Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (171)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Nicolae Georgescu, despre volumul lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016): „Theodor Damian dovedeşte că cercetarea curată, dezinteresată, fără scopuri extrinseci, este şi cea adevărată. Pentru că dânsul nu face mai mult decât să identifice tema creştină în poezia eminesciană – dar o face cu metodă, cum la noi s-a făcut doar rareori şi, desigur, fragmentar. Fragmentară este şi cercetarea autorului de faţă, dar ea este sistematică şi lasă loc continuărilor”.

Theodor Damian: „Rugăciunea unui dac”: Poemul ca binecuvântare şi blestem”. Autorul consideră că, înainte de a intra în analiza textului poemului, este important de știut: 1. „când Eminescu a scris poemul era într-o fază de profundă decepţie”; 2. „poetul era mistuit de o durere pe care doar o menţionează dar despre care nu dă amănunte”; 3. „poemul e o rugăciune, una neobişnuită, ciudată,  dar totuşi rugăciune”; 4. „deşi nu le are în ordinea consacrată, totuşi el conţine elementele esenţiale ale unei rugăciuni tradiţionale: lauda care constituie aspectul dogmatic al textului, invocarea şi slăvirea sau doxologia”; 5. „poemul începe obişnuit cu partea teologico-dogmatică unde atributele divinităţii sunt conştientizate şi enumerate. Aici însă poetul introduce şi doxologia la sfârşitul strofei a doua (în loc de a o plasa în finalul poemului)”; 6. „urmează invocarea, cererea propriu-zisă care este un fel de autoblestem şi care predomină întreaga rugăciune”; 7. „poetul vorbeşte deopotrivă cu Dumnezeu şi cu altcineva, acel altcineva putând  fi chiar şi propriul său eu”.

Theodor Damian intră în analiza structurii generale a poemului, atenţionându-ne  că strategia psihologică este comună în religie ca şi în relaţiile din viaţa de zi cu zi. Lauda adusă lui Dumnezeu este aceeaşi din învăţătura de credinţă creştină: Dumnezeu este necreat, Dumnezeu este creator şi Dumnezeu este mântuitor. Theodor Damian insistă pe faptul că şi blestemul lui Eminescu este un act religios: „Avem de a face aici cu un blestem de sine extrem de dur, aproape neobişnuit de elaborat care pe de o parte arată profunda durere şi deziluzie în care se află poetul, iar pe de altă parte un fel de împietrire a inimii, de încăpăţânare contra propriei sale existenţe, atitudine ce poate fi cu uşurinţă considerată ca nihilistă.”  Faptul că poemul  se finalizează cu dorinţa metafizică a lui Eminescu de a dispărea fără urmă în stingerea eternă, este explicat astfel de Theodor Damian: „… nu cred că este vorba aici de o dispariţie în sensul nihilist al cuvântului, în primul rând fiindcă rugătorul se adresează lui Dumnezeu care este opusul oricărui nihilism, şi în al doilea rând fiindcă ştiindu-i calităţile, între care şi ubicvitatea, chiar şi în moarte şi dincolo de ea, este clar şi pentru poet că nu te poţi ascunde sau dispărea definitiv de la faţa lui Dumnezeu”.

În finalul analizei, Theodor Damian se întreabă: „E vorba aici de un dac din timpul dacilor antici, sau de un român, poetul, care se consideră dac şi care afirmă „că totul trebuie dacizat”?

Răspunde autorul:  „Dacii fiind credincioşi, erau deci optimişti, încrezători în ei şi în Dumnezeu, curajoşi, căci credinţa generează speranţa şi gândirea pozitivă. Deci dacă asta este rugăciunea unui dac, poate că Eminescu în toată suferinţa şi deziluzia lui, şi dincolo de el,  tocmai aceasta vrea să ne arate: că speranţa şi credinţa nu l-au părăsit, şi că în ciuda cuvintelor întunecate, el păstrează în suflet o lumină şi o forţă care-i pot, în final, ajuta să supravieţuiască, înfruntând până la capăt toate asperităţile genialului său destin”.

Publicitate

 

Theodor Damian: „Mihai Eminescu: Mortua est ca non omnis moriar”.  Theodor Damian este convins că în afară de romantismul prin care se defineşte, „Eminescu poate fi definit şi ca un filosof al marilor întrebări, nu neapărat al răspunsurilor. Acest lucru este evident cu prisosinţă şi în una din cele mai comentate poezii ale sale „Mortua est”. Sistematizăm: 1. „poetul repetă obsesivele sale întrebări despre lume şi viaţă, clasice de altfel, întrebări ce exprimă în primul rând  setea de cunoaştere şi nevoia de a înţelege în mod logic, raţional, sensurile existenţei”; 2. „poemul este un strigăt al neputinţei în faţa tainei, al părţii în faţa Totului”; 3. „poetul vrea să pătrundă nepătrunsul, ca-ntr-o imposibilă epistemologie unde nu numai că nu înţelegi propriul tău univers, dar vrei să le înţelegi pe celelalte care îţi sunt străine”. Eseul lui Theodor Damian este o demonstraţie a afirmaţiei unora că în acest poem Eminescu ar nega divinitatea, demonstraţie făcută cu succes. Concluzia pusă de autor  este categorică: „Mortua est” este expresia dorului de sens, nu o negare, este un strigăt pentru accesul logic la sensul tainei, este paradoxul intenţiei nefireşti a părţii de a absorbi întregul, care paradoxal, deci ciudat, ne caracterizează. De fapt, poemul „Mortua est”, înţeles în mod adecvat, este o mărturie şi o anunţare preliminară, fie şi subtilă aici, a concluziei existenţiale horaţiene: „NON OMNIS MORIAR!”

 

Theodor Damian: „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi  Kairos în poezia lui Eminescu”. Theodor Damian este convins că „tendinţa omului de autonomizare, de înlocuire a concepţiei teocentrice de viaţă cu cea  antropocentrică, îl separă de Dumnezeu; în acest caz, capacitatea lui devine incapacitate, inspiraţia confuzie, puterea neputinţă. Când un astfel de om se crede măsura tuturor lucrurilor, relaţia dintre el şi lume se rupe, cum s-a rupt şi cea cu Dumnezeu, devenind conflict, lumea însăşi suferă şi suspină cu suspine negrăite, iar omul, distrugător auto-proclamat, cum zice Cioran, se îndreaptă spre moarte: „Sein zum Tode”, în expresia lui Heidegger. Omul nu mai vede sensul lumii, timpul îi este ostil, viaţa sa devine deşertăciune”. Astfel îl defineşte Theodor Damian pe omul prins în dimensiunea cronologică a existentei, „a timpului secvenţial, limitat, care fărâmiţează viaţa celui pe care-l măsoară”. Cu toate acestea, explică autorul, omul ar mai păstra în el, ca reminiscenţă vagă, nedefinită, dimensiunea kairotică „a timpului unei alte existenţe, a vieţii Împărăţiei, a timpului lui Dumnezeu”.  Eminescu, spune Theodor Damian, deplânge în mai toate poemele lui filosofice, contradicţia în care se  zbate: „incapacitatea lui de a se  elibera din captivitatea primei dimensiuni pentru a avansa conştient şi liber spre cealaltă”. Pornind de la demonstraţia lui Theodor Damian, ar trebui ca poemele filosofice  ale lui Eminescu să fie analizate pornind de la: 1. „viaţa obişnuită legată de Chronos”; 2. „Kairos, însă, ca soluţie pentru drama primei dimensiuni”. Cea de-a doua dimensiune, cea dată de Kairos, ne este prezentată prin două ipostaze: a) sub forma morţii ca eliberare, ca ieşire din captivitate”; b)”sub forma contemplaţiei filosofico-teologice, a retragerii din lume, a detaşării de ea, chiar a izolării”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

APIA: Sprijin financiar de peste 2,8 milioane lei pentru crescătorii de animale. Când se fac plățile

Publicat

acum 16 minute

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat demararea plăților aferente ajutorului de stat acordat fermierilor din sectorul creșterii animalelor, pentru activități de ameliorare a raselor.

Suma plătită se ridică la peste 2,8 milioane de lei și se dă crescătorilor de animale care au cerut, pentru luna mai 2025, ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor.

Pentru fermierii din toată țara, plățile se vor face prin intermediul centrelor județene APIA.

„Suma plătită este în valoare de 2.802.072,10 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu prevederile OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit comunicatului publicat vineri de APIA, citat de Mediafax..

Citeste mai mult

Eveniment

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele cu defecte. Măsura, sprijinită de Guvern

Publicat

acum 40 de minute

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele cu defecte, în termen de până la 30 de zile de la cumpărare. Măsura a fost adoptată de Senat și a fost înregistrată pentru dezbatere și vot la Camera Deputaților.

Este vorba despre modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

În Legea nr. 205/2023 pentru aprobarea OUG nr. 140/2021 a fost completat articolul 11 „Măsurile corective în caz de neconformitate” cu umătoarea prevedere: „(7) Consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăşi 30 de zile calendaristice”.

Însă nu au fost stabilite și sancțiunile pentru nerespectarea acestei obligații.

Prin propunerea care a ajuns acum la Camera Deputaților se includ amenzi de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării prevederilor art. 11 alin. (7) din Legea 205/2023.

Guvernul sprijină măsura

Publicitate

Referitor la această prevedere, Guvernul susține că sancțiunea este necesară, pentru respectarea drepturilor consumatorilor.

  • ” (…) este necesară includerea expresă a acestui alineat între prevederile a căror nerespectare constituie contravenție, pentru: asigurarea aplicării unitare a legii de către profesioniști
  • creșterea gradului de conformare voluntară la cerințele legale
  • protejarea efectivă a consumatorilor împotriva practicilor abuzive sau a întârzierilor nejustificate în soluționarea cazurilor de neconformitate”, arată Guvernul, potrivit profit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Cetățean italian trimis în judecată pentru dare de mită, după ce a încercat să ofere 200 de euro unui polițist din Botoșani

Publicat

acum o oră

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au finalizat cercetările, iar procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, prin rechizitoriul emis la data de 15.07.2025 a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, cetățean italian, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Dosarul a fost constituit ca urmare a unui denunț formulat la data de 22.02.2025 de către un agent de poliție din cadrul I.P.J. Botoșani – Poliția Orașului Darabani, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza localității Miorcani, comuna Rădăuți – Prut, județul Botoșani.

Din probele administrate în cauză s-a reținut faptul că la data menționată anterior, după ce a fost oprit de un echipaj de poliție, pe raza localității Miorcani, județul Botoșani, conducătorul autoturismului a oferit agentului de poliție constatator suma de 200 euro cu titlu de mită, întrucât a fost înregistrat de aparatul radar, circulând cu viteza de 105 km/h (+55 km/h) peste limita legală.

Facem precizarea că trimiterea în judecată este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem de taxare rutieră: Cum se va calcula rovinieta și ce șoferi vor plăti mai mult

Publicat

acum 2 ore

vineri, 25.07.2025

de

Publicitate

Guvernul pregătește implementarea unui nou sistem electronic de tarifare rutieră, care va schimba modul de calcul al taxei de drum (rovinieta). Pe lângă durata de utilizare a infrastructurii rutiere, noul sistem va lua în considerare și norma de poluare Euro a vehiculelor, astfel încât tariful să reflecte și impactul asupra mediului, scrie alba24.ro.

În ședința din 24 iulie, Guvernul a aprobat Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii ,,Sistem electronic de tarifare rutieră – Lot 1 – Sistem informatic centralizat”.

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Principiul ”poluatorul plătește”

Acest proiect prevede implementarea de către CNAIR SA a unui nou sistem informatic integrat de tarifare rutieră. Sistemul integrează un mod de tarifare ce are la bază:

  • distanța parcursă pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone (TollRo)
  • perioada de utilizare a infrastructurii rutiere pentru celelalte categorii de vehicule (rovinieta).

Prin noul sistem de tarifare rutieră vor fi aplicate tarifele rutiere în funcție de clasa de emisii poluante Euro a vehiculelor, conform principiului „poluatorul plătește”, anunță Guvernul.

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Context

Potrivit sursei citate, în prezent, pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt aplicate tarife pentru toate categoriile de vehicule rutiere în funcție de durata de utilizare a rețelei de drumuri (rovinieta) și în funcție de numărul de treceri efectuate la poduri peste Dunăre, fără a ține cont de clasa de emisii (Euro) a acestora.

Noul sistem de taxare pentru vehicule rutiere trebuie să includă:

Publicitate
  • nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”
  • stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii scăzute
  • sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri
  • utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil
  • transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026.

Taxa de drum: Reguli pentru camioane de transport marfă

În cazul vehiculelor de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA) > 3,5 tone, sistemul de tarifare rutieră electronică trebuie să asigure:

  • identificarea, în permanentă, a traseului urmat de un vehicul pe rețeaua de drumuri naționale (prin intermediul unui echipament de bord – OBE sau prin intermediul unei aplicații destinată sistemelor de operare a telefoanelor mobile, conectate la satelit/rețele de comunicații mobile) sau în baza unei declarații a utilizatorului – tichet de rută în format electronic)
  • stabilirea în mod automat a tarifului datorat în funcție de distanța parcursă cu acest vehicul pe categorii de drum și de caracteristicile vehiculului
  • virarea tarifului datorat de utilizator în contul CNAIR SA
  • interoperabilitatea cu sistemele de tarifare rutieră electronică din statele membre ale UE și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere

Nou sistem electronic de tarifare rutieră. Etape

Pentru introducerea sistemului de tarifare rutieră electronică în România, proiectul a fost împărțit în trei etape de implementare, respectiv:

  • Etapa I: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 1 – Sistem informatic centralizat
  • Etapa II: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 2 – achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control
  • Etapa III: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 3 – Identificarea amplasamentelor de control de pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii.

Calendarul pentru operaționalizarea deplină a sistemului de taxare are ca termen limită trimestrul II 2026.

Ulterior aprobării prezentului proiect de act normativ, se va proceda la introducerea proiectului de investiții în Legea nr. 9/2025 a bugetului de stat pe anul 2025.

Realizarea acestui proiect face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR- Jalonul 59.

Costurile aferente implementării acestei prime etape a proiectului se ridică la 281,4 milioane lei (cu TVA) și se alocă din fonduri externe nerambursabile în cadrul PNRR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending