Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (17)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„Contemporanul. Ideea europeană” nr. 2 (839), februarie 2022. Acest număr al revistei acordă spaţii largi lui Eminescu. Nicolae Breban, directorul revistei, în editorialul său intitulat „Două mari vârfuri, doi stâlpi ai umanităţii”, scrie despre „cuplul Eminescu-Caragiale”: „Caragiale îl chinuia puţin pe Eminescu. Caragiale a fost cel mai puţin echilibrat dintre toţi cei trei prieteni ai lui Eminescu. Suferea de un complex de inferioritate pe care nu şi-l putea stăpâni, nu şi-l putea exterioriza cu grijă şi bunătate, ca ceilalţi doi. Şi îl afronta pe Eminescu, îi şfichiuia lecturile, îi şfichiuia viaţa. Însă, în acelaşi timp, din nou se vede mai cu claritate dubletul pe care încercam să-l definesc mai sus – clasicul şi romanticul. Caragiale este un clasic, un clasic ranchiunos, un clasic cu o vervă acidă teribilă, care probabil, uneori, nu se mai amenaja nici pe sine care vedea în jur numai prostie şi îngâmfare. Aici, în cuplul acesta, Eminescu a fost femeia, a fost cel răbdător, şi se revolta numai prin dispariţii fizice, ocolindu-l pe sarcasticul şi neiertătorul Caragiale. Dacă în celelalte două cupluri, Eminescu – Creangă, Eminescu – Slavici, ţi-e greu să-l preferi pe unul sau pe altul, dacă trebuie să alegi, în cazul Eminescu – Caragiale eu l-am ales numai pe Eminescu. Am o anumită antipatie faţă de un anumit Caragiale. Nu cel din nuvele, care este foarte mare, ci cel care place astăzi, cel şfichiuitor, autor de schiţe, distrugător a orice – nu valori – ci a oricăror şanse de bine, de armonie, în această lume. Antipatia mea faţă de acest Caragiale s-a născut tocmai de la acest contrast din cuplul pe care îl făcea cu Eminescu. Eminescu reprezenta speranţa unei spiritualităţi de tip european a literaturii româneşti, Titu Maiorescu. Prin el, literatura română încerca să se deschidă către Occident şi să se sincronizeze – termen al lui Lovinescu – cu valori occidentale. În timp ce Caragiale trăgea înapoi şi se îmbăia fericit în apele vechi, tulburi şi extatice ale Orientului, ale esoterismului balcano – asiatic, profesând scepticism faţă de orice înnoire, faţă de orice capacitate a românului de a fi în rând cu lumea apuseană. A şfichiuit, cum spuneam, la Eminescu tocmai această tendinţă a culturii noastre spre spiritualitatea occidentală. Atitudine care continuă până astăzi.(…) Eminescu a călcat în picioare toată tradiţia tipologică a folclorului românesc. A luat basmul românesc şi i-a răsturnat toată tipologia. L-a făcut pe zmeu Hyperion, un tip sublim şi genial în sensul romantic, pe Ileana Cosânzeana, Cătălina, adică o psihologie de midinetă, iar pe Făt-Frumos, un băieţel, un paj, care toarnă vinul în pahare nobililor, care stă pe culoar. E o răsturnare tipologică formidabilă. Cred că această răsturnare venea pe un basm german şi cred că Eminescu risca foarte mult, şi ar fi putut să cadă în gol. Dar s-a întâmplat ceva interesant: nu numai Eminescu a avut geniu, dar şi poporul român a avut geniu. Ne-am întors cu spatele la Alecsandri şi la toţi autohtoniştii, şi am zis: „Da, băiatul acesta care cochetează cu nemţii, acesta ne reprezintă. Şi toată cultura română a plecat după Eminescu”.
Şi Aura Christi, redactorul-şef al revistei, scrie “Lada cu manuscrise”, un articol mulat pe întrebarea: “Ce este, de fapt ziua de naştere a poetului nostru naţional – care e şi Ziua Culturii Naţionale – dacă nu un pretext, un imbold de a reveni la vârfurile culturii naţionale, un îndemn de a ne întoarce la clasici, da, înapoi, la clasici?!” Continuă Aura Christi, trimiţându-ne prin inducţie la Eminescu: “Opera unui mare poet este fără îndoială, o împlinire a naţiunii în a cărei albie a apărut acel poet. O împlinire şi o jubilare a voinţei de a fi şi de a exprima sufletul său individual şi, evident, sufletul neamului prin care a fost dăruit lumii. Adâncindu-se în abisurile propriei fiinţe, un mare poet – condus, în limbajul lui Platon, de “acel ceva plăpând, înaripat şi sacru” – atinge şi exprimă, firesc, ceva intim legat de inima naţiunii sale şi, de bună seamă, de inima lumii. Numai dacă ai acces la rădăcinile poporului tău, ai şansa să accezi spre universalitate. În cazul poeţilor majori, care, e ştiut, seamănă în esenţă, foarte mult, cele două dimensiuni – naţionalul şi universalul – există în virtutea principiului vaselor comunicante”.
Revista publică şi mesajul Biroului de comunicare al Academiei Române cu privire la sărbătorirea lui Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale. Se fac referiri şi la expoziţia organizată sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu”. Reţin din mesaj: „Primele traduceri datează din timpul vieţii lui Mihai Eminescu, el însuşi fiind preocupat, fie şi ca simplu exerciţiu, să-şi tălmăcească în germană câteva versuri. Din aceeaşi perioadă datează versurile în limba germană a 19 creaţii eminesciene realizată de Mite Kremnitz, publicate în antologia „Rumanische Dichtungen” din 1881 şi îmbogăţirea cu alte 13 poeme în ediţiile următoare. În 1887 vede lumina tiparului la Veneţia, prima traducere în limba italiană a lui Marco Antonio Canini, care şi ea cunoaşte mai multe ediţii, semn al unei bune receptări în orizontul altei culturi a liricii lui Eminescu. În 1890 apare sub titlul „Bel-Enfant de la larme” basmul „Făt Frumos din lacrimă”, considerat prima încercare de traducere a lui Mihai Eminescu în limba franceză. În limba engleză prima editare, prefaţată de Nicolae Iorga, abia în 1930, dar a beneficiat de o largă mediatizare. Limba maghiară cunoaşte peste 100 de ediţii, în versiuni diferite. Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de-a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi, cu mai multă sau mai puţină măiestrie, căci, aşa cum remarcă Arghezi, „lacătul limbilor nu poate fi descuiat cu chei străine”, iar Eminescu nu este el decât în româneşte”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Administratie
FOTO: Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 16 din municipiul Botoșani vor face orele de sport într-o sală nouă, complet echipată
Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 16 „Sfânta Maria” vor începe noul an școlar într-o sală de sport nouă, complet echipată!
Primăria Municipiului Botoșani anunță finalizarea lucrărilor la noua sală de sport a Școlii Gimnaziale Nr. 16 „Sfânta Maria”. Începând din luna septembrie, elevii vor desfășura orele de educație fizică într-un spațiu modern, construit pe terenul din vecinătatea școlii, cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții (CNI).
Noua sală de sport este dotată complet, beneficiind de echipamente sportive, grupuri sanitare moderne și un ambient sigur și prietenos, adecvat desfășurării activităților fizice.
Proiectul a fost inițiat în urma unei vizite a primarului la unitatea de învățământ, în urmă cu câțiva ani. Atunci, edilul a fost impresionat de condițiile improprii în care se desfășurau orele de sport – în săli de clasă, fără spațiu adecvat și fără echipamente. Astfel, s-a decis demararea tuturor procedurilor necesare pentru construirea unei săli de sport, care astăzi este deja finalizată.
„Este o investiție în sănătatea și dezvoltarea copiilor noștri. Noua sală oferă condiții normale și firești pentru o școală modernă. Continuăm să investim în educație și în infrastructura care susține performanța și bunăstarea generațiilor tinere din Botoșani”, a declarat primarul municipiului, Cosmin Andrei.
Această realizare face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii școlare, derulat de Primăria Botoșani.
Conduceți prudent: un bărbat a fost rănit în urma unui accident rutier produs în localitatea Mănăstirea Doamnei ❗️
Un bărbat, în vârstă de 44 de ani, a ajuns la spital în urma unui accident rutier produs, în urmă cu puțin timp, în localitatea Mănăstirea Doamnei. În eveniment au fost implicate un autoturism și o autoutilitară.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ.
Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Șoferul autoturismului a avut nevoie de ajutor medical, fiind transportat la spital conștient, cooperant.
Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriilor.
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
COD GALBEN de caniculă și instabilitate atmosferică pentru județul Botoșani
FOTO: Elevii de la Școala Gimnazială Nr. 16 din municipiul Botoșani vor face orele de sport într-o sală nouă, complet echipată
MAE/Atenționare de călătorie: Risc crescut de incendii de vegetație în Macedonia de Nord
FOTO: Accident la lângă municipiul Botoșani. Un bărbat de 44 de ani a ajuns la spital
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel
FOTO: Sute de familii au rămas fără curent electric, mai mulți copaci au fost doborâți. Urmările furtunii de COD ROȘU în Botoșani
VIDEO: Doi tineri din Dorohoi au fost prinși după ce au furat dintr-un magazin
Mafia concediilor medicale: Șeful CNAS dezvăluie cum „se înțeleg” medicii cu pacienții pentru zile libere pe fals
Grindina a făcut prăpăd la Văculești și Stăuceni! COD PORTOCALIU de furtună, culturi distruse în câteva minute
Botoșani: Cod Roșu de instabilitate atmosferică!
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro: Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
