Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (168)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Theodor Damian: „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu” (Editura „Eikon”, Bucureşti, 2016; prefaţa: Nicolae Georgescu; un cuvânt al autorului).  Este un volum care cuprinde lucrările prezentate de autor la Simpozionul „Eminescu”, desfăşurat an de an, începând cu 1994. Lucrările au fost publicate, de-a lungul anilor, şi în reviste din ţară şi străinătate. Eseurile au fost scrise prin analiză pe opera eminesciană  pentru a respinge documentat interpretarea materialist-ateistă a operei poetului, o interpretare simplistă potrivit căreia poetul nostru naţional ar fi fost ateu. Reţin din eseul care deschide volumul şi dă şi titlul acestuia: „…  interpretare este bazată pe anumite versuri din unele poeme care aparent ar justifica-o, şi menţionez aici spre ilustrare doar cunoscutul poem „Împărat şi Proletar” de care s-a făcut atâta caz în acest sens, poem unde Eminescu, vorbind despre religie, zice: „Religia – o frază de dânşii inventată / Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug”. Desigur, toate zecile de referinţe la Dumnezeu, sutele de referinţe religioase, în general, arată că aici Eminescu nu este un antireligios, un ateu,  ci un revoltat împotriva formelor religioase corupte, sau împotriva manipulării prin religie spre exploatare.(…) În afară de aceste succinte consideraţii trebuie menţionat aici faptul că, la o cercetare atentă, un interpret al sintezei eminesciene, un psiholog al religiei, mai ales,  ar observa fără mare greutate spiritul religios al marelui poet. Simpla repetare, cu o incredibilă frecvenţă, a unor cuvinte ce ţin de domeniul religiei ca: înger, angelic, cer, divin,icoană, sfinţenie, candelă, Prea Curată, rai, profet, lumină, rugăciune, şi multe altele, dovedesc fără putinţă de tăgadă conştiinţa sa religioasă. (…) Mai mult decât atât: Eminescu îl invocă pe Dumnezeu foarte des în poeziile sale, după cum Îl şi prezintă descriptiv; invocare însă este rugăciune, este parte a unui dialog cu Dumnezeu”. Autorul indică sursele în care găsim astfel de rugăciuni către Dumnezeu: tabloul dramatic „Andrei Mureşanu”, poemul „De-aş muri ori de-ai muri”, poezia „Învierea”, în „Feciorul de împărat fără de stea”, poezia „Dumnezeu şi om”, „Ondine”, poemul „Din lira spartă”, în „Amorul unei marmore”, „Filosofia copilei”,  poemul „Nu e steluţă”, în „Mortua est”,  poemul „Demonism”, „Eu nu cred nici în Iehova”, „Glossă”, „Luceafărul”,  „Colinde”, „Rugăciunea unui dac” sau „Rugăciune”.

Celelalte 14 eseuri vin cu alte demonstraţii  care atestă  că Eminescu a fost un credincios şi nu un ateu: pesimism şi credinţă, dorul după Dumnezeu, ortodoxia esteticii morţii, credinţă şi evlavie,  fizica şi metafizica unei idei în „Înger şi demon”, poemul „Rugăciunea unui dac” ca binecuvântare şi blestem, „Mortua este” ca „Non omnis moriar”, timpul între imanent şi transcendent (Chronos şi kairos), tema fiului risipitor, „Glossa” ca Ecclesiast, influenţe creştine în „Rime alegorice”, ideea morţii şi revelaţia prototipului, sentimentul religios la Eminescu (persoana şi ziaristica), la care se adaugă noi argumente cu privire la creştinismul eminescian.

 

Theodor Damian: „Pesimism şi credinţă în opera lui Eminescu”.  Theodor Damian  constată că pesimismul lui Eminescu a constituit o problemă care a condus pe mulţi în mod greşit la catalogarea poetului ca ateu: „Ne-am obişnuit cu ideea că Eminescu a fost un pesimist, atât de mult s-a scris despre acest lucru. Faptul că accentele de pesimism ce pot fi găsite în opera sa, mai ales în poezie, sunt asociate cu nostalgia ce caracterizează creaţia sa poetică, face şi mai uşor să se creadă că Eminescu a fost un pesimist. Totuşi pentru a verifica validitatea acestei aserţiuni, este necesar să se ia în considerare întreaga creaţie eminesciană; de exemplu publicistica sa, unde poetul polemizează dinamic şi critică aspru, unde luptă pentru un ideal moral şi social-politic, nu trădează deloc atitudinea unui pesimist”. Theodor Damian  continuă demonstraţia sa  de disociere a accentelor nostalgice şi  a romantismului propriu-zis de pesimism, punând serios la îndoială că  Eminescu s-ar încadra acestui din urmă concept. Mai mult, autorul demonstrează pe text că nici interogaţia asupra sensurilor lumii şi vieţii, prezentă în opera  eminesciană, nu înseamnă neapărat pesimism, „aşa cum versurile sale din care s-ar deduce necredinţa, sunt de fapt dizolvate în cele ce indică în mod definitiv credinţa. (…) A te afla în mijlocul unei crize de orice fel, a protesta împotriva „destinului implacabil”, cum analizează Călinescu, a spune că ţi-ai pierdut credinţa, dar a te ruga fierbinte să-ţi fie redată, aceasta nu e necredinţă”.

 

Publicitate

Theodor Damian: „Dorul după Dumnezeu în poezia lui Eminescu”. Pornind de la faptul că două dintre valorile fundamentale ale românilor sunt  credinţa în Dumnezeu şi modul de a fi ce derivă din aceasta, Theodor Damian pune în evidenţă aceste  valori de credinţă prezente în poezia eminesciană. Constată, în acelaşi timp,  că Eminescu a avut ştiinţa împletirii realismului cu idealismul, creând  un echilibru, conferindu-le, astfel,  o valoare mai înaltă. Theodor Damian îl contrazice pe Alexandru Melian (vezi „Eminescu – Univers deschis”, 1987) care consideră că la Eminescu „… ce-i mort e copilăria cu inocenţa ei caracteristică, copilăria ca vârstă a fecioriei sau iubita cu idealul iubirii pe care ea îl întruchipează”. Spune, în contradicţie, autorul eseului: „… pentru mai multe motive eu consider că nu la moartea copilăriei se referă poetul, nici la cea a iubitei, ci la condiţia existenţială primordială a omului, la starea paradisiacă, pierdută, moartă”. O analiză pe „Codru şi salon”, „Scrisoare I”, „Memento mori”, „Miron şi frumoasa fără corp”, „Luceafărul”, „Feciorul de împărat fără de stea”, „Răsai asupra mea” sau „Sărmanul Dionis” porneşte de la conceptul de transienţă  legat de temporalitatea, fragilitatea şi nimicnicia vieţii noastre.  Concluzia lui Theodor Damian: „Legat de conştientizarea  Transienţei noastre şi a fragilităţii noastre în lume este  DORUL DUPĂ DUMNEZEU, care nu este altceva decât una dintre frumoasele definiţii pe care Sfinţii Părinţi o dau sfinţeniei.  Tocmai datorită vulnerabilităţii sale omul caută să aparţină cuiva, şi nu oricui, ci cuiva care întruchipează noţiunea de stabilitate, de certitudine, de putere, de desăvârşire”.

Revenind la Alexandru Melian, Theodor Damian nu este de acord cu alte aserţiuni ale acestuia: 1. „credinţa lui Eminescu nu este legată de lucrurile perene”; 2. „ Sfânta Fecioară este un simbol”.

 

Theodor Damian: „Ortodoxia esteticii morţii în poezia lui Eminescu”. Eseul pleacă de la un punct de vedere al lui I. Negoiţescu (vezi „Poezia lui Eminescu”, 1980): „Poezia lui Eminescu este o creaţie de trăire intensă, impregnată intens de moarte”. Theodar Damian, trecând  la o analiză din perspectivă ortodoxă, consideră că: „Modul în care poetul concepe misterul vieţii şi al morţii este foarte apropiat dacă nu chiar următor fidel al celui promovat de filosofia biblică, mai ales a Ecclesiastului şi a Psalmilor. După o analiză atentă a caracterului tranzitoriu al vieţii, existenţei în general, Ecclesiastul conclude: „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune”. Versuri precum „Toate-s praf” („Epigonii”), „Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă” („Rugăciunea unui dac”), „Când sorii se sting şi când stelele pică / Îmi vine a crede că toate-s nimică” („Mortua est”) sau „Şi când se va întoarce pământul în pământ / Au cine să ştie de unde-s, cine sunt?” („Despărţire”) etc., toate sunt concluzii ale Ecclesiastului şi ale psalmistului. Theodor Damian  continuă să demonstreze factura mistico-religioasă a pesimismului şi nihilismului lui Eminescu, şi nu numai factura mistică, aşa cum crede Miron Blaga în „Poezia lui Eminescu: Poezii în Familia” (1992). Un alt element specific ortodox, pe care îl pune în discuţie Theodor Damian, este şi asocierea vieţii cu visul şi a morţii cu somnul. Este amendată iarăşi o afirmaţie a lui I. Negoiţescu care spune în sursa citată  că „la Eminescu moartea apare ca un cerc vicios, ea fiind prezentă şi în viaţă şi dincolo de ea, de aceea viaţa este vis al morţii-eterne”, pentru că moartea se visează pe ea însăşi”. Din punctul de vedere al lui Theodor Damian, există viaţă şi după moarte, care contrazice  conceptul de „cerc vicios al morţii”, iar una dintre marile învăţături ce reiese din concepţia lui Eminescu despre moarte este „că a muri se învaţă, că este chiar necesar să ştii să mori, că moartea e o artă, cum susţine Mircea Eliade şi cum transmite Socrate atunci când defineşte filosofia ca pe  ştiinţă ce ne învaţă cum să murim. Eminescu se confesează: Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată” („Odă în metru antic”).

Continuă Theodor Damian: „A învăţa să mori implică a-ţi găsi liniştea sufletului, a fi împăcat cu conştiinţa ta, cu lumea din jur, cu Dumnezeu. La Eminescu această împăcare cu sine este evidentă în recunoaşterea ieşirii sale din fire şi dorinţa regăsirii: „Pe mine, mie redă-mă”.(VA URMA)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tentativă de fraudă online cu identitatea eMAG. Recomandările DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.

Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.

Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.

Recomandări:

  • Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
  • Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
  • Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
  • Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente

sursa: DNSC, Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult

Educație

Lângă noi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă 13.666 de locuri la admiterea de vară, cu peste 600 mai multe față de 2024

Publicat

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.

Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.

‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.

Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.

Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.

‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.

Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.

În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO Ilie Bolojan – desemnat premier

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

 

Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.

El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.

Publicitate

‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.

Șeful statului a subliniat problema deficitului.

‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending