Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (169)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Continuăm prezentarea eseurilor din cartea lui Theodor Damian, „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016; prefaţa: Nicolae Georgescu; un cuvânt al autorului).

Theodor Damian: „Credinţă şi evlavie la Eminescu: poezia „Christ”. Eseul are ca scop să explice atât zona de interferenţă cât şi disjuncţiile fenomenelor de credinţă şi evlavie la Eminescu: „Totodată una este a vorbi despre religie şi alta este a fi religios; acelaşi lucru este valabil şi în privinţa credinţei şi a evlaviei. Trebuie să precizez că distincţia pe care o fac aici mai ales între credinţă şi evlavie are în vedere aceste două stări nu în sensul definiţiei lor complete, ideale, ci în sensul asumării, practicării, conştientizării lor de către oameni”. Autorul consideră că poţi avea credinţă, dar să nu fii evlavios, însă mai rar se întâmplă opusul acestei situaţii, ca având evlavie să nu ai credinţă. Raportate la Eminescu, Theodor Damian demonstrează că  „evlavia şi credinţa lui Eminescu au avut un caracter interior şi nu exteriorizat de tip intenţionat or neintenţionat misionar”.

Publicitate

În sprijinul tezei credinţei lui Eminescu, autorul invocă spre ilustrare câteva aspecte esenţiale:

  1. „educaţia primită în familie (mai mulţi membri ai familiei care au îmbrăţişat viaţa monastică);
  2. „interesul general pentru tradiţie, pentru tezaurul de valori al culturii şi spiritualităţii neamului său”;
  3. „interesul special pentru Biblie şi aparte pentru Evanghelii; Slavici atestă faptul că la vârsta de 20 de ani Eminescu nu numai că era foarte versat în conţinutul Evangheliilor, dar totodată punea religiozitatea – şi aici se include şi pietatea care implică credinţă, respectul de cele sfinte – mai presus de toate”;
  4. „afirmaţiile sale în publicistică despre Biserică şi rolul ei vital în dezvoltarea sănătoasă a spiritului neamului”;
  5. „mărturiile contemporanilor despre caracterul şi înclinaţiile sale, despre vederile sale, dincolo de metafora poetică, despre lume şi viaţă”.

În ceea ce priveşte evlavia lui Eminescu, se poate detecta „citind atent şi dezinteresat opera acestuia”. A-l citi dezinteresat, explică Theodor Damian, înseamnă „a te detaşa de propria ta orientare în încercarea de a reconstitui profilul spiritual al poetului, fiindcă într-un fel îl vedea naţionalistul A. Densuşianu, în alt fel socialistul C. D. Gherea şi altfel pedagogul creştin Grama”.

Theodor Damian, în acord cu  Doru Scărlătescu,  continuă: „Mai mulţi interpreţi ai sintezei eminesciene au fost de acord că poezia „Christ” este una dintre piesele principale care demonstrează nu numai religiozitatea, dar şi creştinismul profund, de tip ortodox al lui Eminescu”.

Publicitate

Privind poezia „Christ”, o poezie care face o legătură între evlavie şi emoţie la Eminescu, sistematizează Theodor Damian: 1. „nu e decât o satiră ce ironizează pe cei ce cred că pot prin artă să înţeleagă în mod adecvat adevăratul chip al Mântuitorului”; 2.”este un ăoem ce cuprinde învăţături dogmatice ortodoxe esenţiale, exprimate fără nici un echivoc, fără nici o alunecare posibilă”; 3.”Iisus nu trebuie văzut numai în omenitatea sa, ci şi în divinitatea sa”; 4. „poetul este foarte bine informat şi înrădăcinat în dogma hristologică a Bisericii creştine”; 5. „falsa reprezentare plastică a lui Iisus de către unii artişti este, după Eminescu, o dovadă a pierderii credinţei, a simplităţii şi curăţiei inimii şi minţii”; 6. „poetul critică fraza strălucită”, „masca”, „fantezia bogată”, ce iau locul credinţei simple, sincere şi adânci, cum se vede explicit în ultima strofă”; 7. „ironia lui Eminescu în care se distinge uşor îndepărtarea de la valorile autentice ale ortodoxiei”; 8. „arată ataşamentul lui Eminescu faţă de credinţa strămoşilor şi evlavia”; 9. „poemul include o invocare a  divinităţii, ceea ce dă acestuia, dincolo de nota satirică, un discret caracter de rugăciune, autorul manifestându-şi indignarea în faţa lui Dumnezeu, ca într-o spovedanie”; 10. „evlavia creştină ce se vede în acest poem, reprezintă o constantă în viaţa lui Eminescu şi o virtute pe care o cerea şi altora, în felul acesta propovăduind-o”.

Iată ce cerea Eminescu, printre altele,  dramaturgului în articolul „Repertoriul nostru teatral” din „Familia” din 18 ianuarie 1870: „mărime, frumuseţe şi curăţenie, de pietate adevărat creştină, să fie onest, drept şi bun ca litera „Evangheliei”.

 

Publicitate

Theodor Damian: “Înger şi Demon”: fizica şi metafizica unei idei”.  Analiza poemului porneşte de la  dipolul fizică – metafizică, explicat astfel: “Cu alte cuvinte, fizica şi metafizica stau în acest poem faţă în faţă, fizica sugerată de prezenţa persoanei care aprinde lumânări ce ard şi se consumă (fizic), iar metafizica sugerată de întunericul de nepătruns cu ochiul bolţii ce aminteşte de bolta cerească nepătrunsă, de creaţie, de Creatorul de dincolo de creaţie, dar present totuşi în ea.”

Sistematizăm din discursul eseistic al lui Theodor Damian: 1. “cadrul general al poemului este Biserica, nu însă ca realitate statică, nu “natură moartă cu îngeri” ca-ntr-un tablou, ci Biserica în acţiune, în funcţia ei esenţială, în elementul ei dinamic, aici reprezentat de lumânările arzând”; 2. “poemul utilizează tehnica contrastului chiar de la început, Eminescu folosind ambele căi ale cunoaşterii: via positiva şi via negativa”; 3.”ambele dimensiuni, cea fizică şi cea metafizică, se îngemănează perihoretic, se indică una pe alta şi se încununează reciproc chiar în câmpul paradoxului”; 4. “întâlnirea dintre fizică şi metafizică  este continuată pe plan moral, mai ales cel al trăirii interioare şi în special al poziţionării acestor trăiri faţă de Dumnezeu, “coram Deo”; 5. “compatibilitatea cu accente de contrast dintre cele două lumi din primele două strofe devine contrast pur şi simplu în strofele următoare  unde copila în rugăciune aminteşte de credinciosul conştient de legătura sa cu Dumnezeu, în timp ce imaginea bărbatului sugerează contrariul, depărtarea de Dumnezeu, apostazia: înger şi demon”; 6. “crucea pe care el se sprijină  când  îi observă ei îngerirea sugerează jertfa pe care o va face  pentru a putea spera în reciprocitatea iubirii, acea convertire fie şi de o clipă, căci, în fapt, deosebirea dintre ei continua să fie esenţială: “Se iubesc şi ce departe sunt deolaltă amândoi”, întocmai ca Hyperion din “Luceafărul”; 7. “în poem el aşteaptă iadul ca deznodămând al modului lui de a fi fost, dar în mijlocul suferinţei de aici, anticipând-o pe cea viitoare, deodată vine mântuirea. Ea apare în ceasul morţii lui şi-i aduce împăcarea generate de iubire”; “Mila divină este mesajul final al poemului: “El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis / Pre un înger să mă-mpace, şi-mpăcarea-i … e amorul”. (VA URMA)

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Nectarie de la Optina

Publicat

Publicitate

Sfântul Nectarie de la Optina – 29 aprilie

Nicolae Vasilievici Tihonov, după numele său de mirean, s-a născut în anul 1853, în localitatea Elit, din regiunea Orlov. Părinții săi, oameni simpli, nu aveau o situație materială deosebită. Tatăl său, care lucra la moara, a trecut la cele veșnice pe când Nicolae era încă mic. Mama sa, care i-a dăruit o educație deosebită, a trecut și ea la cele veșnice, nu după multa vreme. Rămânând orfan, copilul s-a angajat ca ajutor în prăvălia unui negustor din oraș. De fiecare dată, în timpul liber, el se îndeletnicea cu citirea cărților bisericești și cu participarea la sfintele slujbe. În anul 1873, pe când avea doar 20 de ani, canarul Nicolae a pășit pe poarta Mănăstirii Optina, având în mana doar Sfânta Scriptura. După o convorbire cu starețul sihăstriei, anume Cuviosul Ambrozie, el nu a mai părăsit vreodată locul sfințit în care Dumnezeu i-a îndrumat pașii. A fost rânduit, ca ascultare, lângă Cuviosul Anatolie, iar ca duhovnic și l-a păstrat pe Cuviosul Ambrozie. După o perioada în care s-a ocupat de florile din gradina mănăstirii, fratele Nicolae a fost rânduit în slujirea de paracliser. Chilia lui, în care se va nevoi mai bine de douăzeci de ani, se află în apropierea bisericii. Din pricina îndelungilor privegheri, fratele Nicolae întârzia adesea la biserica, iar ceilalți frați se plângeau de el. Cuviosul Ambrozie, însă, obișnuia să zică tuturor celor din obște: “Aveți răbdare, acest Nicolae va fi de folos multora!” Astfel, în data de 14 martie 1887, fratele Nicolae a fost tuns în monahism, primind numele “Nectarie”, iar în data de 19 ianuarie 1894 a fost hirotonit intru slujirea de ierodiacon. Mai apoi, în anul 1898, cuviosul a fost hirotonit intru ieromonah de către arhiereul din orașul Kaluga. Cuviosul Nectarie de la Optina a primit încă de la început mari daruri duhovnicești de la Dumnezeu. Între acestea, ceilalți frați au deosebit darul discernământului, al cunoașterii inimilor și al tămăduirii bolnavilor. Pe toate acestea, însă, cuviosul le ascundea cu o smerenie nebunească. În anul 1912, pe când avea 59 de ani, obștea din sihăstrie a hotărai să fie pus stareț. Aflând aceasta, Sfântul Nectarie de la Optina a refuzat categoric, zicând: “Nu, părinți și frați! Am puțină minte și nu pot duce o astfel de povară.” În cele din urmă, după multe insistențe, primind canon de ascultare, cuviosul a acceptat stăreția. Câta vreme a fost stareț, sfântul a fost foarte cercetat de pelerinii care au venit în sihăstrie, el având pentru fiecare suflet medicamentul său mângâierea potrivită. Toți erau uimiți de înțelepciunea și cunoașterea sa, neputând crede că toate aceste daruri veneau doar din Sfânta Scriptură. În anul 1923, după închiderea mănăstirii, de către autoritățile atee, Cuviosul Nectarie a fost arestat și aruncat în închisoare. După eliberarea din închisoare, sfântul a locuit la un om simplu din satul Holmscina. În ciuda tuturor greutăților vremii, mulți dintre fiii săi duhovnicești au continuat să-l viziteze, pentru îndrumare și pentru întărire. Sfântul Cuvios Nectarie a trecut la cele veșnice în data de 29 aprilie 1928, pe când avea 75 de ani, fiind înmormântat în cimitirul local. În data de 3 iulie 1989, după redeschiderea mănăstirii, cinstitele sale Moaște ale Sfântului Nectarie au fost aduse și așezate în biserica mare a Mănăstirii Optina. Haina în care a fost înmormântat sfântul era neputrezită, iar cinstitul său trup împrăștia o mireasma plăcuta.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 28 aprilie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 28 aprilie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 28 aprilie 2024:

Loto 6/49: 12, 1, 15, 19, 37, 35

Publicitate

Loto 5/40: 24, 33, 30, 10, 9, 1

Noroc: 4 2 1 2 8 7 4

Noroc Plus: 5 6 5 0 1 8

Publicitate

Super Noroc: 5 8 0 6 9 6

Joker: 35, 37, 24, 34, 27 + 2

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (242)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Reţinute de Ana Corina Săcrieru din gândirea lui Simion Mehedinţi (vezi „Lumina de Duminică” din 3 decembrie 2017):  1. „Neamul care nu e unit e pierdut”; 2. „ Nu malurile produc apa unui fluviu, ci ele o îndreaptă numai, şi o ţin strânsă în matcă”; 3. „Să aprindem focul şi atunci nebunii şi turbaţii n-au decât să întindă mâna dacă le place”; 4. „Valori politice trebuie să fie numai sufletele de elită în care se vede lămurit semnul neamului, firea original-românească”; 5. „Pentru o înţelegere a neamului românesc îţi trebuie o sinceră dorinţă de a înţelege, o sfântă spaimă de neadevăr şi o trăire împreună”; 6. „Satul este unitatea de măsură a vieţii neamului”; 7. „Dacă e vorba de o înţelegere dreaptă, adică ortodoxă, a învăţăturii lui Iisus, să fie bine ştiut că noi românii nu ne vom despărţi în veci de felul cum au înţeles-o părinţii şi străbunii noştri”; 

Publicitate

Scriitorul Adrian Lesenciuc, coordonatorul revistei literare „Libris” de la Braşov, despre satul românesc ( vezi „Lumina literară şi artistică” nr.  9 din 2017), într-un interviu acordat Danielei Şontică: „Realitatea satului românesc s-a schimbat dramatic. Trebuie să constatăm acest lucru, dar nu trebuie să ne întristăm. Nu putem fi, cum afirma Noica în urmă cu peste 70 de ani, „eternii ţărani ai istoriei”. Dar de abia de aici trebuie să conştientizăm miracolul pe cale să se producă: pentru a avea identitate culturală, trebuie să înţelegem şi să interiorizăm faptul că „veşnicia s-a născut la sat”. Ea de acolo vine.  Odată transformat satul, cu tot ce a închegat el, cu tot ce a cuprins în el şi poartă numele de transfer cultural, nu mai putem avea speranţa la o a doua naştere a veşniciei, dar putem avea speranţa a ne raporta mereu la veşnicia ce ne-a fost dată şi de la care nu ne putem îndepărta. Din satul veşniciei blagiene am purces. Nu întoarcerea la realităţile acelui sat e importantă, ci păstrarea vie a memoriei lui.  Asta înseamnă cultură. Chiar dacă realitatea sătească actuală se îndepărtează de veşnicie, nu trebuie să le cerem actualilor locuitori ai satului să rămână ţăranii la care s-a gândit Lucian Blaga în 5 iunie 1937, în discursul de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc”. Dar trebuie să ne administrăm veşnicia moştenită pentru a avea identitate”;

Victor Tănasă îmi trimite recenta sa carte de poezii intitulată „Melancolii juvenile” (Editura „Verban”, Craiova, 2017). Nici mai multe, nici mai puţine decât 37 de poeme, toate sunt  rezultatul unui gust specific simboliştilor rafinaţi ce-şi duc şi azi existenţa, făcând media între spleen şi dor. Reţin câteva versuri: 1. „Râsul meu se lovea de dinţii / Din gură şi căpăta sonorităţi / De ferăstrău”; 2. „Îmi zâmbeşte cu amărăciune / Singurătatea”; 3. „Ca un naiv ce sunt / Am crezut că o să mă întrebi / Cât de mare e Universul”; 4. „Şomerii îşi macină idealurile / La râşniţe automate”; 5. „E o eroare să spui / Că viaţa începe la naştere / Şi se termină în moarte”; 6. „Dacă ar fi după mine / Aş lăsa poeţii să-şi urle durerile”; 7. „Pe nesimţite / Am devenit un măr”; 8. „Sufăr de tristeţea / cărţilor rămase nedeschise”;

Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 721 din 2017, explicând ce a însemnat post-comunismul pentru România: „În sfârşit, ceea ce se pare că încă nu înţelegem  suficient de bine este că, pentru România, post-comunismul a însemnat simultan trecerea la o societate post-ţărănească şi mai ales la una post-modernă.  Ceea ce numim, mimetic, millennials, nu sunt doar o nouă generaţie, ci o nouă lume, un alt soi de omenire. Din punct de vedere „antropologic”, ca să spun aşa, aceasta implică din partea cuiva format în altă lume (şi nu mă refer aici la comunism, ci la modernitatea europeană de vreo două secole încoace) o familiarizare cu noua brave new world, o „observaţie participativă” îndelungată printre membrii acestei lumi. Or, asta o faci sau nu o faci. Dacă o faci, o faci corect, adică participativ şi integral; dacă n-o faci, te retragi pe margini şi o observi din afară”; 

Publicitate

În  „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017,  este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”.  În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;

 Primesc „Dicţionarul intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”  (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), autor Daniel Dragomirescu. Pentru amatorii de statistici şi de măsurare a gradului de interculturalitate, am inventariat un număr de 233 de colaboratori ai revistei, majoritatea scriitori, din 30 de ţări. Din România şi-au găsit un loc în dicţionar: Ana Blandiana, Cassian Maria Spiridon,  Mihai Cantuniari, Simona Cioculescu, Dan Mircea Cipariu, Theodor Damian, Gheorghe Vulturescu,  Mihaela Albu,  Gabriel Dimisianu, Liviu Georgescu,  Dan Mănucă, Ion Murgeanu,  Teodor Pracsiu, M. N. Rusu, Geo Vasile, Ion Gheorghe Pricop,  Ioana Apetrei, Daniel Bărbulescu,  Iulia Anghel, Cătălin Afrăsinei, Ştefan Ciobanu, Leonard Ciureanu,  Bianca Dan,  Radu Ioan Dimăncescu,  Roxana Doncu, Micaela Alexandra Georgescu, Gheorghe Glodeanu,  Radu Igna, Daniel Ioniţă, Elisabeta Isanos, Vasile Leschian, Monica Manolachi, Dan Colan munteanu, Constantin Virgil Negoiţă, Felix Nicolau, Vlad Oncescu, Vasile Popa, Tatiana Rădulescu, Mircea Sîndulescu, Elena Ţăpean şi Daniel Dragomirescu. Din Republica Moldova sun prezenţi Ion Lazu şi Traian Vasilcău.   Pe  ţări  există  următoarea reprezentare: Belgia (1), Nigeria (1),  Republica Dominicană (1), Israel (1), Portugalia (1), Suedia (1), Brazilia (4), Australia (1), Scoţia (2),  Uruguay (9),  Columbia (3), Germania (2), Mexic (3),  Angola (4),  Peru (7), Spania şi Insulele Canare(23), Portugalia (6),  Canada (3), Italia (5), Croaţia (4), Olanda (9), Marea Britanie (20), Finlanda (1), Franţa (10), Argentina (17), Chile (23), Cuba (1), SUA (27), Moldova (2) şi România (41);

Citesc „Agora literară” nr. 34 din 2017, revistă ce apare la Cluj.  Mircea Daroşi reţine o epigramă  a poetului martir Vasile Militaru, una valabilă şi astăzi:

Publicitate

Triste zile mai duc astăzi

Oamenii-n grădina vieţii,

Trandafirii mor în umbră

Publicitate

Şi se lăfăiesc scaieţii.”

Valeriu Ilica, scriind despre cartea de epigrame, intitulată „Ţepigrame”,  a lui Horea Gană, reţine, cu specificarea că e uşor de recunoscut destinatarul:

„Fetelor le-a-mpărţit dota:

Case, lotul Nana, flota…

Pentru el ţine-n fişete

Tot ce-i mai de preţ: secrete!”

 Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;

Citeste mai mult

Actualitate

MAI: Între 1 şi 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul la ghişeu pentru eliberarea de documente

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că în zilele de luni și marți, serviciile publice comunitare care furnizează permise de conducere, certificate de înmatriculare, pașapoarte, cărți de identitate, precum și alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care emit diverse tipuri de documente își desfășoară activitatea conform programului normal cu publicul, relatează agerpres.ro.

Conform unui comunicat de presă al MAI însă, în perioada 1- 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul, la ghişeu, aceste zile fiind declarate zile de sărbătoare legală, la nivel naţional, în care nu se lucrează.

“Încurajăm cetăţenii ca, înainte de a se deplasa la ghişeele serviciilor publice comunitare, precum şi la ghişeele celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne care eliberează alte tipuri de documente, să consulte programul de funcţionare, disponibil pe paginile de internet ale acestora”, se precizează în comunicat.

Publicitate

Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări recomandă folosirea serviciului programări online – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-booking/.

“Reamintim faptul că pentru a facilita plăţile reprezentând contravaloarea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de circulaţie provizorie, precum şi a plăcuţelor cu număr de înmatriculare, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a pus la dispoziţia celor interesaţi, un serviciu online prin intermediul site-ului propriu – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-payment/”, a informat MAI.

Totodată, viitorii conducători auto care se pregătesc pentru obţinerea permisului de conducere pot să îşi verifice cunoştinţele teoretice exersând simularea unui examen prin folosirea aplicaţiei online de pe site-ul structurii – https://dgpci.mai.gov.ro/dlexam.

Publicitate

“Persoanelor care au nevoie de un nou document de călătorie le recomandăm să facă din timp programare prin intermediul hub-ului de servicii al MAI https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/harta. După depunerea cererii de eliberare a paşaportului, recomandăm verificarea stadiului folosind următorul link https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/verifica-pasaport/“, se arată în comunicat.

Pentru mai multe informaţii utile privind actele care trebuie depuse odată cu cererea de eliberarea a diferitelor documente, taxele care trebuie plătite şi modalităţile de plată se recomandă consultarea paginilor de internet ale Direcţiei Permise şi Înmatriculări – https://dgpci.mai.gov.ro/documents-and-forms/inmatriculari, Direcţiei Generale de Paşapoarte – https://pasapoarte.mai.gov.ro/ şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor http://depabd.mai.gov.ro/.

Cei care doresc să obţină certificatul de cazier judiciar, precum şi istoricul sancţiunilor rutiere au posibilitatea de a descărca aceste documente online, gratuit, prin accesarea hub-ului de servicii al MAI, https://hub.mai.gov.ro/serviciu/. Certificatele pot fi obţinute de către utilizatorii care au un cont valid în hub-ul de servicii al MAI sau de cei care au un cont activ în aplicaţia Ghişeul.ro.

Publicitate

Structurile specializate din cadrul Poliţiei Române în domeniul arme, explozivi şi substanţe periculoase utilizează sistemul EARM care, de la începutul anului 2024, permite persoanelor fizice şi celor juridice să depună, în format digital, orice solicitare şi documentele prevăzute de legislaţia naţională pentru obţinerea avizelor specifice segmentului de autorizare în vederea procurării, deţinerii, portului şi folosirii de arme.

Sistemul informatic poate fi accesat de pe site-ul Poliţiei Române, rubrica proiecte, la link-ul https://appearm.politiaromana.ro/.

În ceea ce priveşte restituirea documentelor reţinute de structurile de poliţie rutieră, programul de lucru cu publicul la ghişee se desfăşoară inclusiv în zilele de sărbători legale şi poate fi consultat pe pagina de internet a Brigăzii Rutiere Bucureşti sau pe paginile de internet ale inspectoratelor de poliţie judeţene, au menţionat reprezentanţii MAI.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending