Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (171)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu, despre volumul lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Theodor Damian dovedeşte că cercetarea curată, dezinteresată, fără scopuri extrinseci, este şi cea adevărată. Pentru că dânsul nu face mai mult decât să identifice tema creştină în poezia eminesciană – dar o face cu metodă, cum la noi s-a făcut doar rareori şi, desigur, fragmentar. Fragmentară este şi cercetarea autorului de faţă, dar ea este sistematică şi lasă loc continuărilor”.

Theodor Damian: „Rugăciunea unui dac”: Poemul ca binecuvântare şi blestem”. Autorul consideră că, înainte de a intra în analiza textului poemului, este important de știut: 1. „când Eminescu a scris poemul era într-o fază de profundă decepţie”; 2. „poetul era mistuit de o durere pe care doar o menţionează dar despre care nu dă amănunte”; 3. „poemul e o rugăciune, una neobişnuită, ciudată,  dar totuşi rugăciune”; 4. „deşi nu le are în ordinea consacrată, totuşi el conţine elementele esenţiale ale unei rugăciuni tradiţionale: lauda care constituie aspectul dogmatic al textului, invocarea şi slăvirea sau doxologia”; 5. „poemul începe obişnuit cu partea teologico-dogmatică unde atributele divinităţii sunt conştientizate şi enumerate. Aici însă poetul introduce şi doxologia la sfârşitul strofei a doua (în loc de a o plasa în finalul poemului)”; 6. „urmează invocarea, cererea propriu-zisă care este un fel de autoblestem şi care predomină întreaga rugăciune”; 7. „poetul vorbeşte deopotrivă cu Dumnezeu şi cu altcineva, acel altcineva putând  fi chiar şi propriul său eu”.

Theodor Damian intră în analiza structurii generale a poemului, atenţionându-ne  că strategia psihologică este comună în religie ca şi în relaţiile din viaţa de zi cu zi. Lauda adusă lui Dumnezeu este aceeaşi din învăţătura de credinţă creştină: Dumnezeu este necreat, Dumnezeu este creator şi Dumnezeu este mântuitor. Theodor Damian insistă pe faptul că şi blestemul lui Eminescu este un act religios: „Avem de a face aici cu un blestem de sine extrem de dur, aproape neobişnuit de elaborat care pe de o parte arată profunda durere şi deziluzie în care se află poetul, iar pe de altă parte un fel de împietrire a inimii, de încăpăţânare contra propriei sale existenţe, atitudine ce poate fi cu uşurinţă considerată ca nihilistă.”  Faptul că poemul  se finalizează cu dorinţa metafizică a lui Eminescu de a dispărea fără urmă în stingerea eternă, este explicat astfel de Theodor Damian: „… nu cred că este vorba aici de o dispariţie în sensul nihilist al cuvântului, în primul rând fiindcă rugătorul se adresează lui Dumnezeu care este opusul oricărui nihilism, şi în al doilea rând fiindcă ştiindu-i calităţile, între care şi ubicvitatea, chiar şi în moarte şi dincolo de ea, este clar şi pentru poet că nu te poţi ascunde sau dispărea definitiv de la faţa lui Dumnezeu”.

În finalul analizei, Theodor Damian se întreabă: „E vorba aici de un dac din timpul dacilor antici, sau de un român, poetul, care se consideră dac şi care afirmă „că totul trebuie dacizat”?

Răspunde autorul:  „Dacii fiind credincioşi, erau deci optimişti, încrezători în ei şi în Dumnezeu, curajoşi, căci credinţa generează speranţa şi gândirea pozitivă. Deci dacă asta este rugăciunea unui dac, poate că Eminescu în toată suferinţa şi deziluzia lui, şi dincolo de el,  tocmai aceasta vrea să ne arate: că speranţa şi credinţa nu l-au părăsit, şi că în ciuda cuvintelor întunecate, el păstrează în suflet o lumină şi o forţă care-i pot, în final, ajuta să supravieţuiască, înfruntând până la capăt toate asperităţile genialului său destin”.

Publicitate

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu: Mortua est ca non omnis moriar”.  Theodor Damian este convins că în afară de romantismul prin care se defineşte, „Eminescu poate fi definit şi ca un filosof al marilor întrebări, nu neapărat al răspunsurilor. Acest lucru este evident cu prisosinţă şi în una din cele mai comentate poezii ale sale „Mortua est”. Sistematizăm: 1. „poetul repetă obsesivele sale întrebări despre lume şi viaţă, clasice de altfel, întrebări ce exprimă în primul rând  setea de cunoaştere şi nevoia de a înţelege în mod logic, raţional, sensurile existenţei”; 2. „poemul este un strigăt al neputinţei în faţa tainei, al părţii în faţa Totului”; 3. „poetul vrea să pătrundă nepătrunsul, ca-ntr-o imposibilă epistemologie unde nu numai că nu înţelegi propriul tău univers, dar vrei să le înţelegi pe celelalte care îţi sunt străine”. Eseul lui Theodor Damian este o demonstraţie a afirmaţiei unora că în acest poem Eminescu ar nega divinitatea, demonstraţie făcută cu succes. Concluzia pusă de autor  este categorică: „Mortua est” este expresia dorului de sens, nu o negare, este un strigăt pentru accesul logic la sensul tainei, este paradoxul intenţiei nefireşti a părţii de a absorbi întregul, care paradoxal, deci ciudat, ne caracterizează. De fapt, poemul „Mortua est”, înţeles în mod adecvat, este o mărturie şi o anunţare preliminară, fie şi subtilă aici, a concluziei existenţiale horaţiene: „NON OMNIS MORIAR!”

 

Theodor Damian: „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi  Kairos în poezia lui Eminescu”. Theodor Damian este convins că „tendinţa omului de autonomizare, de înlocuire a concepţiei teocentrice de viaţă cu cea  antropocentrică, îl separă de Dumnezeu; în acest caz, capacitatea lui devine incapacitate, inspiraţia confuzie, puterea neputinţă. Când un astfel de om se crede măsura tuturor lucrurilor, relaţia dintre el şi lume se rupe, cum s-a rupt şi cea cu Dumnezeu, devenind conflict, lumea însăşi suferă şi suspină cu suspine negrăite, iar omul, distrugător auto-proclamat, cum zice Cioran, se îndreaptă spre moarte: „Sein zum Tode”, în expresia lui Heidegger. Omul nu mai vede sensul lumii, timpul îi este ostil, viaţa sa devine deşertăciune”. Astfel îl defineşte Theodor Damian pe omul prins în dimensiunea cronologică a existentei, „a timpului secvenţial, limitat, care fărâmiţează viaţa celui pe care-l măsoară”. Cu toate acestea, explică autorul, omul ar mai păstra în el, ca reminiscenţă vagă, nedefinită, dimensiunea kairotică „a timpului unei alte existenţe, a vieţii Împărăţiei, a timpului lui Dumnezeu”.  Eminescu, spune Theodor Damian, deplânge în mai toate poemele lui filosofice, contradicţia în care se  zbate: „incapacitatea lui de a se  elibera din captivitatea primei dimensiuni pentru a avansa conştient şi liber spre cealaltă”. Pornind de la demonstraţia lui Theodor Damian, ar trebui ca poemele filosofice  ale lui Eminescu să fie analizate pornind de la: 1. „viaţa obişnuită legată de Chronos”; 2. „Kairos, însă, ca soluţie pentru drama primei dimensiuni”. Cea de-a doua dimensiune, cea dată de Kairos, ne este prezentată prin două ipostaze: a) sub forma morţii ca eliberare, ca ieşire din captivitate”; b)”sub forma contemplaţiei filosofico-teologice, a retragerii din lume, a detaşării de ea, chiar a izolării”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”

Publicat

acum 3 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.

Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.

Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.

Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.

„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Ziua Copilului sărbătorită cu bucurie la Biserica Sfântul Ioan din Botoșani

Publicat

acum 3 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

Duminică după-amiază, de 1 iunie, curtea Bisericii „Sfântul Ioan” din Botoșani a fost plină de râsete și voie bună, într-un eveniment special dedicat copiilor, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului. Zeci de micuți, cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani, au umplut spațiul cu energia și entuziasmul lor molipsitor, transformând curtea bisericii într-un adevărat tărâm al copilăriei.

Responsabile pentru veselia generală au fost educatoarele  Ana-Maria Bulboacă și Ana-MariaDăscălescu , care au coordonat cu pricepere și suflet deschis o serie de jocuri interactive, adaptate vârstei copiilor. Activitățile s-au desfășurat în mai multe etape, fiecare aducând noi zâmbete și exclamații de uimire.

Vedeta primei părți a fost simpaticul Zâmbărici, o păpușă de pluș năstrușnică, care a pus stăpânire pe „parașută” – o prelată colorată, transformată într-un joc colectiv care i-a captivat pe cei mici. În valurile de râsete și chiote, copiii au dansat, au alergat și s-au bucurat din plin de libertatea jocului.

A urmat apoi o activitate de creație, unde copiii s-au așezat la măsuțe și au dat frâu liber imaginației, confecționând mici opere de artă din hârtie colorată și alte materiale pregătite de organizatori. Fiecare lucrare a purtat amprenta unică a copilăriei, sinceră, colorată și plină de bucurie.

Evenimentul a fost onorat de prezența părintelui protopop Petru Fercal, care le-a oferit copiilor binecuvântarea sa și câteva cuvinte calde, încurajându-i să-și păstreze mereu curăția sufletului și lumina din priviri.

Desigur, nu au lipsit nici răsfățurile culinare, dulciuri, sucuri și o limonadă delicioasă, preparată în casă de o mămică vrednică. Totuși, în ochii copiilor, nimic nu a întrecut farmecul baloanelor de săpun și al mingilor săltărețe. Poarta bisericii a devenit, pentru câteva ore, o poartă de fotbal ideală, unde s-au înscris goluri demne de campioni.

Publicitate

La final, toți cei prezenți s-au adunat într-un cerc mare și au cântat, cu zâmbetul pe buze, tradiționalul „La mulți ani!”, dorind din inimă numai bucurii tuturor copiilor din Botoșani și din întreaga lume. Momentul a fost cu atât mai emoționant cu cât, în cântecul lor, s-a alăturat și părintele protopop, care a încheiat ziua cu o binecuvântare caldă și un zâmbet larg.

A fost o zi în care credința, comunitatea și bucuria copilăriei s-au împletit armonios, lăsând amintiri frumoase în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 iunie 2025

Publicat

acum 3 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 iunie 2025:

Loto 6/49: 42, 43, 14, 22, 26, 45

Loto 5/40: 38, 21, 24, 28, 9, 37

Joker: 41, 24, 36, 28, 10 + 4

Noroc: 5 0 7 8 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 3 2 1 0

Super Noroc: 7 2 5 4 2 5

Citeste mai mult

Cultura

Expoziție de artă contemporană la Botoșani, în memoria profesorului Cezar Atodiresei

Publicat

acum 3 ore

duminică, 01.06.2025

de

Publicitate

În perioada 2 – 15 iunie 2025, Muzeul Județean Botoșani găzduiește în spațiul Colecției de Artă din Piața Revoluției nr. 13 expoziția „+Confluențe A21+ (_05)”, un eveniment expozițional organizat de Grupul A21+, dedicat memoriei profesorului Cezar Atodiresei.

Evenimentul reunește lucrările a 16 artiști vizuali, membri ai Grupului A21+, absolvenți ai Specializării Pictură (promoția 2018–2021), coordonați de regretatul profesor universitar. Expozanții sunt: Roxana Barbu, Ilie Brănescu, Mădălina Cornea, Ana Dominte, Lucreția Maiorescu, Monica Martac, Rebeca Mănescu, Alin Mușat, Daniela Nechita, Silvia Stoica, Smaranda Stoica, Alina Tătăroiu, Irina Venera, Michaela Vreja și Christian Zidros – invitat special.

Expoziția aduce în fața publicului botoșănean o selecție de lucrări variate stilistic, dar unite printr-o reflecție profundă asupra lumii interioare și exterioare. Artiștii propun viziuni personale asupra unor teme precum sacrul, timpul, ființa umană, angoasa sau liniștea, explorând aceste dimensiuni printr-un limbaj plastic bogat și sensibil.

Curatorul expoziției este Roxana Barbu, iar evenimentul este organizat de artista vizuală Silvia Stoica, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București, membru al Filialei Pictură București a U.A.P.

Grupul A21+, constituit în 2024, își propune să onoreze și să continue moștenirea artistică a profesorului Atodiresei, printr-o serie de expoziții recurente și proiecte artistice cu deschidere națională și internațională. În 2025, grupul a organizat deja mai multe evenimente importante, iar expoziția de la Botoșani marchează un nou pas în consolidarea unei prezențe culturale active și coerente.

Vernisajul va avea loc luni, 2 iunie, începând cu ora 17:00. Intrarea este liberă, iar expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 și 16:30.

Publicitate

Publicul botoșănean este invitat să descopere o expoziție cu valoare artistică și emoțională deosebită, în care arta devine un dialog viu între generații și o formă de omagiu adus unui mentor care a inspirat și format o întreagă comunitate creativă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending