Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (169)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Continuăm prezentarea eseurilor din cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016; prefaţa: Nicolae Georgescu; un cuvânt al autorului).

Theodor Damian: „Credinţă şi evlavie la Eminescu: poezia „Christ”. Eseul are ca scop să explice atât zona de interferenţă cât şi disjuncţiile fenomenelor de credinţă şi evlavie la Eminescu: „Totodată una este a vorbi despre religie şi alta este a fi religios; acelaşi lucru este valabil şi în privinţa credinţei şi a evlaviei. Trebuie să precizez că distincţia pe care o fac aici mai ales între credinţă şi evlavie are în vedere aceste două stări nu în sensul definiţiei lor complete, ideale, ci în sensul asumării, practicării, conştientizării lor de către oameni”. Autorul consideră că poţi avea credinţă, dar să nu fii evlavios, însă mai rar se întâmplă opusul acestei situaţii, ca având evlavie să nu ai credinţă. Raportate la Eminescu, Theodor Damian demonstrează că  „evlavia şi credinţa lui Eminescu au avut un caracter interior şi nu exteriorizat de tip intenţionat or neintenţionat misionar”.

În sprijinul tezei credinţei lui Eminescu, autorul invocă spre ilustrare câteva aspecte esenţiale:

  1. „educaţia primită în familie (mai mulţi membri ai familiei care au îmbrăţişat viaţa monastică);
  2. „interesul general pentru tradiţie, pentru tezaurul de valori al culturii şi spiritualităţii neamului său”;
  3. „interesul special pentru Biblie şi aparte pentru Evanghelii; Slavici atestă faptul că la vârsta de 20 de ani Eminescu nu numai că era foarte versat în conţinutul Evangheliilor, dar totodată punea religiozitatea – şi aici se include şi pietatea care implică credinţă, respectul de cele sfinte – mai presus de toate”;
  4. „afirmaţiile sale în publicistică despre Biserică şi rolul ei vital în dezvoltarea sănătoasă a spiritului neamului”;
  5. „mărturiile contemporanilor despre caracterul şi înclinaţiile sale, despre vederile sale, dincolo de metafora poetică, despre lume şi viaţă”.

În ceea ce priveşte evlavia lui Eminescu, se poate detecta „citind atent şi dezinteresat opera acestuia”. A-l citi dezinteresat, explică Theodor Damian, înseamnă „a te detaşa de propria ta orientare în încercarea de a reconstitui profilul spiritual al poetului, fiindcă într-un fel îl vedea naţionalistul A. Densuşianu, în alt fel socialistul C. D. Gherea şi altfel pedagogul creştin Grama”.

Theodor Damian, în acord cu  Doru Scărlătescu,  continuă: „Mai mulţi interpreţi ai sintezei eminesciene au fost de acord că poezia „Christ” este una dintre piesele principale care demonstrează nu numai religiozitatea, dar şi creştinismul profund, de tip ortodox al lui Eminescu”.

Publicitate

Privind poezia „Christ”, o poezie care face o legătură între evlavie şi emoţie la Eminescu, sistematizează Theodor Damian: 1. „nu e decât o satiră ce ironizează pe cei ce cred că pot prin artă să înţeleagă în mod adecvat adevăratul chip al Mântuitorului”; 2.”este un ăoem ce cuprinde învăţături dogmatice ortodoxe esenţiale, exprimate fără nici un echivoc, fără nici o alunecare posibilă”; 3.”Iisus nu trebuie văzut numai în omenitatea sa, ci şi în divinitatea sa”; 4. „poetul este foarte bine informat şi înrădăcinat în dogma hristologică a Bisericii creştine”; 5. „falsa reprezentare plastică a lui Iisus de către unii artişti este, după Eminescu, o dovadă a pierderii credinţei, a simplităţii şi curăţiei inimii şi minţii”; 6. „poetul critică fraza strălucită”, „masca”, „fantezia bogată”, ce iau locul credinţei simple, sincere şi adânci, cum se vede explicit în ultima strofă”; 7. „ironia lui Eminescu în care se distinge uşor îndepărtarea de la valorile autentice ale ortodoxiei”; 8. „arată ataşamentul lui Eminescu faţă de credinţa strămoşilor şi evlavia”; 9. „poemul include o invocare a  divinităţii, ceea ce dă acestuia, dincolo de nota satirică, un discret caracter de rugăciune, autorul manifestându-şi indignarea în faţa lui Dumnezeu, ca într-o spovedanie”; 10. „evlavia creştină ce se vede în acest poem, reprezintă o constantă în viaţa lui Eminescu şi o virtute pe care o cerea şi altora, în felul acesta propovăduind-o”.

Iată ce cerea Eminescu, printre altele,  dramaturgului în articolul „Repertoriul nostru teatral” din „Familia” din 18 ianuarie 1870: „mărime, frumuseţe şi curăţenie, de pietate adevărat creştină, să fie onest, drept şi bun ca litera „Evangheliei”.

 

Theodor Damian: “Înger şi Demon”: fizica şi metafizica unei idei”.  Analiza poemului porneşte de la  dipolul fizică – metafizică, explicat astfel: “Cu alte cuvinte, fizica şi metafizica stau în acest poem faţă în faţă, fizica sugerată de prezenţa persoanei care aprinde lumânări ce ard şi se consumă (fizic), iar metafizica sugerată de întunericul de nepătruns cu ochiul bolţii ce aminteşte de bolta cerească nepătrunsă, de creaţie, de Creatorul de dincolo de creaţie, dar present totuşi în ea.”

Sistematizăm din discursul eseistic al lui Theodor Damian: 1. “cadrul general al poemului este Biserica, nu însă ca realitate statică, nu “natură moartă cu îngeri” ca-ntr-un tablou, ci Biserica în acţiune, în funcţia ei esenţială, în elementul ei dinamic, aici reprezentat de lumânările arzând”; 2. “poemul utilizează tehnica contrastului chiar de la început, Eminescu folosind ambele căi ale cunoaşterii: via positiva şi via negativa”; 3.”ambele dimensiuni, cea fizică şi cea metafizică, se îngemănează perihoretic, se indică una pe alta şi se încununează reciproc chiar în câmpul paradoxului”; 4. “întâlnirea dintre fizică şi metafizică  este continuată pe plan moral, mai ales cel al trăirii interioare şi în special al poziţionării acestor trăiri faţă de Dumnezeu, “coram Deo”; 5. “compatibilitatea cu accente de contrast dintre cele două lumi din primele două strofe devine contrast pur şi simplu în strofele următoare  unde copila în rugăciune aminteşte de credinciosul conştient de legătura sa cu Dumnezeu, în timp ce imaginea bărbatului sugerează contrariul, depărtarea de Dumnezeu, apostazia: înger şi demon”; 6. “crucea pe care el se sprijină  când  îi observă ei îngerirea sugerează jertfa pe care o va face  pentru a putea spera în reciprocitatea iubirii, acea convertire fie şi de o clipă, căci, în fapt, deosebirea dintre ei continua să fie esenţială: “Se iubesc şi ce departe sunt deolaltă amândoi”, întocmai ca Hyperion din “Luceafărul”; 7. “în poem el aşteaptă iadul ca deznodămând al modului lui de a fi fost, dar în mijlocul suferinţei de aici, anticipând-o pe cea viitoare, deodată vine mântuirea. Ea apare în ceasul morţii lui şi-i aduce împăcarea generate de iubire”; “Mila divină este mesajul final al poemului: “El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis / Pre un înger să mă-mpace, şi-mpăcarea-i … e amorul”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending