Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (168)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
Theodor Damian: „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016; prefaţa: Nicolae Georgescu; un cuvânt al autorului). Este un volum care cuprinde lucrările prezentate de autor la Simpozionul „Eminescu”, desfăşurat an de an, începând cu 1994. Lucrările au fost publicate, de-a lungul anilor, şi în reviste din ţară şi străinătate. Eseurile au fost scrise prin analiză pe opera eminesciană pentru a respinge documentat interpretarea materialist-ateistă a operei poetului, o interpretare simplistă potrivit căreia poetul nostru naţional ar fi fost ateu. Reţin din eseul care deschide volumul şi dă şi titlul acestuia: „… interpretare este bazată pe anumite versuri din unele poeme care aparent ar justifica-o, şi menţionez aici spre ilustrare doar cunoscutul poem „Împărat şi Proletar” de care s-a făcut atâta caz în acest sens, poem unde Eminescu, vorbind despre religie, zice: „Religia – o frază de dânşii inventată / Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug”. Desigur, toate zecile de referinţe la Dumnezeu, sutele de referinţe religioase, în general, arată că aici Eminescu nu este un antireligios, un ateu, ci un revoltat împotriva formelor religioase corupte, sau împotriva manipulării prin religie spre exploatare.(…) În afară de aceste succinte consideraţii trebuie menţionat aici faptul că, la o cercetare atentă, un interpret al sintezei eminesciene, un psiholog al religiei, mai ales, ar observa fără mare greutate spiritul religios al marelui poet. Simpla repetare, cu o incredibilă frecvenţă, a unor cuvinte ce ţin de domeniul religiei ca: înger, angelic, cer, divin,icoană, sfinţenie, candelă, Prea Curată, rai, profet, lumină, rugăciune, şi multe altele, dovedesc fără putinţă de tăgadă conştiinţa sa religioasă. (…) Mai mult decât atât: Eminescu îl invocă pe Dumnezeu foarte des în poeziile sale, după cum Îl şi prezintă descriptiv; invocare însă este rugăciune, este parte a unui dialog cu Dumnezeu”. Autorul indică sursele în care găsim astfel de rugăciuni către Dumnezeu: tabloul dramatic „Andrei Mureşanu”, poemul „De-aş muri ori de-ai muri”, poezia „Învierea”, în „Feciorul de împărat fără de stea”, poezia „Dumnezeu şi om”, „Ondine”, poemul „Din lira spartă”, în „Amorul unei marmore”, „Filosofia copilei”, poemul „Nu e steluţă”, în „Mortua est”, poemul „Demonism”, „Eu nu cred nici în Iehova”, „Glossă”, „Luceafărul”, „Colinde”, „Rugăciunea unui dac” sau „Rugăciune”.
Celelalte 14 eseuri vin cu alte demonstraţii care atestă că Eminescu a fost un credincios şi nu un ateu: pesimism şi credinţă, dorul după Dumnezeu, ortodoxia esteticii morţii, credinţă şi evlavie, fizica şi metafizica unei idei în „Înger şi demon”, poemul „Rugăciunea unui dac” ca binecuvântare şi blestem, „Mortua este” ca „Non omnis moriar”, timpul între imanent şi transcendent (Chronos şi kairos), tema fiului risipitor, „Glossa” ca Ecclesiast, influenţe creştine în „Rime alegorice”, ideea morţii şi revelaţia prototipului, sentimentul religios la Eminescu (persoana şi ziaristica), la care se adaugă noi argumente cu privire la creştinismul eminescian.
Theodor Damian: „Pesimism şi credinţă în opera lui Eminescu”. Theodor Damian constată că pesimismul lui Eminescu a constituit o problemă care a condus pe mulţi în mod greşit la catalogarea poetului ca ateu: „Ne-am obişnuit cu ideea că Eminescu a fost un pesimist, atât de mult s-a scris despre acest lucru. Faptul că accentele de pesimism ce pot fi găsite în opera sa, mai ales în poezie, sunt asociate cu nostalgia ce caracterizează creaţia sa poetică, face şi mai uşor să se creadă că Eminescu a fost un pesimist. Totuşi pentru a verifica validitatea acestei aserţiuni, este necesar să se ia în considerare întreaga creaţie eminesciană; de exemplu publicistica sa, unde poetul polemizează dinamic şi critică aspru, unde luptă pentru un ideal moral şi social-politic, nu trădează deloc atitudinea unui pesimist”. Theodor Damian continuă demonstraţia sa de disociere a accentelor nostalgice şi a romantismului propriu-zis de pesimism, punând serios la îndoială că Eminescu s-ar încadra acestui din urmă concept. Mai mult, autorul demonstrează pe text că nici interogaţia asupra sensurilor lumii şi vieţii, prezentă în opera eminesciană, nu înseamnă neapărat pesimism, „aşa cum versurile sale din care s-ar deduce necredinţa, sunt de fapt dizolvate în cele ce indică în mod definitiv credinţa. (…) A te afla în mijlocul unei crize de orice fel, a protesta împotriva „destinului implacabil”, cum analizează Călinescu, a spune că ţi-ai pierdut credinţa, dar a te ruga fierbinte să-ţi fie redată, aceasta nu e necredinţă”.
Theodor Damian: „Dorul după Dumnezeu în poezia lui Eminescu”. Pornind de la faptul că două dintre valorile fundamentale ale românilor sunt credinţa în Dumnezeu şi modul de a fi ce derivă din aceasta, Theodor Damian pune în evidenţă aceste valori de credinţă prezente în poezia eminesciană. Constată, în acelaşi timp, că Eminescu a avut ştiinţa împletirii realismului cu idealismul, creând un echilibru, conferindu-le, astfel, o valoare mai înaltă. Theodor Damian îl contrazice pe Alexandru Melian (vezi „Eminescu – Univers deschis”, 1987) care consideră că la Eminescu „… ce-i mort e copilăria cu inocenţa ei caracteristică, copilăria ca vârstă a fecioriei sau iubita cu idealul iubirii pe care ea îl întruchipează”. Spune, în contradicţie, autorul eseului: „… pentru mai multe motive eu consider că nu la moartea copilăriei se referă poetul, nici la cea a iubitei, ci la condiţia existenţială primordială a omului, la starea paradisiacă, pierdută, moartă”. O analiză pe „Codru şi salon”, „Scrisoare I”, „Memento mori”, „Miron şi frumoasa fără corp”, „Luceafărul”, „Feciorul de împărat fără de stea”, „Răsai asupra mea” sau „Sărmanul Dionis” porneşte de la conceptul de transienţă legat de temporalitatea, fragilitatea şi nimicnicia vieţii noastre. Concluzia lui Theodor Damian: „Legat de conştientizarea Transienţei noastre şi a fragilităţii noastre în lume este DORUL DUPĂ DUMNEZEU, care nu este altceva decât una dintre frumoasele definiţii pe care Sfinţii Părinţi o dau sfinţeniei. Tocmai datorită vulnerabilităţii sale omul caută să aparţină cuiva, şi nu oricui, ci cuiva care întruchipează noţiunea de stabilitate, de certitudine, de putere, de desăvârşire”.
Revenind la Alexandru Melian, Theodor Damian nu este de acord cu alte aserţiuni ale acestuia: 1. „credinţa lui Eminescu nu este legată de lucrurile perene”; 2. „ Sfânta Fecioară este un simbol”.
Theodor Damian: „Ortodoxia esteticii morţii în poezia lui Eminescu”. Eseul pleacă de la un punct de vedere al lui I. Negoiţescu (vezi „Poezia lui Eminescu”, 1980): „Poezia lui Eminescu este o creaţie de trăire intensă, impregnată intens de moarte”. Theodar Damian, trecând la o analiză din perspectivă ortodoxă, consideră că: „Modul în care poetul concepe misterul vieţii şi al morţii este foarte apropiat dacă nu chiar următor fidel al celui promovat de filosofia biblică, mai ales a Ecclesiastului şi a Psalmilor. După o analiză atentă a caracterului tranzitoriu al vieţii, existenţei în general, Ecclesiastul conclude: „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune”. Versuri precum „Toate-s praf” („Epigonii”), „Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă” („Rugăciunea unui dac”), „Când sorii se sting şi când stelele pică / Îmi vine a crede că toate-s nimică” („Mortua est”) sau „Şi când se va întoarce pământul în pământ / Au cine să ştie de unde-s, cine sunt?” („Despărţire”) etc., toate sunt concluzii ale Ecclesiastului şi ale psalmistului. Theodor Damian continuă să demonstreze factura mistico-religioasă a pesimismului şi nihilismului lui Eminescu, şi nu numai factura mistică, aşa cum crede Miron Blaga în „Poezia lui Eminescu: Poezii în Familia” (1992). Un alt element specific ortodox, pe care îl pune în discuţie Theodor Damian, este şi asocierea vieţii cu visul şi a morţii cu somnul. Este amendată iarăşi o afirmaţie a lui I. Negoiţescu care spune în sursa citată că „la Eminescu moartea apare ca un cerc vicios, ea fiind prezentă şi în viaţă şi dincolo de ea, de aceea viaţa este vis al morţii-eterne”, pentru că moartea se visează pe ea însăşi”. Din punctul de vedere al lui Theodor Damian, există viaţă şi după moarte, care contrazice conceptul de „cerc vicios al morţii”, iar una dintre marile învăţături ce reiese din concepţia lui Eminescu despre moarte este „că a muri se învaţă, că este chiar necesar să ştii să mori, că moartea e o artă, cum susţine Mircea Eliade şi cum transmite Socrate atunci când defineşte filosofia ca pe ştiinţă ce ne învaţă cum să murim. Eminescu se confesează: Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată” („Odă în metru antic”).
Continuă Theodor Damian: „A învăţa să mori implică a-ţi găsi liniştea sufletului, a fi împăcat cu conştiinţa ta, cu lumea din jur, cu Dumnezeu. La Eminescu această împăcare cu sine este evidentă în recunoaşterea ieşirii sale din fire şi dorinţa regăsirii: „Pe mine, mie redă-mă”.(VA URMA)
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 28 aprilie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
Numerele extrase, 28 aprilie 2024:
Loto 6/49: 12, 1, 15, 19, 37, 35
Loto 5/40: 24, 33, 30, 10, 9, 1
Noroc: 4 2 1 2 8 7 4
Noroc Plus: 5 6 5 0 1 8
Super Noroc: 5 8 0 6 9 6
Joker: 35, 37, 24, 34, 27 + 2
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Reţinute de Ana Corina Săcrieru din gândirea lui Simion Mehedinţi (vezi „Lumina de Duminică” din 3 decembrie 2017): 1. „Neamul care nu e unit e pierdut”; 2. „ Nu malurile produc apa unui fluviu, ci ele o îndreaptă numai, şi o ţin strânsă în matcă”; 3. „Să aprindem focul şi atunci nebunii şi turbaţii n-au decât să întindă mâna dacă le place”; 4. „Valori politice trebuie să fie numai sufletele de elită în care se vede lămurit semnul neamului, firea original-românească”; 5. „Pentru o înţelegere a neamului românesc îţi trebuie o sinceră dorinţă de a înţelege, o sfântă spaimă de neadevăr şi o trăire împreună”; 6. „Satul este unitatea de măsură a vieţii neamului”; 7. „Dacă e vorba de o înţelegere dreaptă, adică ortodoxă, a învăţăturii lui Iisus, să fie bine ştiut că noi românii nu ne vom despărţi în veci de felul cum au înţeles-o părinţii şi străbunii noştri”;
Scriitorul Adrian Lesenciuc, coordonatorul revistei literare „Libris” de la Braşov, despre satul românesc ( vezi „Lumina literară şi artistică” nr. 9 din 2017), într-un interviu acordat Danielei Şontică: „Realitatea satului românesc s-a schimbat dramatic. Trebuie să constatăm acest lucru, dar nu trebuie să ne întristăm. Nu putem fi, cum afirma Noica în urmă cu peste 70 de ani, „eternii ţărani ai istoriei”. Dar de abia de aici trebuie să conştientizăm miracolul pe cale să se producă: pentru a avea identitate culturală, trebuie să înţelegem şi să interiorizăm faptul că „veşnicia s-a născut la sat”. Ea de acolo vine. Odată transformat satul, cu tot ce a închegat el, cu tot ce a cuprins în el şi poartă numele de transfer cultural, nu mai putem avea speranţa la o a doua naştere a veşniciei, dar putem avea speranţa a ne raporta mereu la veşnicia ce ne-a fost dată şi de la care nu ne putem îndepărta. Din satul veşniciei blagiene am purces. Nu întoarcerea la realităţile acelui sat e importantă, ci păstrarea vie a memoriei lui. Asta înseamnă cultură. Chiar dacă realitatea sătească actuală se îndepărtează de veşnicie, nu trebuie să le cerem actualilor locuitori ai satului să rămână ţăranii la care s-a gândit Lucian Blaga în 5 iunie 1937, în discursul de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc”. Dar trebuie să ne administrăm veşnicia moştenită pentru a avea identitate”;
Victor Tănasă îmi trimite recenta sa carte de poezii intitulată „Melancolii juvenile” (Editura „Verban”, Craiova, 2017). Nici mai multe, nici mai puţine decât 37 de poeme, toate sunt rezultatul unui gust specific simboliştilor rafinaţi ce-şi duc şi azi existenţa, făcând media între spleen şi dor. Reţin câteva versuri: 1. „Râsul meu se lovea de dinţii / Din gură şi căpăta sonorităţi / De ferăstrău”; 2. „Îmi zâmbeşte cu amărăciune / Singurătatea”; 3. „Ca un naiv ce sunt / Am crezut că o să mă întrebi / Cât de mare e Universul”; 4. „Şomerii îşi macină idealurile / La râşniţe automate”; 5. „E o eroare să spui / Că viaţa începe la naştere / Şi se termină în moarte”; 6. „Dacă ar fi după mine / Aş lăsa poeţii să-şi urle durerile”; 7. „Pe nesimţite / Am devenit un măr”; 8. „Sufăr de tristeţea / cărţilor rămase nedeschise”;
Vintilă Mihăilescu, în „Dilema veche” nr. 721 din 2017, explicând ce a însemnat post-comunismul pentru România: „În sfârşit, ceea ce se pare că încă nu înţelegem suficient de bine este că, pentru România, post-comunismul a însemnat simultan trecerea la o societate post-ţărănească şi mai ales la una post-modernă. Ceea ce numim, mimetic, millennials, nu sunt doar o nouă generaţie, ci o nouă lume, un alt soi de omenire. Din punct de vedere „antropologic”, ca să spun aşa, aceasta implică din partea cuiva format în altă lume (şi nu mă refer aici la comunism, ci la modernitatea europeană de vreo două secole încoace) o familiarizare cu noua brave new world, o „observaţie participativă” îndelungată printre membrii acestei lumi. Or, asta o faci sau nu o faci. Dacă o faci, o faci corect, adică participativ şi integral; dacă n-o faci, te retragi pe margini şi o observi din afară”;
În „ Ziarul Lumina” din 15 decembrie 2017, este reluat sub titlul „Pelerinajul Regelui Mihai I la Văratic şi Neamţ”, un fragment din volumul „Maica Benedicta (Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga) – Chipuri de lumină la Văratic – convorbiri cu Fabian Anton”. Reţin din acest fragment: „M. Sa a mers apoi la Şcoala Nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („pe lângă plopii fără soţ adesea am trecut…”) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală”. În acest context, întreb: Unde, până la urmă, a localizat istoria literară aceşti plopi? Eu îi ştiam undeva, pe la Iaşi;
Primesc „Dicţionarul intercultural al revistei „Orizont literar contemporan” (Editura „Pim”, Iaşi, 2017), autor Daniel Dragomirescu. Pentru amatorii de statistici şi de măsurare a gradului de interculturalitate, am inventariat un număr de 233 de colaboratori ai revistei, majoritatea scriitori, din 30 de ţări. Din România şi-au găsit un loc în dicţionar: Ana Blandiana, Cassian Maria Spiridon, Mihai Cantuniari, Simona Cioculescu, Dan Mircea Cipariu, Theodor Damian, Gheorghe Vulturescu, Mihaela Albu, Gabriel Dimisianu, Liviu Georgescu, Dan Mănucă, Ion Murgeanu, Teodor Pracsiu, M. N. Rusu, Geo Vasile, Ion Gheorghe Pricop, Ioana Apetrei, Daniel Bărbulescu, Iulia Anghel, Cătălin Afrăsinei, Ştefan Ciobanu, Leonard Ciureanu, Bianca Dan, Radu Ioan Dimăncescu, Roxana Doncu, Micaela Alexandra Georgescu, Gheorghe Glodeanu, Radu Igna, Daniel Ioniţă, Elisabeta Isanos, Vasile Leschian, Monica Manolachi, Dan Colan munteanu, Constantin Virgil Negoiţă, Felix Nicolau, Vlad Oncescu, Vasile Popa, Tatiana Rădulescu, Mircea Sîndulescu, Elena Ţăpean şi Daniel Dragomirescu. Din Republica Moldova sun prezenţi Ion Lazu şi Traian Vasilcău. Pe ţări există următoarea reprezentare: Belgia (1), Nigeria (1), Republica Dominicană (1), Israel (1), Portugalia (1), Suedia (1), Brazilia (4), Australia (1), Scoţia (2), Uruguay (9), Columbia (3), Germania (2), Mexic (3), Angola (4), Peru (7), Spania şi Insulele Canare(23), Portugalia (6), Canada (3), Italia (5), Croaţia (4), Olanda (9), Marea Britanie (20), Finlanda (1), Franţa (10), Argentina (17), Chile (23), Cuba (1), SUA (27), Moldova (2) şi România (41);
Citesc „Agora literară” nr. 34 din 2017, revistă ce apare la Cluj. Mircea Daroşi reţine o epigramă a poetului martir Vasile Militaru, una valabilă şi astăzi:
„Triste zile mai duc astăzi
Oamenii-n grădina vieţii,
Trandafirii mor în umbră
Şi se lăfăiesc scaieţii.”
Valeriu Ilica, scriind despre cartea de epigrame, intitulată „Ţepigrame”, a lui Horea Gană, reţine, cu specificarea că e uşor de recunoscut destinatarul:
„Fetelor le-a-mpărţit dota:
Case, lotul Nana, flota…
Pentru el ţine-n fişete
Tot ce-i mai de preţ: secrete!”
Din “Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, reţinem poezia “Eminescu şi marea” a lui Ion Haineş: “Poetu-avea un singur dor, / Să-şi doarmă somnul lin, / Pe ţărm, într-un sublim décor, / La Pontul Euxin. // Dorea, pe-ntinsele poteci, / Să lumineze luna, / Să aibă-alături, veci de veci, / A codrului cununa. // Şi numai toamna glas să dea / Tristeţii-nseninate, / Izvoarele care-or cădea / Să amintească toate // Că nu va fi nicicând pribeag / Şi că-n eternitate / L-or pomeni cu toţi cu drag, / Iar vara, pe-nserate, // Când de pe ţărm va străjui / Întinsurile-albastre / Statuia lui va-nsufleţi / În inimile noastre // Şi-nfioraţi, vom recita / Poemele pe maluri / Când umbra lui s-o proiecta / În ape, valuri-valuri.”;
Actualitate
MAI: Între 1 şi 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul la ghişeu pentru eliberarea de documente
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că în zilele de luni și marți, serviciile publice comunitare care furnizează permise de conducere, certificate de înmatriculare, pașapoarte, cărți de identitate, precum și alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care emit diverse tipuri de documente își desfășoară activitatea conform programului normal cu publicul, relatează agerpres.ro.
Conform unui comunicat de presă al MAI însă, în perioada 1- 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul, la ghişeu, aceste zile fiind declarate zile de sărbătoare legală, la nivel naţional, în care nu se lucrează.
“Încurajăm cetăţenii ca, înainte de a se deplasa la ghişeele serviciilor publice comunitare, precum şi la ghişeele celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne care eliberează alte tipuri de documente, să consulte programul de funcţionare, disponibil pe paginile de internet ale acestora”, se precizează în comunicat.
Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări recomandă folosirea serviciului programări online – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-booking/.
“Reamintim faptul că pentru a facilita plăţile reprezentând contravaloarea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de circulaţie provizorie, precum şi a plăcuţelor cu număr de înmatriculare, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a pus la dispoziţia celor interesaţi, un serviciu online prin intermediul site-ului propriu – https://dgpci.mai.gov.ro/drpciv-payment/”, a informat MAI.
Totodată, viitorii conducători auto care se pregătesc pentru obţinerea permisului de conducere pot să îşi verifice cunoştinţele teoretice exersând simularea unui examen prin folosirea aplicaţiei online de pe site-ul structurii – https://dgpci.mai.gov.ro/dlexam.
“Persoanelor care au nevoie de un nou document de călătorie le recomandăm să facă din timp programare prin intermediul hub-ului de servicii al MAI https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/harta. După depunerea cererii de eliberare a paşaportului, recomandăm verificarea stadiului folosind următorul link https://hub.mai.gov.ro/epasapoarte/programari/verifica-pasaport/“, se arată în comunicat.
Pentru mai multe informaţii utile privind actele care trebuie depuse odată cu cererea de eliberarea a diferitelor documente, taxele care trebuie plătite şi modalităţile de plată se recomandă consultarea paginilor de internet ale Direcţiei Permise şi Înmatriculări – https://dgpci.mai.gov.ro/documents-and-forms/inmatriculari, Direcţiei Generale de Paşapoarte – https://pasapoarte.mai.gov.ro/ şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor http://depabd.mai.gov.ro/.
Cei care doresc să obţină certificatul de cazier judiciar, precum şi istoricul sancţiunilor rutiere au posibilitatea de a descărca aceste documente online, gratuit, prin accesarea hub-ului de servicii al MAI, https://hub.mai.gov.ro/serviciu/. Certificatele pot fi obţinute de către utilizatorii care au un cont valid în hub-ul de servicii al MAI sau de cei care au un cont activ în aplicaţia Ghişeul.ro.
Structurile specializate din cadrul Poliţiei Române în domeniul arme, explozivi şi substanţe periculoase utilizează sistemul EARM care, de la începutul anului 2024, permite persoanelor fizice şi celor juridice să depună, în format digital, orice solicitare şi documentele prevăzute de legislaţia naţională pentru obţinerea avizelor specifice segmentului de autorizare în vederea procurării, deţinerii, portului şi folosirii de arme.
Sistemul informatic poate fi accesat de pe site-ul Poliţiei Române, rubrica proiecte, la link-ul https://appearm.politiaromana.ro/.
În ceea ce priveşte restituirea documentelor reţinute de structurile de poliţie rutieră, programul de lucru cu publicul la ghişee se desfăşoară inclusiv în zilele de sărbători legale şi poate fi consultat pe pagina de internet a Brigăzii Rutiere Bucureşti sau pe paginile de internet ale inspectoratelor de poliţie judeţene, au menţionat reprezentanţii MAI.
CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Nectarie de la Optina
Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 28 aprilie 2024
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (242)
MAI: Între 1 şi 6 mai nu se vor desfăşura activităţi de lucru cu publicul la ghişeu pentru eliberarea de documente
Futsal Cso Viitorul Darabani a devenit Campioană Națională la Futsal U19
Mai cald decât în mod normal până pe 6 mai, pe întreg teritoriul României
O avarie lasă fără apă trei localități și o bună parte din municipiul Dorohoi
Polițiștii de frontieră de la Botoșani continuă să curățe Prutul de plase monofilament interzise de lege
Tradiții, obiceiuri și superstiții de Florii. Ce nu trebuie să faci în 28 aprilie
EXODUL românilor a luat sfârşit? Un STUDIU arată că doar 8% dintre români mai vor să plece la muncă în străinătate
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul și viceprimarul comunei Roma, Mihai Asiminicesei și Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Corneliu Maricel Maxim, consilier local din muncipiul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Prof. dr. Daniel Botezatu, candidat independent CL Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiți din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu
-
Economie1 an agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment1 an agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment10 luni agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate10 luni agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate9 luni agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment10 luni agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
