O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Citesc în “Lumina educaţiei” nr. 1 din 2017 un articol scris de Cristina Benga: “De ce nu le mai este dor elevilor de şcoală”. Scris în extenso, doamna Benga face praf învăţământul românesc de azi. Ce zic eu praf, chiar pulbere! Distinsa doamnă nu găseşte nimic bun, dar chiar nimic. Zice doamna Benga despre şcoală: “este formală”, “este ritualică”, “nu are conţinut adaptat realităţilor”, “nu dă aripi”, “nu creează plăcere”, “este creatoare de nefericire”, “programe şcolare greoaie”, “examene nepotrivite cu capacitatea sufletească şi emoţională a elevilor”, “examene cu cerinţe stupide”, “provoacă un dezastru transgeneraţional prin castrarea emoţiilor, prin etichetarea atitudinilor, prin lipsa de răspuns a întrebărilor ridicatr în zadar”, “elevii au sentimental ciudat al neînţelegerii”, “elevul nu pricepe de ce trebuie să mai meargă la şcoală”, “profesorul este bătrân sau plictisit”, “profesorului îi este indifferent dacă elevul pricepe sau nu ce face la clasă”, “sau profesorul nu ştie ce predă”,”elevul nu este ajutat să facă saltul de la nivelul subconştient, ce vizează instinctual de a învăţa, la nivelul de supraconştient, adică la acea capacitate de a intuit”, şcoala este interesată doar de nivelul conştient, nivel la care se dezvoltă intelectul, dar nu îl ajută pe elev să facă puntea de la un nivel la altul”, “elevii părăsesc şcoala cu aptitudini care nu îi ajută să se identifice cu fiinţa umană” etc. O curiozitate nemărginită mă face să caut şi să descopăr personalitatea doamnei Benga. Aflu de pe google că are un doctorat, că e profesoară de religie la Colegiul German „Goethe” şi că e şefa catedrei de religie a acestui liceu. Ce-o fi determinat-o să fie atât de înverşunată pe învăţământul românesc, domeniu de unde-şi câştigă existenţa?! Să fie o luptă interioară între valorile pe care i le imprimă disciplina predată şi numele pe care îl are?! Mă opresc aici că s-ar putea să mă ia…benga;
Nicolae Mareş, în „România literară” nr. 1 din 2017, publică eseul „Un muzician polonez în epoca Junimii”. Un paragraf face referire şi la Eminescu:„Urmare a promovării în 1877 a noii Legi a Teatrelor Naţionale, concepută de Ion Ghica (1816 – 1897) – fost diplomat, prim – ministru şi preşedinte al Academiei Române – s-au creat premisele necesare pentru a se stimula promovarea creaţiei autohtone; de atunci opera comică şi vodevilul au fost tratate ca lucrări dramatice. Aceasta face ca la Bucureşti compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Zdzislaw Lubicz şi Mauriciu Cohen-Limaru să lanseze , în ordine, pe piaţă primele opere originale: „Fata de la Cozia”, „Vîrful cu dor” şi „Visul Dochiei”, iar la Iaşi Eduard Caudella şi dr. Gustaw Otremba operele comice şi operetele: „Olteanca”, „Fata răzeşului”, „Hatmanul Baltag”, despre care Mihai Eminescu – ca recenzent muzical – îşi va exprima admiraţia, inclusiv despre Zdzislaw Lubicz pe care l-a cunoscut în preajma reginei Elisabeta. A fost exact perioada în care, urmare şi a demersurilor mentorului, Titu Maiorescu, Eminescu a fost introdus în cercurile Palatului Peleş, cu scopul de a asigura traducerea din germană în limba română a libretului scris de Carmen Sylva: „Vârful cu dor” – compoziţie semnată de compozitorul polonez Zdzislaw Lubicz. Premiera operei a avut loc 25 ianuarie 1879. Aşa îi găsim pe Eminescu şi pe Lubicz aşezaţi la temelia scenei lirice din România. Cu regret însă, opera a fost cântată în limba italiană! Traducerea în limba lui Petrarca fiind asigurată de bibliotecarul Universităţii din Bucureşti, L. F. Paganini. Mihai Eminescu a fost destul de critic în ziarul „Timpul” în legătură cu o altă lucrare montată atunci: „Visul Dochiei”, considerată a fi: „o tarara lungă de declamaţii asupra lui Ştefan, Mircea, Mihai Viteazul, care se sfârşeşte prin defilare de dorobanţi şi vânători (…) cât şi rara gratitudine care se pomeneşte de armată, făcând-o chiar să defileze în persoană, fără să se pomenească un cuvinţel de creatorul ei”;
Încă se mai pune în discuţie, e drept, din ce în ce mai rar, ziua de naştere a lui Eminescu. După registrul de naşteri a Bisericii „Uspenia” din Botoşani, George Călinescu, în „Istoria…” sa, stabileşte şi încetăţeneşte ziua de 15 ianuarie 1850. Alţii, luând ca bună o afirmaţie a lui Matei, fratele poetului, dar şi având la bază unele interese de imagine, cred că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni pe 8 noiembrie 1848. Acelaşi frate, Matei, ar fi găsit şi o însemnare a lui Gh. Eminovici cum că poetul s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849, aspect pe care îl întăreşte şi sora Aglaia, într-o scrisoare către Titu Maiorescu, dar şi înscrisul făcut chiar de poet în registrul „Junimii”. În registrele Gimnaziului din Botoşani, Eminescu apare ca născut la 14 decembrie 1849, în timp ce în registrele Şcolii Primare din Botoşani apare ca dată de naştere 6 decembrie 1850. Controverse există şi în ceea ce priveşte data naşterii lui Nicolae Iorga. Sorin Andronache, în Stiri.botosani din 17 ianuarie 2017, sub titlul „Cifra zilei”, ne atrage atenţia că ziua de 5 iunie 1871 este data naşterii lui Nicolae Iorga, şi nu 17 ianuarie sau 6 iunie. Aspectul este discutat pe larg ( şi documentat) şi de Florentina Toniţa pe Stiri.botosani din 16 ianuarie 2017 în articolul „Zilele Iorga – Cum schimbă internetul biografia unui geniu”. Autoarea cere şi punctul de vedere al unui specialist în persoana custodelui Casei memoriale „Nicolae Iorga” din Botoşani, prof. Violeta Damaschin-Budăi, pe care îl redăm şi noi: „Cu referire la data nașterii lui Nicolae Iorga, consider că 5 iunie 1871 este data corectă, folosită de însuși marele istoric în volumele I – III „O viață de om – așa cum a fost”, apărute la Editura N. Stroilă din Vălenii de Munte, în anul 1934 – informație preluată de toate scrierile biografice și biobibliografice apărute ulterior”.
Nu aş fi scris aceste rânduri, dar constat că istoria se repetă şi cu data naşterii pictorului Constantin Radinschi. Stiri.botosani de sâmbătă, 21 ianuarie 2017, ne informează că „maestrul culorilor de apă”, Constantin Radinschi, s-a născut pe 21 ianuarie 1920. „Evenimentul” (de Moldova) din 21 iunie 2012, preluând din lucrarea „1oo personalităţi ieşene” de Ionel Maftei, indică drept zi de naştere a marelui acuarelist ca fiind 21 iunie 1920.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază: măsura ar urma să nu mai fie prelungită, din octombrie. Adică prețurile la mai multe alimente ar putea crește.
Informația a fost prezentată inițial de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pe rețelele de socializare.
Acesta s-a referit sâmbătă, într-o postare pe Facebook, despre ”zvonuri” privind faptul că ”plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie”.
”Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a scris Grindeanu.
Precizări din partea Guvernului
”Decizia neprelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.
Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților.
Publicitate
Săptămâna viitoare premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Ene Dogioiu, pentru G4Media.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază
Guvernul a aprobat, în 27 iunie, prelungirea cu trei luni a măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază. Măsura va expira în 30 septembrie, dacă între timp nu se ia altă decizie.
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost aplicată din august 2023 și prelungită succesiv. Aceasta a vizat combaterea creșterii excesive a prețurilor și a fost aplicată pentru 14 grupe de produse alimentare, listă ce a fost ulterior extinsă.
Lista alimentelor cuprinde:
pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
Astăzi, 13 septembrie, a fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani. Acest moment important marchează finalizarea unei investiții esențiale pentru siguranța comunității și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salvatorilor.
Proiectul face parte din programul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, finanțat prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bugetul inițial de 50 de milioane de euro a fost suplimentat, în 2023, cu încă 92 de milioane de euro, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate situațiilor de urgență.
*Clădirea din Botoșani este a șaptea finalizată dintr-un total de 35 de sedii* esențiale pentru pregătirea și intervenția în caz de urgență, care urmează să fie modernizate sau reconstruite în perioada următoare.
Publicitate
Noul sediu, modern și funcțional, include atât spații administrative, cât și facilități specializate pentru instruirea personalului. Realizarea acestuia a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și partenerii implicați – Banca Mondială, echipa de construcție, proiectantul și dirigintele de șantier.
Astfel de investiții contribuie nu doar la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru pompieri, ci și la consolidarea capacității de răspuns rapid și eficient în situații critice.
*INFORMAȚII SUPLIMENTARE*
Proiectul de consolidare, mansardare și refuncționalizare a sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și a Detașamentului de Pompieri Botoșani a avut ca obiectiv principal creșterea rezistenței structurale printr-o intervenție de întărire a fundației și a structurii de rezistență. În paralel cu aceste lucrări, clădirea a fost modernizată și extinsă prin adăugarea unei mansarde.
Lucrările de consolidare și modernizare au demarat în octombrie 2023, având o valoare a contractului de execuție de 30.609.088,31 lei (TVA inclus), iar valoarea totală a investiției se ridică la 32.871.084,96 lei (TVA inclus).
*❗ STAREA CLĂDIRII înainte de demolare*
Clădirea în care își desfășura activitatea ISU Botoșani se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai corespundea cerințelor actuale privind rezistența și stabilitatea structurilor. În urma expertizei tehnice, construcția a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic (RS), categorie atribuită imobilelor care prezintă vulnerabilitate ridicată și pot suferi avarii majore în cazul unui cutremur.
*❗ NOUA CONSTRUCȚIE*
Obiectivul este alcătuit dintr-o clădire administrativă cu o suprafață construită de 606 mp și o suprafață desfășurată totală de 3.241,55 mp. Construcția are regim de înălțime cu subsol parțial, parter, trei etaje și mansardă, fiind alcătuită dintr-un singur corp, realizat pe structură de cadre din beton armat.
În spațiile destinate Detașamentului de Pompieri Botoșani se regăsesc birourile personalului, o zonă pentru servirea mesei, spații de depozitare și încăperi tehnice necesare funcționării clădirii, precum și camere de odihnă, vestiare și grupuri sanitare. Sediul ISU Botoșani include birouri, oficii și grupuri sanitare amenajate la fiecare nivel.
Clădirea a fost proiectată conform celor mai noi standarde de eficiență energetică și este dotată cu panouri solare pentru producerea apei calde și furnizarea de energie electrică. Acoperișul este realizat din șarpantă metalică, cu învelitoare din panouri tip sandwich cu miez de vată minerală.
Accesul între etaje se face prin case de scară, dar și printr-un lift nou, amplasat la exterior.
De asemenea, pe acoperiș au fost instalate două antene de comunicații, menite să asigure funcționarea optimă a activităților operative.
*❗ DESPRE PROIECT*
Proiectul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302) face parte din Acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr. 307 din 20 decembrie 2018. Ulterior, acestui acord i s-a adăugat un nou împrumut pentru finanțare adițională, semnat la 25 mai 2023 și ratificat prin Legea nr. 331 din 7 noiembrie 2023.
Valoarea inițială a împrumutului a fost de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat 92 de milioane de euro prin finanțarea suplimentară.
În total, inițiativa prevede intervenții asupra a 35 de obiective din cadrul unităților subordonate IGSU, incluzând lucrări de demolare, construcție, consolidare și modernizare.
Astăzi, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor din România și cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Botoșani, porțile Detașamentului de Pompieri Botoșani s-au deschis pentru comunitate. Evenimentul a adunat sute de botoșăneni care au dorit să cunoască îndeaproape lumea salvatorilor și să trăiască, pentru câteva ore, emoția unei meserii în care curajul și solidaritatea sunt esențiale.
Experiențe de neuitat pentru copii
Cei mici au fost vedetele zilei. Au urcat în autospecialele de intervenție, au probat casca și haina de protecție și au descoperit cum funcționează furtunul cu apă. Tiroliana și mașinuțele electrice de pompieri au fost atracțiile principale, dar nu au lipsit nici activitățile creative și educative:
– la atelierul de colorat și puzzle, copiii și-au pus imaginația la încercare, construind, piesă cu piesă, imaginea salvatorilor;
Publicitate
– pe traseul aplicativ, inspirat din antrenamentele reale, micuții au trecut contracronometru prin obstacole, demonstrând agilitate și curaj.
Atelierul de prim ajutor – lecții pentru viață
Un moment deosebit l-a constituit participarea la atelierul de prim ajutor, susținut de pompieri și de voluntarii din programul național „Salvator din Pasiune”. Copiii și adulții au învățat cum să reacționeze în situații critice, cum să acorde primul ajutor și au exersat manevre salvatoare, inclusiv metoda Heimlich, folosită atunci când o persoană se îneacă. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât participanții au putut pune în practică aceste gesturi simple, dar care pot salva vieți.
📖 Educație pentru siguranță
Pompierii au discutat cu botoșănenii despre prevenirea incendiilor, riscurile folosirii necorespunzătoare a instalațiilor electrice și comportamentul corect în caz de cutremur, inundație sau alte situații de urgență. Au fost distribuite materiale informative din campaniile naționale de siguranță și promovate platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, utile pentru pregătirea populației.
🎖️ Meseria de pompier – între pasiune și responsabilitate
Un alt punct de interes a fost standul pregătit de colegii de la Resurse Umane, unde vizitatorii au aflat detalii despre ce înseamnă să fii pompier, care sunt condițiile de recrutare și pașii necesari pentru a urma această carieră. Mulți tineri au ascultat cu emoție poveștile salvatorilor aflați în serviciu și au aflat cum își pot transforma visul de a deveni pompier într-o realitate.
O sărbătoare pentru întreaga familie
Evenimentul a fost completat de activități interactive și jocuri pentru copii, care a adus zâmbete și voie bună. Părinții, bunicii și copiii au trăit împreună emoția unei zile speciale, transformând „Ziua Porților Deschise” într-o adevărată sărbătoare a comunității.
Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani a demonstrat încă o dată că pompierii nu sunt doar salvatori, ci și prieteni, educatori și modele pentru cei mici. A fost o zi în care emoția s-a împletit cu bucuria și cunoașterea, întărind legătura dintre pompieri și comunitatea pe care o protejează.
La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.
Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.
Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.
Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).
Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.
La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.
Publicitate
În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.
Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES