Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (170)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

S-a stins din viaţă o distinsă profesoară a învăţământului botoşănean: AURORA ADAM.  Cu câţiva ani în urmă mi-a acordat un interviu pe care îl redau aici, un interviu din care puteţi deduce imensa personalitate a celei care a plecat la stele. Dumnezeu s-o ierte!

 

„Uneori avem nevoie şi de „demoni” pentru a-i preţui şi mai mult pe îngeri”

 

            Georgică Manole: Sunteţi o proeminentă profesoară. Unor generaţii întregi de elevi le-aţi predat limba şi literatura română alături de limba şi literatura franceză. Dialogurile, discursurile şi intervenţiile dumneavoastră trădează o sensibilitate aparte cu dese trimiteri spre zona celestă a poeziei. Mai credeţi că românul s-a născut poet?

Publicitate

 

Aurora Adam: Pare un paradox a mai considera astăzi valabilă afirmaţia lui Alecsandri, făcută în 1853 la publicarea celor două volume „Poezii poporale”. Un paradox într-o Românie confuză, grăbită să ardă etapele asimilării aproape forţate la nişte valori care nu corespund profunzimii sentimentului românesc de a concepe şi a accepta destinul. Românul, integrat la suprafaţa valorilor materiale ale globalizării nu şi-a pierdut fibra existenţială. Din nefericire avem două Românii: cea adevărată, profundă, perenă şi cea de import, modelată de psihologia „patrioţilor” de contrabandă. Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, precizez că mai cred că românul s-a născut poet. Poezie mai înseamnă şi iubire de frumos. Mai ales în satele noastre de la munte şi în Transilvania creatorii populari continuă să-şi pună sufletul în cuvinte şi în muzică, deoarece pentru ei acestea se confundă cu viaţa, gândirea şi simţirea.

 

  1. M.: Debutul cu poezie s-a produs într-o revistă pentru copii ce apărea în anii ’60. Apoi, toate poeziile, scrise în ani buni de la debut, au fost ferecate într-o cuşcă a intimităţii de unde, se pare, nu şi-au mai câştigat libertatea zborului niciodată. Ce resurse interioare v-au îndemnat către acest gest?

 

  1. A.: „Românul s-a născut poet”, nu? Nişte versuri dintr-un cântec anodin precizează că nu există om care să nu fi scris o poezie măcar o dată în viaţă. Generaţia mea a crescut sub semnul poeziei lui Eminescu, Coşbuc, Goga. Profesorul de limba română din gimnaziu, Gheorghe Creţu, ne încuraja pe mine şi pe alţi elevi să scriem versuri. Am mai publicat poezii în anii de liceu şi în primii ani de profesorat, dar accesul ca lector avizat la poezia de valoare m-a determinat să-mi reevaluez talentul. Poetul este magician al cuvântului, el creează şi re-creează o lume (acea „pădure de simboluri” despre care vorbea Baudelaire) în care se re-creează pe sine. Un poet trebuie să stârnească în cititor fiorul estetic. Când versurile nu produc în cititorul avizat fior liric, poezia nu mai este poezie, ci doar o violare a limbajului. Nedepăşind o limită („încremenirea în limită” despre care vorbeşte Gabriel Liiceanu), am ales o cale mai onestă şi mai fructuoasă: să-mi îmbogăţesc sufletul cu poezia altora. Nu scria Platon în „Lysis” despre minunata dorinţă de a fi mereu în calea poeţilor „căci aceştia sunt părinţi ai înţelepciunii şi călăuze”?

 

       G.M.: Cum s-a ajuns la corespondenţa dumneavoastră cu Arghezi? Se mai păstrează ceva din acele momente epistolare?

 

  1. A.: De fapt scrisorile sunt de la fiica poetului, Mitzura Arghezi şi datează de când eram în clasa a VIII-a. Îmi apăruseră mie şi unei colege nişte poezii de preamărire a realizărilor socialismului (mama mea încă nu-şi uscase lacrimile după deposedarea forţată prin colectivizare de pământ şi de alte bunuri) în „Scânteia pionierului”, iar profesorul nostru de limba română ne-a îndrumat să trimitem creaţiile unor scriitori renumiţi la Uniunea Scriitorilor. Este un episod de care îmi este şi acum ruşine. Nu ştiu dacă mai am pe undeva acele scrisori. Poeziile în cauză au fost arse pe rugul ruşinii.

 

  1. M.: Ce resorturi interioare v-au determinat să-l respectaţi pe Constantin Ciopraga, a cărui studentă aţi fost…

 

  1. A.: Domnul profesor Constantin Ciopraga era respectat şi îndrăgit de majoritatea studenţilor. Ne impunea respectul şi prin ţinuta sa de patriarh, blând la vorbă şi darnic la sfaturi, dar mai ales pentru cursurile de înaltă ţinută intelectuală, bine documentate, exhaustive la scriitorii canonici. La domnia-sa îţi era ruşine să te duci nepregătit la examen.

 

  1. M.: …şi să-l adulaţi pe Al. Călinescu?

 

  1. A.: E prea mult spus „adulaţi”. Generaţia mea a avut şansa la facultate de un corp profesoral extraordinar: domnul Constantin Ciopraga, de care tocmai am amintit, domnul Ioan Constantinescu, doamna Viorica Constantinescu, doamna Marina Mureşanu, domnul Dumitru Irimia, domnul Titus Raveica, domnul Alexandru Husar, doamna Elvira Sorohan, domnul Mihai Drăgan… Ce magiştri!… Cursurile şi seminariile erau o încântare şi o înălţare spirituală. Domnul profesor Al. Călinescu îşi ţinea liber cursurile de literatură franceză şi uneori cursurile deveneau interactive. Este drept, cine nu citea, beneficia din plin de ironia uşoară a domniei sale. Mă gândesc cu mult respect la toţi, dar domnul Al. Călinescu a făcut un gest extraordinar, pe care nu ştiu dacă alţi profesori l-ar fi făcut. În pauza unui seminar, aflând că aş avea nevoie de câteva studii ale lui Mircea Eliade (la biblioteci Mircea Eliade se împrumuta numai la sală cu aprobare specială, fiind considerat un pericol pentru conştiinţa socialistă şi formarea ne-omului nou), dumnealui mi-a adus a doua zi la curs cărţile, cu rugămintea să le citesc mai pe ascuns. Abia mai târziu am înţeles la ce pericol s-a expus.

 

  1. M.: Factura intelectuală, dar şi psihologia dumneavoastră, mă fac să cred că nu aţi avut o copilărie în genul celei povestite de Creangă.

 

  1. A.: Am avut copilăria tuturor copiilor de la ţară, plină de pozne şi ghiduşii, dar şi de muncă alături de părinţi. Am fost însă, prin structura mea, mai visătoare, mai sensibilă, dar şi mai revoltată împotriva nedreptăţii. Un scriitor romantic german, Lichtenberg afirma: „Pe mine mă dor multe fapte de care altora abia dacă le pare rău”. Am trăit episoade similare cu cele din „Amintirile” lui Creangă, dar la marele scriitor, ceea ce le face extraordinare este marele său talent narativ.

 

  1. M.: Ştiu cât îl iubiţi pe Eminescu. Este poetul nostru naţional un înger printre… demoni?

 

  1. A.: Uneori avem nevoie şi de „demoni” pentru a-i preţui şi mai mult pe îngeri. Eminescu va rămâne Eminescu, iar detractorii lui fie vor pieri în anonimatul mediocrităţii care-i caracterizează, fie îşi vor atrage oprobiul din partea oamenilor oneşti, dacă aceşti denigratori sunt nume consacrate. Pe Eminescu nu trebuie să-l apere nimeni, genialitatea operei sale îl apără. Este valoare a patrimoniului literaturii universale, este sărbătorit de UNESCO, este studiat la Institutele de limbă română de pe lângă mari universităţi. „Mihai Eminescu nu este doar un poet european. Pentru mine el a fost şi este un kavi (poet-înţelept) indian, un gânditor care priveşte viaţa prin prisma filozofiei. Descopeream (în opera lui) o întreagă lume, în care Orientul se întâlneşte cu occidentul, Europa se uneşte cu Asia, finitul se „dezmărgineşte” şi graniţele se şterg”, – declara eminescologul Amitha Bhose din India la un curs ţinut la o Universitate din Calcutta. Profesorul Alain Guillermou a predat cursuri despre Eminescu la Sorbona. E drept că Eminescu a fost acuzat de rasism, naţionalism, antisemitism. Întrebarea este: cine sunt cei care l-au atacat? Mediocrităţi frustrate şi nulităţi pretenţioase, care nu cunosc nici istoria poporului român, nici nu doresc binele poporului nostru. Să ne aducem aminte cuvintele lui Grigore Vieru, când unii confraţi din România spuneau că basarabenii au rămas tot la Eminescu: „La Eminescu abia dacă putem ajunge”.

În 2006 sau 2007, la Liceul Pedagogic a venit un grup de profesori universitari şi de liceu din Franţa. O elevă de-a mea a recitat în limba franceză „Glossă” în traducerea domnului Emanoil Marcu. Atât de profund impresionaţi au fost acei profesori, încât m-au rugat să le procur volumul de poezii traduse în franceză. Din nefericire, nu am găsit în librăriile botoşănene nici un exemplar şi atunci am copiat xerox şi legat (ilegal) volumul personal pentru a-l putea oferi francezilor… Nu se face nimic pentru promovarea adevăratelor valori ale spiritualităţii româneşti în străinătate. Departamentele de cultură de pe lângă ambasadele noastre preferă scriitori contemporani, uneori de valoare literară îndoielnică.

„El ne-a revelat alte zări şi ne-a făcut să cunoaştem altfel de lacrimi” – scria Mircea Eliade despre Eminescu, iar Dan Hăulică afirma că „Eminescu este marea şansă a României de integrare în universalitatea culturală”. Nimeni nu-l poate scoate pe Eminescu din sufletul românului, căci numai Eminescu prin întreaga sa operă, chiar şi cea gazetărească ne-a luminat înţelesul şi bucuria nenorocului de a fi român.

 

  1. M.: Ce mai ştiţi despre colegii de grupă din vremea studenţiei?

 

  1. A.: Nu am ţinut legătura cu colegii din studenţie, decât cu doamna Mihaela Livadaru, sora actorului Mihai Mălaimare.

 

  1. M.: O nemăsurată iubire acordaţi satului, fie cel de odinioară, fie cel de azi. Care ar fi marele dumneavoastră gânduri (fie bune, fie rele) despre viaţa la ţară?

 

  1. A.: Cred că satul românesc actual trece printr-o profundă criză de identitate. S-au pierdut nu numai multe tradiţii, fenomen explicabil prin evoluţia societăţii, dar ceea ce e foarte dureros, aproape irecuperabil, au început să se piardă valorile morale. Părintele Iustin Pârvu vorbea despre „ţărani pervertiţi”. Emanciparea este negativă, respectul şi ruşinea se mai întâlnesc la cei în vârstă sau la cei bine crescuţi. Acest fenomen, cel puţin, e prezent în satele din preajma noastră.

 

  1. M.: Dacă vi s-ar cere să rescrieţi un roman al literaturii române, care ar fi acesta şi ce motive v-ar determina s-o faceţi?

 

  1. A.: Foarte grea întrebare. Unele nu ar trebui rescrise, ci cunoscute şi decriptate, să se vorbească mai mult despre ele. Şi aici mă refer, de exemplu, la romanul „Luntrea lui Caron” de Lucian Blaga. Tinerii, mai ales, ar trebui să cunoască detalii despre perioada dictaturii proletcultiste, când o personalitate ca Lucian Blaga, nu numai că a fost înlăturată din viaţa universitară, dar nu a primit Premiul Nobel pentru literatură, deşi a fost propus de Academia din Oslo, pentru că Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română nu i-a întocmit referatul corespunzător! Delicateţea şi sfiiciunea lui Lucian Blaga l-au oprit de a da în vileag numele acelor personalităţi. Dacă aş rescrie acest roman, eu nu i-aş ierta, chiar dacă unii dintre ei sunt intraţi în conştiinţa literară a românilor.

 

           

                                                                     

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tentativă de fraudă online cu identitatea eMAG. Recomandările DNSC

Publicat

acum 5 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.

Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.

Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.

Recomandări:

  • Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
  • Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
  • Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
  • Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente

sursa: DNSC, Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

acum 6 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult

Educație

Lângă noi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă 13.666 de locuri la admiterea de vară, cu peste 600 mai multe față de 2024

Publicat

acum 6 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.

Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.

‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.

Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.

Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.

‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.

Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.

În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO Ilie Bolojan – desemnat premier

Publicat

acum 7 ore

vineri, 20.06.2025

de

Publicitate

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

 

Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.

El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.

Publicitate

‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.

Șeful statului a subliniat problema deficitului.

‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending