fost împărțit în trei etape de implementare, respectiv:

  • Etapa I: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 1 – Sistem informatic centralizat
  • Etapa II: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 2 – achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control
  • Etapa III: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 3 – Identificarea amplasamentelor de control de pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii.

Calendarul pentru operaționalizarea deplină a sistemului de taxare are ca termen limită trimestrul II 2026.

Ulterior aprobării prezentului proiect de act normativ, se va proceda la introducerea proiectului de investiții în Legea nr. 9/2025 a bugetului de stat pe anul 2025.

Realizarea acestui proiect face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR- Jalonul 59.

Costurile aferente implementării acestei prime etape a proiectului se ridică la 281,4 milioane lei (cu TVA) și se alocă din fonduri externe nerambursabile în cadrul PNRR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending