Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (169)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Continuăm prezentarea eseurilor din cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016; prefaţa: Nicolae Georgescu; un cuvânt al autorului).

Theodor Damian: „Credinţă şi evlavie la Eminescu: poezia „Christ”. Eseul are ca scop să explice atât zona de interferenţă cât şi disjuncţiile fenomenelor de credinţă şi evlavie la Eminescu: „Totodată una este a vorbi despre religie şi alta este a fi religios; acelaşi lucru este valabil şi în privinţa credinţei şi a evlaviei. Trebuie să precizez că distincţia pe care o fac aici mai ales între credinţă şi evlavie are în vedere aceste două stări nu în sensul definiţiei lor complete, ideale, ci în sensul asumării, practicării, conştientizării lor de către oameni”. Autorul consideră că poţi avea credinţă, dar să nu fii evlavios, însă mai rar se întâmplă opusul acestei situaţii, ca având evlavie să nu ai credinţă. Raportate la Eminescu, Theodor Damian demonstrează că  „evlavia şi credinţa lui Eminescu au avut un caracter interior şi nu exteriorizat de tip intenţionat or neintenţionat misionar”.

În sprijinul tezei credinţei lui Eminescu, autorul invocă spre ilustrare câteva aspecte esenţiale:

  1. „educaţia primită în familie (mai mulţi membri ai familiei care au îmbrăţişat viaţa monastică);
  2. „interesul general pentru tradiţie, pentru tezaurul de valori al culturii şi spiritualităţii neamului său”;
  3. „interesul special pentru Biblie şi aparte pentru Evanghelii; Slavici atestă faptul că la vârsta de 20 de ani Eminescu nu numai că era foarte versat în conţinutul Evangheliilor, dar totodată punea religiozitatea – şi aici se include şi pietatea care implică credinţă, respectul de cele sfinte – mai presus de toate”;
  4. „afirmaţiile sale în publicistică despre Biserică şi rolul ei vital în dezvoltarea sănătoasă a spiritului neamului”;
  5. „mărturiile contemporanilor despre caracterul şi înclinaţiile sale, despre vederile sale, dincolo de metafora poetică, despre lume şi viaţă”.

În ceea ce priveşte evlavia lui Eminescu, se poate detecta „citind atent şi dezinteresat opera acestuia”. A-l citi dezinteresat, explică Theodor Damian, înseamnă „a te detaşa de propria ta orientare în încercarea de a reconstitui profilul spiritual al poetului, fiindcă într-un fel îl vedea naţionalistul A. Densuşianu, în alt fel socialistul C. D. Gherea şi altfel pedagogul creştin Grama”.

Theodor Damian, în acord cu  Doru Scărlătescu,  continuă: „Mai mulţi interpreţi ai sintezei eminesciene au fost de acord că poezia „Christ” este una dintre piesele principale care demonstrează nu numai religiozitatea, dar şi creştinismul profund, de tip ortodox al lui Eminescu”.

Publicitate

Privind poezia „Christ”, o poezie care face o legătură între evlavie şi emoţie la Eminescu, sistematizează Theodor Damian: 1. „nu e decât o satiră ce ironizează pe cei ce cred că pot prin artă să înţeleagă în mod adecvat adevăratul chip al Mântuitorului”; 2.”este un ăoem ce cuprinde învăţături dogmatice ortodoxe esenţiale, exprimate fără nici un echivoc, fără nici o alunecare posibilă”; 3.”Iisus nu trebuie văzut numai în omenitatea sa, ci şi în divinitatea sa”; 4. „poetul este foarte bine informat şi înrădăcinat în dogma hristologică a Bisericii creştine”; 5. „falsa reprezentare plastică a lui Iisus de către unii artişti este, după Eminescu, o dovadă a pierderii credinţei, a simplităţii şi curăţiei inimii şi minţii”; 6. „poetul critică fraza strălucită”, „masca”, „fantezia bogată”, ce iau locul credinţei simple, sincere şi adânci, cum se vede explicit în ultima strofă”; 7. „ironia lui Eminescu în care se distinge uşor îndepărtarea de la valorile autentice ale ortodoxiei”; 8. „arată ataşamentul lui Eminescu faţă de credinţa strămoşilor şi evlavia”; 9. „poemul include o invocare a  divinităţii, ceea ce dă acestuia, dincolo de nota satirică, un discret caracter de rugăciune, autorul manifestându-şi indignarea în faţa lui Dumnezeu, ca într-o spovedanie”; 10. „evlavia creştină ce se vede în acest poem, reprezintă o constantă în viaţa lui Eminescu şi o virtute pe care o cerea şi altora, în felul acesta propovăduind-o”.

Iată ce cerea Eminescu, printre altele,  dramaturgului în articolul „Repertoriul nostru teatral” din „Familia” din 18 ianuarie 1870: „mărime, frumuseţe şi curăţenie, de pietate adevărat creştină, să fie onest, drept şi bun ca litera „Evangheliei”.

 

Theodor Damian: “Înger şi Demon”: fizica şi metafizica unei idei”.  Analiza poemului porneşte de la  dipolul fizică – metafizică, explicat astfel: “Cu alte cuvinte, fizica şi metafizica stau în acest poem faţă în faţă, fizica sugerată de prezenţa persoanei care aprinde lumânări ce ard şi se consumă (fizic), iar metafizica sugerată de întunericul de nepătruns cu ochiul bolţii ce aminteşte de bolta cerească nepătrunsă, de creaţie, de Creatorul de dincolo de creaţie, dar present totuşi în ea.”

Sistematizăm din discursul eseistic al lui Theodor Damian: 1. “cadrul general al poemului este Biserica, nu însă ca realitate statică, nu “natură moartă cu îngeri” ca-ntr-un tablou, ci Biserica în acţiune, în funcţia ei esenţială, în elementul ei dinamic, aici reprezentat de lumânările arzând”; 2. “poemul utilizează tehnica contrastului chiar de la început, Eminescu folosind ambele căi ale cunoaşterii: via positiva şi via negativa”; 3.”ambele dimensiuni, cea fizică şi cea metafizică, se îngemănează perihoretic, se indică una pe alta şi se încununează reciproc chiar în câmpul paradoxului”; 4. “întâlnirea dintre fizică şi metafizică  este continuată pe plan moral, mai ales cel al trăirii interioare şi în special al poziţionării acestor trăiri faţă de Dumnezeu, “coram Deo”; 5. “compatibilitatea cu accente de contrast dintre cele două lumi din primele două strofe devine contrast pur şi simplu în strofele următoare  unde copila în rugăciune aminteşte de credinciosul conştient de legătura sa cu Dumnezeu, în timp ce imaginea bărbatului sugerează contrariul, depărtarea de Dumnezeu, apostazia: înger şi demon”; 6. “crucea pe care el se sprijină  când  îi observă ei îngerirea sugerează jertfa pe care o va face  pentru a putea spera în reciprocitatea iubirii, acea convertire fie şi de o clipă, căci, în fapt, deosebirea dintre ei continua să fie esenţială: “Se iubesc şi ce departe sunt deolaltă amândoi”, întocmai ca Hyperion din “Luceafărul”; 7. “în poem el aşteaptă iadul ca deznodămând al modului lui de a fi fost, dar în mijlocul suferinţei de aici, anticipând-o pe cea viitoare, deodată vine mântuirea. Ea apare în ceasul morţii lui şi-i aduce împăcarea generate de iubire”; “Mila divină este mesajul final al poemului: “El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis / Pre un înger să mă-mpace, şi-mpăcarea-i … e amorul”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Mai puține accidente grave în Botoșani, însă tot mai mulți șoferi sancționați și prinși băuți la volan

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 23.07.2025

de

Publicitate

Siguranța rutieră, prioritate pentru polițiștii botoșăneni: Scădere a accidentelor grave, dar creștere a sancțiunilor aplicate în trafic

Siguranța traficului rutier rămâne una dintre principalele priorități ale polițiștilor din județul Botoșani, care, în prima jumătate a anului 2025, au desfășurat numeroase activități pentru prevenirea accidentelor și eliminarea din trafic a conducătorilor auto care pun în pericol siguranța celorlalți participanți.

În perioada ianuarie–iunie 2025, polițiștii rutieri au acționat atât în baza planurilor întocmite la nivel local, în urma analizelor realizate asupra evenimentelor din anul precedent, cât și în cadrul Programului Operațiunilor Europene ROADPOL și al Calendarului de acțiuni al Inspectoratului General al Poliției Române.

146 de acțiuni punctuale pentru combaterea principalelor cauze de accidente

Pe întreg teritoriul județului Botoșani au fost organizate 146 de acțiuni (+8 față de aceeași perioadă din 2024), concentrate pe categorii specifice de abateri, sectoare de drum cu risc crescut și intervale orare cu incidență ridicată. În urma acestor activități, au fost descoperite și instrumentate 359 de infracțiuni rutiere, în ușoară scădere față de 2024 (-32).

Tot în cadrul acțiunilor de control în trafic, polițiștii au confiscat 3.400 de țigarete și 67 de metri cubi de material lemnos, descoperite în condiții ilegale de transport sau fără documente justificative.

Publicitate

Peste 16.000 de sancțiuni aplicate în doar 6 luni

Numărul sancțiunilor contravenționale aplicate a crescut considerabil, ajungând la 16.029, cu 2.333 mai multe decât în primele șase luni ale anului trecut. Dintre acestea:

6.064 de sancțiuni pentru nerespectarea regimului legal de viteză;
1.897 pentru neutilizarea centurii de siguranță;
1.153 pentru abateri comise de pietoni;
415 pentru nerespectări ale legislației rutiere de către bicicliști;
138 pentru neacordarea priorității pietonilor;
105 sancțiuni pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice.
De asemenea, au fost reținute 1.804 permise de conducere (+78), dintre care 1.621 pentru suspendarea dreptului de a conduce, 117 au fost anulate, iar 8 retrase din motive medicale. Au fost retrase temporar și 644 de certificate de înmatriculare (+9).

Creștere alarmantă a numărului de persoane reținute pentru alcool la volan

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea semnificativă a numărului de rețineri pentru infracțiuni legate de conducerea sub influența alcoolului. În primele 6 luni din 2025 au fost reținute 38 de persoane, comparativ cu doar 4 în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai puține accidente rutiere grave, dar victimele rămân o preocupare

Analiza accidentelor rutiere grave arată un trend descendent. În prima jumătate a anului 2025 au fost înregistrate 181 de accidente, cu 8 mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 33 au fost accidente grave, iar 148 ușoare.

În ceea ce privește urmările, s-au înregistrat 188 de persoane rănite ușor (-12) și 24 de persoane rănite grav (-1). Numărul deceselor s-a menținut la același nivel: 13 persoane și-au pierdut viața în urma accidentelor.

Cele mai multe accidente grave au avut loc în zilele de vineri (24%) și joi (21%), în intervalul orar 14:00–22:00, când s-au înregistrat 16 accidente grave și 85 ușoare.

Principalele cauze ale accidentelor grave: bicicliștii și traversările neregulamentare

Printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor grave s-au numărat:

  • abateri ale bicicliștilor – 7 cazuri;
  • traversarea neregulamentară a pietonilor – 6 cazuri;
  • viteza neadaptată sau neregulamentară – 3 cazuri;
  • neacordarea priorității pietonilor și vehiculelor – câte 3 cazuri fiecare.

Deși datele statistice indică o scădere a numărului de accidente grave și a victimelor rănite, creșterea numărului de sancțiuni, precum și a cazurilor de conducere sub influența alcoolului, arată că responsabilitatea în trafic trebuie să rămână o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru fiecare participant la trafic. Poliția Rutieră Botoșani va continua acțiunile de prevenire și control, pentru a asigura un climat de siguranță pe drumurile publice.

Citeste mai mult

Eveniment

IPJ: Mai puține infracțiuni pe străzile din Botoșani. Lovirile și furturile, în scădere semnificativă în 2025

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 23.07.2025

de

Publicitate

În primele șase luni ale anului 2025, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au fost înregistrate 535 de fapte penale stradale, comparativ cu 655 de fapte în aceeași perioadă din 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 18,32%.

Cele mai frecvente infracțiuni stradale raportate în prima jumătate a anului 2025 sunt lovirile sau alte acte de violență – 262 de fapte (față de 323 în 2024), în scădere cu 19,70%, și furturile – 123 de fapte (față de 161 în 2024), în scădere cu 25,90%.

În ceea ce privește cele 123 de infracțiuni de furt, se remarcă o scădere de 38 de fapte comparativ cu perioada similară din 2024. Acest declin este reflectat în reducerea numărului de furturi din buzunare, poșete și genți (-25), din autoturisme (-12), precum și a altor tipuri de furturi, cum ar fi furturile auto (-4) și de bani (-3). Totuși, se înregistrează o ușoară creștere în alte categorii de furturi (+6).

Scăderi ale faptelor stradale au fost raportate atât în mediul urban, cu 96 de fapte mai puțin față de anul precedent, cât și în mediul rural, cu o reducere de 24 de fapte.

Citeste mai mult

Eveniment

Arhim. Clement Haralam, născut la Botoșani, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, distins cu Crucea Patriarhală

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 23.07.2025

de

Publicitate

Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a împlinit miercuri frumoasa vârstă de 70 de ani – o viață dedicată lui Hristos și slujirii semenilor prin rugăciune și liturghisire.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a înmânat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție din Patriarhia Română, acordată pentru activitate de excepție în Biserică și în sprijinul acesteia.

Distins în special pentru activitatea cultural-misionară

„Vă mulțumim pentru activitatea extrem de bogată”, a spus Patriarhul României la ceremonia de decernare desfășurată la Reședința Patriarhală.

„În mod deosebit am apreciat publicarea de texte muzicale pentru slujbele Bisericii noastre. Această activitate de diortosire și tipărire a muzicii bizantine în versiune românească a contribuit foarte mult la lucrarea misionară a Bisericii.”

Patriarhul Daniel i-a oferit Crucea Patriarhală Marelui Eclesiarh al Catedralei Patriarhale istorice, Arhim. Clement Haralam, miercuri, 23 iulie 2025. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru

„Vă dorim ani mulți cu sănătate, împreună cu toată obștea de la Catedrala Patriarhală istorică!” i-a urat Patriarhul Daniel Părintelui Arhimandrit Clement Haralam.

Născut într-o familie numeroasă

Arhimandritul Clement Haralam s-a născut în 23 iulie 1955, la Zlătunoaia, județul Botoșani, într-o familie cu opt copii.

Publicitate

Tradiția familiei nu este străină de nevoințele monahale: Arhim. Clement Haralamb, unchiul său dinspre tată, un monah ajuns la vârsta centenară, a fost distins în 2023 cu Crucea Patriarhală, după mai mult de șapte decenii de slujire monahală.

În umbra marilor duhovnici

Arhim. Clement Haralam, viitorul Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a crescut în tinda Mănăstirii Sihăstria, de unde a luat povață de la Sf. Cuv. Paisie și Cleopa, precum și de la viitorul stareț al Schitului Prodromu din Sf. Munte Athos, Cuviosul Petroniu Tănase.

A urmat cursurile Seminarului Teologic din Mănăstirea Neamţ (1970 -1975), apoi a studiat la Institutul Teologic de Grad Universitar din București.

A desfășurat o bogată activitate misionară și liturgică, fiind slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iași, stareț al Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, slujitor la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou și la Mănăstirea Antim, ambele din Capitală.

Pentru o perioadă, în 2006, a condus obștea nou-înființatei Mănăstiri „Sf. Dimitrie cel Nou” din Middletown, în statul american New York.

Mănăstirea de metanie și viețuirea în Athos

Arhim. Clement Haralam s-a închinoviat în obștea Putnei în timpul stăreției Arhim. Iachint Unciuleac, dar a avut perioade în care a viețuit și în Sf. Munte Athos.

„Părintele Clement a adunat numeroase mărturii, printre care și biografiile celor care s-au aflat la conducerea Schitului românesc Prodromu, capitol care vorbește despre istoria de peste un veac și jumătate a lăcașului chinovial”, scrie Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor în volumul „Clerici slujitori al Catedralei patriarhale și ai Capitalei” (Cuvântul Vieții, 2023).

Prezența în Capitală a unor slujitori bisericești care s-au nevoit în Sfântul Munte „înseamnă binecuvântare pentru viața duhovnicească a Biserici, pentru credincioși, dar și pentru clerici”, subliniază ierarhul.

Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru

Citeste mai mult

Eveniment

Precizări ale Poliției cu privire la informațiile apărute online despre un autoturism suspect în comuna Ungureni

Publicat

acum 4 ore

miercuri, 23.07.2025

de

Publicitate

Cu privire la informațiile apărute în mediul online, referitoare la prezența unui autoturism suspect în comuna Ungureni, facem următoarele precizări:

Până la acest moment, cele semnalate nu au fost confirmate, iar persoana care a alertat autoritățile a menționat că s-a speriat în momentul în care autoturismul respectiv ar fi oprit în apropierea sa. Nu au fost semnalate alte aspecte care să contureze comiterea unei fapte de natură penală.

Sesizarea este în atenția polițiștilor, iar în situația în care vor apărea date de interes public, acestea vor fi comunicate în mod oficial.

Recomandăm cetățenilor ca, în cazul în care dețin informații despre fapte care pot afecta siguranța publică, să se adreseze de îndată celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Precizăm faptul că fiecare sesizare de acest gen este tratată cu operativitate și profesionalism, în cel mai scurt timp, fiind angrenate forțe care să identifice și să dispună măsurile legale ce se impun.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că alertarea nejustificată a polițiștilor constituie contravenție si se sancționează cu amendă de până la 4.000 de lei, conform legislației în vigoare.

Publicitate

FOTO cu caracter ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending