Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (17)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Contemporanul. Ideea europeană”  nr. 2 (839), februarie 2022.  Acest număr al revistei acordă spaţii largi lui Eminescu.  Nicolae Breban, directorul revistei, în editorialul său intitulat „Două mari vârfuri, doi stâlpi ai umanităţii”, scrie despre „cuplul Eminescu-Caragiale”: „Caragiale îl chinuia puţin pe Eminescu. Caragiale a fost cel mai puţin echilibrat dintre toţi cei trei prieteni ai lui Eminescu. Suferea de un complex de inferioritate pe care nu şi-l putea stăpâni, nu şi-l putea exterioriza cu grijă şi bunătate, ca ceilalţi doi. Şi îl afronta pe Eminescu, îi şfichiuia lecturile, îi şfichiuia viaţa. Însă, în acelaşi timp, din nou se vede mai cu claritate dubletul pe care încercam să-l definesc mai sus – clasicul şi romanticul. Caragiale este un clasic, un clasic ranchiunos, un clasic cu o vervă acidă teribilă, care probabil, uneori, nu se mai amenaja nici pe sine care vedea în jur numai prostie şi îngâmfare. Aici, în cuplul acesta, Eminescu a fost femeia, a fost cel răbdător, şi se revolta numai prin dispariţii fizice, ocolindu-l pe sarcasticul şi neiertătorul Caragiale. Dacă în celelalte două cupluri, Eminescu – Creangă,  Eminescu – Slavici, ţi-e greu să-l preferi pe unul sau pe altul, dacă trebuie să alegi, în cazul Eminescu – Caragiale eu l-am ales numai pe Eminescu. Am o anumită antipatie faţă de un anumit Caragiale. Nu cel din nuvele, care este foarte mare, ci cel care place astăzi, cel şfichiuitor, autor de schiţe, distrugător a orice – nu valori – ci a oricăror şanse de bine, de armonie,  în această lume. Antipatia mea faţă de acest Caragiale s-a născut tocmai de la acest contrast din cuplul pe care îl făcea cu Eminescu. Eminescu reprezenta speranţa unei spiritualităţi de tip european a literaturii româneşti, Titu Maiorescu. Prin el, literatura română încerca să se deschidă către Occident şi să se sincronizeze – termen al lui Lovinescu – cu valori occidentale. În timp ce Caragiale trăgea înapoi şi se îmbăia fericit în apele vechi, tulburi şi extatice ale Orientului, ale esoterismului balcano – asiatic, profesând scepticism faţă de orice înnoire, faţă de orice capacitate a românului de a fi în rând cu lumea apuseană. A şfichiuit, cum spuneam,  la Eminescu tocmai această tendinţă a culturii noastre spre spiritualitatea occidentală. Atitudine care continuă până astăzi.(…) Eminescu a călcat în picioare toată tradiţia tipologică a folclorului românesc. A luat basmul românesc şi i-a răsturnat toată tipologia. L-a făcut pe zmeu Hyperion, un tip sublim şi genial în sensul romantic, pe Ileana Cosânzeana, Cătălina, adică o psihologie de midinetă, iar pe Făt-Frumos, un băieţel, un paj, care toarnă vinul  în pahare nobililor, care stă pe culoar. E o răsturnare tipologică formidabilă. Cred că această răsturnare venea pe un basm german şi cred că Eminescu risca foarte mult, şi ar fi putut să cadă în gol. Dar s-a întâmplat ceva interesant: nu numai Eminescu a avut geniu, dar şi poporul român a avut geniu.  Ne-am întors cu spatele la Alecsandri şi la toţi autohtoniştii, şi am zis: „Da, băiatul acesta care cochetează cu nemţii, acesta ne reprezintă. Şi toată cultura română a plecat după Eminescu”.

Şi Aura Christi, redactorul-şef al revistei,  scrie “Lada cu manuscrise”, un articol mulat pe întrebarea: “Ce este, de fapt ziua de naştere a poetului nostru naţional – care e şi Ziua Culturii Naţionale – dacă nu un pretext, un imbold de a reveni la vârfurile culturii naţionale, un îndemn de a ne întoarce la clasici, da, înapoi, la clasici?!” Continuă Aura Christi, trimiţându-ne prin inducţie la Eminescu: “Opera unui mare poet este fără îndoială, o împlinire a naţiunii în a cărei albie a apărut acel poet. O împlinire şi o jubilare a voinţei de a fi şi de a exprima sufletul său individual şi, evident, sufletul neamului prin care a fost dăruit lumii. Adâncindu-se în abisurile propriei fiinţe, un mare poet – condus, în limbajul lui Platon, de “acel ceva plăpând, înaripat şi sacru” – atinge şi exprimă, firesc, ceva intim legat de inima naţiunii sale şi, de bună seamă,  de inima lumii. Numai dacă ai acces la rădăcinile poporului tău, ai şansa să accezi spre universalitate. În cazul poeţilor majori, care, e ştiut, seamănă în esenţă, foarte mult, cele două dimensiuni – naţionalul şi universalul – există în virtutea principiului vaselor comunicante”.

Revista publică şi mesajul  Biroului de comunicare al Academiei Române cu privire la sărbătorirea lui Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale. Se  fac referiri şi la expoziţia organizată  sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu”.  Reţin din mesaj: „Primele traduceri datează din timpul vieţii lui Mihai Eminescu, el însuşi fiind preocupat, fie şi ca simplu exerciţiu, să-şi tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeaşi perioadă datează versurile în limba germană a 19 creaţii eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen” din 1881 şi îmbogăţirea cu alte 13 poeme în ediţiile următoare. În 1887 vede lumina tiparului la Veneţia, prima traducere în limba italiană a lui Marco Antonio Canini, care şi ea cunoaşte mai multe ediţii, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme” basmul „Făt Frumos din lacrimă”,  considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefaţată de Nicolae Iorga, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaşte peste 100 de ediţii, în versiuni diferite. Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, căci, aşa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine”, iar Eminescu nu este el decât în româneşte”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tentative de fraudă prin telefon. Infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor. Atenționările Poliției

Publicat

acum 44 de minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Polițiștii atenționează privind tentative de fraudă prin telefon, cazuri în care infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor și le cer cetățenilor transfer de bani în cont ”sigur”, scrie alba24.ro.

În ultima perioadă, au fost înregistrate mai multe cazuri prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”.

Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie (pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare), contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor.

În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile.

Ulterior, apelul este redirecționat către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință.

Tentative de fraudă prin telefon. Dosar penale

Publicitate

La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale.

Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere (bănci, autorități), cu scopul de a înșela victimele (cetățenii de bună credință).

Atenționările polițiștilor
Poliția Alba transmite recomandări pentru protecția cetățenilor:

Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani
Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate
Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte!
Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.).

Citeste mai mult

Cultura

Spectacolul „Tigrişorul Pietrek” la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

acum 57 de minute

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Micuții botoșăneni sunt invitați în această săptămână la Teatrul „Vasilache” pentru a viziona spectacolul „Tigrişorul Pietrek”, după  H. Januszewska, adaptare de Maria Baciu, în zilele de:

– joi, 23 ianuarie 2025, de la ora 18:00,

– duminică, 26 ianuarie 2025, de la orele 11:00 și 12:30

 

Regia artistică Valentin Dobrescu, scenografia este semnată de Mihai Pastramagiu, muzica îi aparţine lui Constantin Panaite.

Distribuţia:  Andrei Iurescu, Ioana Buta, Ana Apetrei, Adelina Cojocariu și Pavel Petraşi

Publicitate

Vă invităm la teatru să vedeți cât de fricos este puiul de tigru, să urmăriţi călătoria Tigrişorului Pietrek, aventurile prin care trece şi lecţia de viaţă pe care o primeşte! De aceea, Tigrișorul Pietrek a fost pedepsit de Regele Tigrilor şi alungat din junglă. Tigrişorul Pietrek îşi pierde dunguliţele, iar ca să şi le recapete trebuie să dovedească un act de curaj! Își va recăpăta dungulițele? Rămâne să aflați doar dacă veți veni la spectacol!

Spectacolul se adresează preşcolarilor şi şcolarilor.

 

Preţ bilet 20  lei

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

 

Citeste mai mult

Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

acum 3 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

acum 3 ore

luni, 20.01.2025

de

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending