Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (171)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu, despre volumul lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Theodor Damian dovedeşte că cercetarea curată, dezinteresată, fără scopuri extrinseci, este şi cea adevărată. Pentru că dânsul nu face mai mult decât să identifice tema creştină în poezia eminesciană – dar o face cu metodă, cum la noi s-a făcut doar rareori şi, desigur, fragmentar. Fragmentară este şi cercetarea autorului de faţă, dar ea este sistematică şi lasă loc continuărilor”.

Theodor Damian: „Rugăciunea unui dac”: Poemul ca binecuvântare şi blestem”. Autorul consideră că, înainte de a intra în analiza textului poemului, este important de știut: 1. „când Eminescu a scris poemul era într-o fază de profundă decepţie”; 2. „poetul era mistuit de o durere pe care doar o menţionează dar despre care nu dă amănunte”; 3. „poemul e o rugăciune, una neobişnuită, ciudată,  dar totuşi rugăciune”; 4. „deşi nu le are în ordinea consacrată, totuşi el conţine elementele esenţiale ale unei rugăciuni tradiţionale: lauda care constituie aspectul dogmatic al textului, invocarea şi slăvirea sau doxologia”; 5. „poemul începe obişnuit cu partea teologico-dogmatică unde atributele divinităţii sunt conştientizate şi enumerate. Aici însă poetul introduce şi doxologia la sfârşitul strofei a doua (în loc de a o plasa în finalul poemului)”; 6. „urmează invocarea, cererea propriu-zisă care este un fel de autoblestem şi care predomină întreaga rugăciune”; 7. „poetul vorbeşte deopotrivă cu Dumnezeu şi cu altcineva, acel altcineva putând  fi chiar şi propriul său eu”.

Theodor Damian intră în analiza structurii generale a poemului, atenţionându-ne  că strategia psihologică este comună în religie ca şi în relaţiile din viaţa de zi cu zi. Lauda adusă lui Dumnezeu este aceeaşi din învăţătura de credinţă creştină: Dumnezeu este necreat, Dumnezeu este creator şi Dumnezeu este mântuitor. Theodor Damian insistă pe faptul că şi blestemul lui Eminescu este un act religios: „Avem de a face aici cu un blestem de sine extrem de dur, aproape neobişnuit de elaborat care pe de o parte arată profunda durere şi deziluzie în care se află poetul, iar pe de altă parte un fel de împietrire a inimii, de încăpăţânare contra propriei sale existenţe, atitudine ce poate fi cu uşurinţă considerată ca nihilistă.”  Faptul că poemul  se finalizează cu dorinţa metafizică a lui Eminescu de a dispărea fără urmă în stingerea eternă, este explicat astfel de Theodor Damian: „… nu cred că este vorba aici de o dispariţie în sensul nihilist al cuvântului, în primul rând fiindcă rugătorul se adresează lui Dumnezeu care este opusul oricărui nihilism, şi în al doilea rând fiindcă ştiindu-i calităţile, între care şi ubicvitatea, chiar şi în moarte şi dincolo de ea, este clar şi pentru poet că nu te poţi ascunde sau dispărea definitiv de la faţa lui Dumnezeu”.

În finalul analizei, Theodor Damian se întreabă: „E vorba aici de un dac din timpul dacilor antici, sau de un român, poetul, care se consideră dac şi care afirmă „că totul trebuie dacizat”?

Răspunde autorul:  „Dacii fiind credincioşi, erau deci optimişti, încrezători în ei şi în Dumnezeu, curajoşi, căci credinţa generează speranţa şi gândirea pozitivă. Deci dacă asta este rugăciunea unui dac, poate că Eminescu în toată suferinţa şi deziluzia lui, şi dincolo de el,  tocmai aceasta vrea să ne arate: că speranţa şi credinţa nu l-au părăsit, şi că în ciuda cuvintelor întunecate, el păstrează în suflet o lumină şi o forţă care-i pot, în final, ajuta să supravieţuiască, înfruntând până la capăt toate asperităţile genialului său destin”.

Publicitate

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu: Mortua est ca non omnis moriar”.  Theodor Damian este convins că în afară de romantismul prin care se defineşte, „Eminescu poate fi definit şi ca un filosof al marilor întrebări, nu neapărat al răspunsurilor. Acest lucru este evident cu prisosinţă şi în una din cele mai comentate poezii ale sale „Mortua est”. Sistematizăm: 1. „poetul repetă obsesivele sale întrebări despre lume şi viaţă, clasice de altfel, întrebări ce exprimă în primul rând  setea de cunoaştere şi nevoia de a înţelege în mod logic, raţional, sensurile existenţei”; 2. „poemul este un strigăt al neputinţei în faţa tainei, al părţii în faţa Totului”; 3. „poetul vrea să pătrundă nepătrunsul, ca-ntr-o imposibilă epistemologie unde nu numai că nu înţelegi propriul tău univers, dar vrei să le înţelegi pe celelalte care îţi sunt străine”. Eseul lui Theodor Damian este o demonstraţie a afirmaţiei unora că în acest poem Eminescu ar nega divinitatea, demonstraţie făcută cu succes. Concluzia pusă de autor  este categorică: „Mortua est” este expresia dorului de sens, nu o negare, este un strigăt pentru accesul logic la sensul tainei, este paradoxul intenţiei nefireşti a părţii de a absorbi întregul, care paradoxal, deci ciudat, ne caracterizează. De fapt, poemul „Mortua est”, înţeles în mod adecvat, este o mărturie şi o anunţare preliminară, fie şi subtilă aici, a concluziei existenţiale horaţiene: „NON OMNIS MORIAR!”

 

Theodor Damian: „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi  Kairos în poezia lui Eminescu”. Theodor Damian este convins că „tendinţa omului de autonomizare, de înlocuire a concepţiei teocentrice de viaţă cu cea  antropocentrică, îl separă de Dumnezeu; în acest caz, capacitatea lui devine incapacitate, inspiraţia confuzie, puterea neputinţă. Când un astfel de om se crede măsura tuturor lucrurilor, relaţia dintre el şi lume se rupe, cum s-a rupt şi cea cu Dumnezeu, devenind conflict, lumea însăşi suferă şi suspină cu suspine negrăite, iar omul, distrugător auto-proclamat, cum zice Cioran, se îndreaptă spre moarte: „Sein zum Tode”, în expresia lui Heidegger. Omul nu mai vede sensul lumii, timpul îi este ostil, viaţa sa devine deşertăciune”. Astfel îl defineşte Theodor Damian pe omul prins în dimensiunea cronologică a existentei, „a timpului secvenţial, limitat, care fărâmiţează viaţa celui pe care-l măsoară”. Cu toate acestea, explică autorul, omul ar mai păstra în el, ca reminiscenţă vagă, nedefinită, dimensiunea kairotică „a timpului unei alte existenţe, a vieţii Împărăţiei, a timpului lui Dumnezeu”.  Eminescu, spune Theodor Damian, deplânge în mai toate poemele lui filosofice, contradicţia în care se  zbate: „incapacitatea lui de a se  elibera din captivitatea primei dimensiuni pentru a avansa conştient şi liber spre cealaltă”. Pornind de la demonstraţia lui Theodor Damian, ar trebui ca poemele filosofice  ale lui Eminescu să fie analizate pornind de la: 1. „viaţa obişnuită legată de Chronos”; 2. „Kairos, însă, ca soluţie pentru drama primei dimensiuni”. Cea de-a doua dimensiune, cea dată de Kairos, ne este prezentată prin două ipostaze: a) sub forma morţii ca eliberare, ca ieşire din captivitate”; b)”sub forma contemplaţiei filosofico-teologice, a retragerii din lume, a detaşării de ea, chiar a izolării”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Meteorologii anunță ploi, lapovițe și ninsori în toată țara, de Crăciun

Publicat

Publicitate

Vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă în primele două zile ale acestei săptămâni, însă se va răci în Ajunul Crăciunului în întreaga țară și vor fi ploi, lapovițe și ninsori, potrivit prognozei pentru următoarele două săptămâni, publicate luni de Administrația Națională de Meteorologie.

În Banat, în primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data de 24 decembrie temperatura maximă medie va scădea cu 3…4 grade și se va apropia de cea specifică Ajunului Crăciunului. În zilele care vor urma, media temperaturii maxime va avea variații în general între 0 și 4 grade. Media minimelor termice se va situa între 0 și 2 grade, până în dimineața de 25 decembrie, apoi va scădea și va avea valori cuprinse în general între -2 și -5 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 24 și de 25 decembrie când vor predomina ploaia și lapovița și după data de 29 decembrie, când vor fi și intervale cu precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

În Crișana, până în data de 25 decembrie, temperaturile se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei. Media maximelor va avea variații între 5 și 8 grade, iar a minimelor între -1 și 2 grade. Va urma o scădere a valorilor termice astfel că în ultimele zile ale lunii decembrie și în primele zile ale lunii ianuarie, media maximelor termice va fi de 0…2 grade, iar a minimelor de -6…-4 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în jurul zilei de 24 decembrie, când vor predomina ploile, și după data de 30 decembrie, când vor fi intervale cu lapoviță, ninsoare, dar posibil și ploaie.

În Transilvania, temperaturile maxime vor fi în scădere până în data de 24 decembrie, de la o medie de 6 grade în prima zi, până la 2…3 grade în ultima și vor deveni normale pentru această perioadă. Va urma o scădere treptată a valorilor termice astfel că până la finalul intervalului vor fi temperaturi maxime de -2…0 grade și minime de -9….-7 grade.

Publicitate

Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în jurul datei de 24 decembrie, apoi trecător și în general slab cantitativ, după data de 30 decembrie.

În Maramureș, temperaturile vor fi în scădere treptată, astfel că media maximelor termice va avea valori între 2 și 7 grade în prima săptămână și vor fi de -2…0 grade spre sfârșitul intervalului. Minimele vor fi preponderent negative, iar în unele nopți, media lor va putea coborî sub -5 grade.

Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în noaptea de 24 spre 25 decembrie, apoi trecător începând cu 29 decembrie.

În Moldova, vremea va intra într-un proces de răcire până în jurul datei de 25 decembrie, când media maximelor termice va putea fi între -3 și -5 grade, iar a minimelor între -7 și -9 grade urmând ca până spre finalul intervalului de prognoză temperatura maximă să se situeze în jurul valorii de 0 grade, iar cea minimă va fi de -7…-5 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 23 și de 24 decembrie (la început ploaie apoi predominant ninsoare) și după data de 1 ianuarie când vor fi posibile mai ales ninsori și lapoviță. În restul intervalului doar izolat vor fi posibile precipitații slabe.

În Dobrogea, până la data de 24 decembrie, media maximelor termice va crește de la 5 grade în prima zi, la 8…9 grade în ultima, iar a minimelor de la 2 la 4 grade. În jurul zilei de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6…7 grade, apoi media maximelor termice se va situa între 2 și 6 grade, iar cea a minimelor între -4 și 0 grade.

Probabilitatea de precipitații va fi mai mare între noaptea de 23 spre 24 decembrie și 24 spre 25 decembrie, când vor fi ploi la început, apoi și lapoviță și posibil ninsoare și din nou după ziua de 1 ianuarie când vor fi intervale cu precipitații mixte.

În Muntenia, în primele trei zile de prognoză valorile termice se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei, media maximelor se va situa în jurul valorii de 5 grade, iar a minimelor va fi de 1…2 grade. În data de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6 grade, apoi tendința generală a temperaturilor va fi de ușoară creștere, cu o medie a maximelor între 0 și 5 grade și a minimelor între -3 și -7 grade.

Probabilitatea de precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare va fi mai mare începând din noaptea de 23 spre 24 decembrie și până în 25 decembrie, apoi după data de 30 decembrie.

În Oltenia, până în jurul datei de 24 decembrie media maximelor termice va fi de 4…6 grade, iar a minimelor de 1…2 grade. Va urma o răcire cu 4…5 grade, iar după data de 26 decembrie este posibil ca media maximelor să varieze între 1 și 5 grade, iar a minimelor între -2 și -7 grade.

Vor fi precipitații sub formă de ploaie la început, apoi mai ales lapoviță și ninsoare, în 24 și în 25 decembrie, apoi după data de 1 ianuarie. În restul intervalului precipitațiile nu vor lipsi în totalitate, ci vor fi trecătoare și pe suprafețe mici.

La munte, media, atât a maximelor termice cât și a minimelor, va fi preponderent negativă. Media maximelor va putea scădea în unele nopți, cu probabilitate mai mare în a doua săptămână, sub -6 grade, iar a minimelor sub -11 grade.

Precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, vor fi pe arii mai extinse în 24 și în 25 decembrie și după data de 1 ianuarie. În restul intervalului acestea vor apărea trecător și pe suprafețe mai mici.

Estimarea evoluției valorilor termice și a precipitațiilor în intervalul 22 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026 este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată), precizează ANM. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Cât crește impozitul pe mașinile hibride, din 2026. Facilități fiscale eliminate

Publicat

Publicitate

Impozitul pe mașinile hibride, din 2026. Costurile pentru cei care doresc să cumpere sau dețin autoturisme hibride cresc de anul viitor, scrie alba24.ro.

Modificările din legislație introduc un nou model de calcul al impozitului și se elimină unele facilități fiscale.

Prin Ordonanța de Urgență 78/2025 au fost revizuite prevederile stabilite anterior prin Legea 239/2025, inclusiv structura tabelului de calcul.

Măsura reflectă o schimbare clară de abordare din partea statului față de tratamentul fiscal al vehiculelor hibride, considerate până acum o opțiune avantajoasă din punct de vedere al taxelor, scrie economedia.ro, citată de Mediafax. Analiza a fost realizată de Anamaria Chiru, consultant fiscal și Tax Partner la Dobrinescu Dobrev SCA.

Cât crește impozitul pe mașinile hibride, din 2026

Aceasta arată că pentru un autoturism hibrid cu motor de 2.499 cmc impozitul anual urcă de la aproximativ 76 lei la peste 953 lei. În plus, reducerea de 95% oferită anterior de multe autorități locale, care cobora impozitul la circa 50 lei, nu mai este valabilă.

O modificare esențială vizează modul de exprimare a impozitului. Dacă înainte acesta se calcula „lei/auto”, noua ordonanță stabilește formula „lei/200 cm³” pentru hibridele cu emisii de CO₂ mai mari de 50 g/km. Rezultatul este o creștere automată a valorii finale de plată.

Publicitate

Pentru hibridele cu emisii de CO₂ de maximum 50 g/km, reducerea fiscală nu mai poate depăși 30%. Acest lucru înseamnă că proprietarii vor achita cel puțin 70% din impozitul standard. În exemplul analizat, suma anuală ajunge la aproximativ 667 lei.

Cheltuieli mai mari

Chiar și după majorare, impozitul pentru un hibrid rămâne ușor mai mic decât pentru un autovehicul convențional cu aceeași cilindree. Un model Euro 4 ar plăti peste 1.100 lei pe an, iar unul Euro 6 în jur de 972 lei. Totuși, diferențele sunt mult mai mici față de avantajul fiscal de până acum.

Noile reglementări vor crește cheltuielile de întreținere pentru mașinile hibride și ar putea influența alegerile viitorilor cumpărători. Consultanții fiscali subliniază că aceste modificări indică o schimbare de direcție din partea statului, prin reducerea stimulentelor acordate acestui tip de vehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Sulița. O femeie de 36 de ani a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

O persoană a ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, în localitatea Sulița. În eveniment au fost implicate două autoturisme.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. O femeie, în vârstă de 36 de ani, a fost rănită, fiind preluată de echipajul SAJ și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

AJPIS Botoșani: Tranșă nouă de plăți pentru tichetele de energie destinate facturii din noiembrie 2025

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru 28.601 de beneficiari ai tichetului de energie, reprezentând sprijin acordat conform OUG nr. 35/2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică pentru achitarea facturilor de energie electrică aferente lunii noiembrie 2025.

Valoarea totală a acestor plăți este de 1.430.050 de lei.

Beneficiarii se pot prezenta la oficiile  poștale cu factura emisă de furnizorul de energie și pot utiliza banii pentru plata consumului de energie electrică din această perioadă.

Sprijinul financiar se acordă până la 31 martie 2026, astfel că cererile pentru tichetul de energie se pot depune oricând, online (EPIDS) sau fizic, la primării și oficiile poștale. La achitarea facturii în oficiile poștale nu trebuie prezentat tichetul, ci factura emisă de furnizorul de energie electrică.

Pentru informații suplimentare și asistență privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, beneficiarii pot contacta Call-center-ul ANPIS la 021.9309.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending