Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (171)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu, despre volumul lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Theodor Damian dovedeşte că cercetarea curată, dezinteresată, fără scopuri extrinseci, este şi cea adevărată. Pentru că dânsul nu face mai mult decât să identifice tema creştină în poezia eminesciană – dar o face cu metodă, cum la noi s-a făcut doar rareori şi, desigur, fragmentar. Fragmentară este şi cercetarea autorului de faţă, dar ea este sistematică şi lasă loc continuărilor”.

Theodor Damian: „Rugăciunea unui dac”: Poemul ca binecuvântare şi blestem”. Autorul consideră că, înainte de a intra în analiza textului poemului, este important de știut: 1. „când Eminescu a scris poemul era într-o fază de profundă decepţie”; 2. „poetul era mistuit de o durere pe care doar o menţionează dar despre care nu dă amănunte”; 3. „poemul e o rugăciune, una neobişnuită, ciudată,  dar totuşi rugăciune”; 4. „deşi nu le are în ordinea consacrată, totuşi el conţine elementele esenţiale ale unei rugăciuni tradiţionale: lauda care constituie aspectul dogmatic al textului, invocarea şi slăvirea sau doxologia”; 5. „poemul începe obişnuit cu partea teologico-dogmatică unde atributele divinităţii sunt conştientizate şi enumerate. Aici însă poetul introduce şi doxologia la sfârşitul strofei a doua (în loc de a o plasa în finalul poemului)”; 6. „urmează invocarea, cererea propriu-zisă care este un fel de autoblestem şi care predomină întreaga rugăciune”; 7. „poetul vorbeşte deopotrivă cu Dumnezeu şi cu altcineva, acel altcineva putând  fi chiar şi propriul său eu”.

Theodor Damian intră în analiza structurii generale a poemului, atenţionându-ne  că strategia psihologică este comună în religie ca şi în relaţiile din viaţa de zi cu zi. Lauda adusă lui Dumnezeu este aceeaşi din învăţătura de credinţă creştină: Dumnezeu este necreat, Dumnezeu este creator şi Dumnezeu este mântuitor. Theodor Damian insistă pe faptul că şi blestemul lui Eminescu este un act religios: „Avem de a face aici cu un blestem de sine extrem de dur, aproape neobişnuit de elaborat care pe de o parte arată profunda durere şi deziluzie în care se află poetul, iar pe de altă parte un fel de împietrire a inimii, de încăpăţânare contra propriei sale existenţe, atitudine ce poate fi cu uşurinţă considerată ca nihilistă.”  Faptul că poemul  se finalizează cu dorinţa metafizică a lui Eminescu de a dispărea fără urmă în stingerea eternă, este explicat astfel de Theodor Damian: „… nu cred că este vorba aici de o dispariţie în sensul nihilist al cuvântului, în primul rând fiindcă rugătorul se adresează lui Dumnezeu care este opusul oricărui nihilism, şi în al doilea rând fiindcă ştiindu-i calităţile, între care şi ubicvitatea, chiar şi în moarte şi dincolo de ea, este clar şi pentru poet că nu te poţi ascunde sau dispărea definitiv de la faţa lui Dumnezeu”.

În finalul analizei, Theodor Damian se întreabă: „E vorba aici de un dac din timpul dacilor antici, sau de un român, poetul, care se consideră dac şi care afirmă „că totul trebuie dacizat”?

Răspunde autorul:  „Dacii fiind credincioşi, erau deci optimişti, încrezători în ei şi în Dumnezeu, curajoşi, căci credinţa generează speranţa şi gândirea pozitivă. Deci dacă asta este rugăciunea unui dac, poate că Eminescu în toată suferinţa şi deziluzia lui, şi dincolo de el,  tocmai aceasta vrea să ne arate: că speranţa şi credinţa nu l-au părăsit, şi că în ciuda cuvintelor întunecate, el păstrează în suflet o lumină şi o forţă care-i pot, în final, ajuta să supravieţuiască, înfruntând până la capăt toate asperităţile genialului său destin”.

Publicitate

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu: Mortua est ca non omnis moriar”.  Theodor Damian este convins că în afară de romantismul prin care se defineşte, „Eminescu poate fi definit şi ca un filosof al marilor întrebări, nu neapărat al răspunsurilor. Acest lucru este evident cu prisosinţă şi în una din cele mai comentate poezii ale sale „Mortua est”. Sistematizăm: 1. „poetul repetă obsesivele sale întrebări despre lume şi viaţă, clasice de altfel, întrebări ce exprimă în primul rând  setea de cunoaştere şi nevoia de a înţelege în mod logic, raţional, sensurile existenţei”; 2. „poemul este un strigăt al neputinţei în faţa tainei, al părţii în faţa Totului”; 3. „poetul vrea să pătrundă nepătrunsul, ca-ntr-o imposibilă epistemologie unde nu numai că nu înţelegi propriul tău univers, dar vrei să le înţelegi pe celelalte care îţi sunt străine”. Eseul lui Theodor Damian este o demonstraţie a afirmaţiei unora că în acest poem Eminescu ar nega divinitatea, demonstraţie făcută cu succes. Concluzia pusă de autor  este categorică: „Mortua est” este expresia dorului de sens, nu o negare, este un strigăt pentru accesul logic la sensul tainei, este paradoxul intenţiei nefireşti a părţii de a absorbi întregul, care paradoxal, deci ciudat, ne caracterizează. De fapt, poemul „Mortua est”, înţeles în mod adecvat, este o mărturie şi o anunţare preliminară, fie şi subtilă aici, a concluziei existenţiale horaţiene: „NON OMNIS MORIAR!”

 

Theodor Damian: „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi  Kairos în poezia lui Eminescu”. Theodor Damian este convins că „tendinţa omului de autonomizare, de înlocuire a concepţiei teocentrice de viaţă cu cea  antropocentrică, îl separă de Dumnezeu; în acest caz, capacitatea lui devine incapacitate, inspiraţia confuzie, puterea neputinţă. Când un astfel de om se crede măsura tuturor lucrurilor, relaţia dintre el şi lume se rupe, cum s-a rupt şi cea cu Dumnezeu, devenind conflict, lumea însăşi suferă şi suspină cu suspine negrăite, iar omul, distrugător auto-proclamat, cum zice Cioran, se îndreaptă spre moarte: „Sein zum Tode”, în expresia lui Heidegger. Omul nu mai vede sensul lumii, timpul îi este ostil, viaţa sa devine deşertăciune”. Astfel îl defineşte Theodor Damian pe omul prins în dimensiunea cronologică a existentei, „a timpului secvenţial, limitat, care fărâmiţează viaţa celui pe care-l măsoară”. Cu toate acestea, explică autorul, omul ar mai păstra în el, ca reminiscenţă vagă, nedefinită, dimensiunea kairotică „a timpului unei alte existenţe, a vieţii Împărăţiei, a timpului lui Dumnezeu”.  Eminescu, spune Theodor Damian, deplânge în mai toate poemele lui filosofice, contradicţia în care se  zbate: „incapacitatea lui de a se  elibera din captivitatea primei dimensiuni pentru a avansa conştient şi liber spre cealaltă”. Pornind de la demonstraţia lui Theodor Damian, ar trebui ca poemele filosofice  ale lui Eminescu să fie analizate pornind de la: 1. „viaţa obişnuită legată de Chronos”; 2. „Kairos, însă, ca soluţie pentru drama primei dimensiuni”. Cea de-a doua dimensiune, cea dată de Kairos, ne este prezentată prin două ipostaze: a) sub forma morţii ca eliberare, ca ieşire din captivitate”; b)”sub forma contemplaţiei filosofico-teologice, a retragerii din lume, a detaşării de ea, chiar a izolării”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

INSP: 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate de la începutul lunii iunie. Trei decese

Publicat

acum 41 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că în perioada 2 iunie – 30 octombrie au fost înregistrate 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România.

Dintre acestea, 41 sunt cazuri confirmate, iar opt sunt cazuri probabile. Potrivit INSP, în aceeași perioadă au fost înregistrate trei decese cauzate de infecția cu virusul West Nile, câte unul în județele Brăila, Dâmbovița și Timiș.

Cazurile au fost raportate în: București (16) și în județele Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (2), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (4), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (3), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

Este vorba despre 22 de persoane din grupa de vârstă 70-79 de ani, 10 din grupa 60-69 de ani, opt din grupa 50-59 de ani, două din grupa 40-49 de ani, patru de peste 80 de ani, două din grupa 30-39 de ani și una din grupa 10-19 ani.

În acest context, specialiștii INSP fac mai multe recomandări pentru populație:

* să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

Publicitate

* să utilizeze substanțe chimice repelente pentru țânțari;

* să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);

* să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;

* să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Peste 260 de elevi și profesori au fost evacuați în timpul orelor de curs, în cadrul unui exercițiu ISU

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Peste 260 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar au participat, astăzi, la exerciții de evacuare care s-au desfășurat la școlile gimnaziale din localitățile Dângeni și Iacobeni.

 

Activitățile au avut ca scop verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de incendiu, dar și instruirea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la pașii ce trebuie urmați pentru a rămâne în siguranță.

 

La semnalul de alarmă, elevii au părăsit sălile de clasă în ordine, sub îndrumarea profesorilor, și s-au adunat în locurile de evacuare stabilite anterior. Acolo s-a făcut prezența, verificându-se dacă toți participanții au reușit să evacueze clădirile conform planului.

 

Publicitate

De asemenea, persoanele responsabile la nivelul școlilor au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie protejați și coordonați eficient.

 

La acțiune au participat pompierii de la Garda de Intervenție Trușești, precum și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni, care au sprijinit desfășurarea exercițiilor și au oferit explicații privind modul de intervenție în caz de incendiu.

 

La finalul exercițiilor, copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape o autospecială folosită în misiunile operative, au probat echipamentele de protecție utilizate de pompieri și au aflat cum se folosește fiecare accesoriu în parte.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul programului național „Școala Altfel”, oferindu-le elevilor o experiență educativă și interactivă despre importanța prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

 

Specialiștii din cadrul Inspecției de Prevenire le-au transmis elevilor următoarele sfaturi, în caz de incendiu:

 

· anunțați imediat incidentul primului adult pe care îl întâlniți;

 

· păstrați-vă calmul și evitați panica;

 

· părăsiți clădirea doar sub supravegherea și îndrumarea cadrelor didactice;

 

· urmați căile de evacuare marcate și nu vă întoarceți pentru a lua obiecte personale – viața este mai importantă;

 

· după evacuare, îndreptați-vă spre locul de adunare stabilit, unde se va face prezența;

 

· așteptați intervenția pompierilor și respectați indicațiile acestora.

 

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum 3 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending