Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (172)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Chestionarul lui MARCEL PROUST. Este considerat a fi un instrument valoros în domeniul psihanalizei şi a psihologiei, unul suplimentar şi nu definitiv. Noutăţile pe care le poate aduce chestionarul sunt: autoreflecţie şi introspecţie, identitate şi construcţie de sine, explorarea subconştientului, conştientizarea proceselor mentale şi emoţionale, analiza simbolică şi interpretarea.

Reţin de pe  Bel-Esprit:  “Acest chestionar a fost publicat în cartea „Confessions of a Young Man” (”Confesiunile unui tânăr”) de André Gide în 1892. Răspunsurile lui Proust au fost incluse în această carte, într-un capitol intitulat „Marcel Proust’s Questionnaire” (”Chestionarul lui Marcel Proust”). Întrebările și răspunsurile au fost adăugate la cererea lui Proust și reflectă gândurile și preferințele sale personale în acea perioadă, fiind consemnate în în caietul secret al prietenei sale Antoinette Fauré, fiica lui Felix Fauré, viitor președinte al Republicii Franceze. Răspunsurile lui Proust au fost descoperite în 1924 de fiul Antoanettei Fauré în caietele mamei sale și oferite presei spre publicare (deloc gratis)”.

Chestionarul lui Marcel Proust:

  1. Principala mea trăsătură:
    2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat:
    3. Calitatea pe care o prefer la o femeie:
    4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei:
    5. Principalul meu defect:
    6. Îndeletnicirea mea preferată:
    7. Fericirea pe care mi-o visez:
    8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire:
    9. Locul unde aş vrea să trăiesc:
    10. Culoarea mea preferată:
    11. Floarea care-mi place:
    12. Pasărea mea preferată:
    13. Prozatorii mei preferaţi:
    14. Poeţii mei preferaţi:
    15. Eroii mei preferaţi din literatură:
    16. Eroinele mele preferate din literatură:
    17. Compozitorii mei preferaţi:
    18. Pictorii mei preferaţi:
    19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală:
    20. Ce urăsc cel mai mult:
    21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere:
    22. Cum aş vrea să mor:
    23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă:
    24. Deviza mea:

Răspunsurile mele la chestionarul lui Proust. Ele au fost date cu câţiva ani în urmă la propunerea poetei şi publicistei Florentina Toniţă. Cu timpul, celor 24 de întrebări iniţiale li s-au adăugat şi altele, în funcţie de interesul intervievatorului. Cel propus mie avea 29 de întrebări:

1.Principala trăsătură a caracterului meu: Entuziasmul care mă face ca permanent să mă simt viu
2.Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Să ţină un secret cu orice preţ
3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Inteligenţa emoţională în relaţia cu ceilalţi
4.Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Controlul dorinţelor şi emoţiilor
5.Principalul meu defect: De a vedea tot timpul doar partea luminoasă a lucrurilor şi de aici imposibilitatea de a refuza
6.Ocupaţia mea preferată
: Lectura, ca cel mai important sport al minţii
7.Visul meu de fericire: .Să am o bătrâneţe frumoasă
8.Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Cum sună vocea bunicului Ion care a avut grijă de mine până la vârsta de doi ani, ca apoi să moară
9.Ce-aţi vrea să fiţi?  Ceea ce sunt: bunic
10.Ţara în care-aş vrea să trăiesc:
 Franţa, pentru că aici te duci să faci cultură. În America te duci să faci bani
11.Culoarea preferată: Movul, ca pată discretă a curcubeului
12.Floarea preferată: Narcisa, pentru perfecta partajare a petalelor
13.Pasărea preferată:
 Turturica, pentru discreţia cu care este luată în seamă de lirica populară
14.Prozatorii mei preferaţi: Axel Munthe pentru “Cartea de la San Michele” ca modalitate specială de a scrie proză
15.Poeţii mei preferaţi
: Ana Blandiana, pentru completarea liniei Eminescu (cuvinte frumoase) – Arghezi (şi cuvinte urâte) – Nichita Stănescu ( necuvinte) – Ana Blandiana (ancorarea în temporalitate a cuvintelor)
16.Eroul meu preferat: Aurel Vlaicu, pentru încăpăţânarea de a învinge gravitaţia. Până la el, doar poeţii o puteau învinge
17.Eroina mea preferată: Medeea, dar nu pentru ajutorul dat lui Iason,  ci pentru inteligenţa emoţională de care a dat dovadă în demersurile ei
18.Compozitorii preferaţi: Ciprian Porumbescu pentru inegalabila “Baladă”
19.Pictorii preferaţi: Sunt un antitalent în picture, de aceea prefer naivii: Elena Zbanţ, Gheorghe Bălăceanu
20.Eroii din viaţa reală: Ţăranii care, şi în viaţa reală ca şi în romane, nu urăsc moartea biologică
21.Eroinele din istorie: Ana Ipătescu, pentru motivaţia gestului său eroic
22.Ce detest cel mai mult: Faptul de “a călca pe morminte” pentru a-ţi atinge scopurile
23.Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Carol al II-lea (fără explicaţii)
 24.Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Toate faptele militare ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt
25.Darul natural pe care-aş vrea să-l am: 
Să am voce şi să cânt
 26.Cum aş vrea să mor: Împăcat că nu am lăsat lucruri încurcate în urma mea
27.Starea de spirit actuală:
 Optimism moderat
28.Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Cele ale naivilor
29. Deviza mea:
 “Omenirea se va salva prin cultură!”

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

În atenția angajatorilor botoșăneni: Modificările legii privind dialogul social și completările ulterioare

Publicat

Publicitate

Legea nr. 367/2022 privind Dialogul Social, prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hartă cu riscul seismic pe localități, pregătită de guvern. Primăriile vor putea accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va face publică o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Cseke Attila, informează alba24.ro.

Autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

”În zilele următoare o să dăm (…) o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program.

Avem programe de investiții, de finanțare și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

sursă imagine: infp.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Două spectacole, în acest sfârșit de săptămână, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Bani din cer” de Ray Cooney.

Botoșănenii sunt invitați sâmbătă, 25 ianuarie de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” din str. Teatrului nr. 5 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 26 ianuarie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Publicitate

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

 

Pret bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-18:00

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copii în „Școala Siguranței Tedi”. La nivelul județului, s-au înscris în program 65 clase

Publicat

Publicitate

Poliţia Română este partener în programul educaţional naţional ,,Şcoala Siguranţei Tedi”, prin intermediul căruia elevii de clasa I îşi însuşesc informaţii utile pentru siguranţa personală.

La nivelul judeţului Botoşani, în program s-au înscris 65 clase de elevi.

Copiii sunt implicaţi în activităţi informativ-educative coordonate de învăţători, cu sprijinul reprezentanţilor Poliţiei Române, iar ,,Tedi” asigură suportul didactic prin materiale educative complexe şi atractive pentru elevi.

Activităţile se desfăşoară pe baza materialelor educaţionale şi a scenariilor didactice din cadrul programului Şcoala Siguranţei Tedi. Toate informaţiile şi noutăţile legate de acest program pot fi accesate online, pe www.scoalatedi.ro.

În perioada 14-21 ianuarie 2025 , poliţiştii din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au fost alături de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Mihail Kogălniceau” Dorohoi , de cei ai Şcolii Primare nr.2 Mănăstireni şi de cei ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Unţeni.

În cadrul întâlnirilor care au avut loc cu copiii, aceştia au fost informaţi într-un mod cât mai interactiv pe diverse teme : siguranţă în clasă, siguranţa în pauză, prevenirea, recunoaşterea şi gestionarea bullyingului, relaţiile cu colegii, când lipsesc părinţii de acasă, situaţiile periculoase, copilul şi accesarea internetului, siguranţa în curte, deplasarea pe stradă şi traversarea carosabilului, mersul pe bicicletă în siguranţă şi copilul ca pasager.

Publicitate

Activităţile în cadrul acestui proiect vor continua pe tot parcursul anului şcolar.

 

Poliţiştii reamintesc o serie de măsuri pe care trebuie să le luaţi pentru ca micuţii dumneavostră să fie în siguranţă:

 

Dacă nu au împlinită vârsta de 12 ani sau nu au înălţimea de 150 cm, copiii nu au voie să ocupe locul din partea dreaptă faţă al autoturismului!

Aceştia pot ocupa locurile din partea spate a autoturismului cu  centura de siguranţă pusă.

 

Pentru a conduce o bicicletă pe drumul public, copiii trebuie să aibă împlinită vârsta de 14 ani.

Nu uitaţi de echipamentul de protecţie : cască de protecţie, genunchiere, cotiere !

 

Cu bicicleta, rolele sau skateboardul, copiii au voie numai în zonele special amenajate în acest scop ! Strada nu e pistă de concurs oricât de puțin circulată este!

Trotinetele electrice se conduc numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa pistei, doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h  .

Acestea pot fi conduse numai de persoane care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu  pot transporta pasageri .

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending