Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (165)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc în “Lumina educaţiei” nr. 1 din 2017 un articol scris de Cristina Benga: “De ce nu le mai este dor elevilor de şcoală”. Scris în extenso, doamna Benga face praf învăţământul românesc de azi. Ce zic eu praf, chiar pulbere! Distinsa doamnă nu găseşte nimic bun, dar chiar nimic.  Zice doamna Benga despre şcoală: “este formală”, “este ritualică”, “nu are conţinut adaptat realităţilor”, “nu dă aripi”, “nu creează plăcere”, “este creatoare de nefericire”, “programe şcolare greoaie”, “examene nepotrivite cu capacitatea sufletească şi emoţională a elevilor”, “examene cu cerinţe stupide”, “provoacă un dezastru transgeneraţional prin castrarea emoţiilor, prin etichetarea atitudinilor, prin lipsa de răspuns a întrebărilor ridicatr în zadar”, “elevii au sentimental ciudat al neînţelegerii”, “elevul nu pricepe de ce trebuie să mai meargă la şcoală”, “profesorul este bătrân sau plictisit”, “profesorului îi este indifferent dacă elevul pricepe sau nu ce face la clasă”, “sau profesorul nu ştie ce predă”,”elevul nu este ajutat să facă saltul de la nivelul subconştient, ce vizează instinctual de a învăţa, la nivelul de supraconştient, adică la acea  capacitate de a intuit”, şcoala este interesată doar de nivelul conştient, nivel la care se dezvoltă intelectul, dar nu îl ajută pe elev să facă puntea de la un nivel la altul”, “elevii părăsesc şcoala cu aptitudini care nu îi ajută să se identifice cu fiinţa umană” etc.  O curiozitate nemărginită mă face să caut şi să descopăr personalitatea doamnei Benga. Aflu de pe google că are un doctorat, că e profesoară de religie la Colegiul German „Goethe” şi că e şefa catedrei de religie a acestui liceu. Ce-o fi determinat-o să fie atât de înverşunată pe învăţământul românesc, domeniu de unde-şi câştigă existenţa?! Să fie o luptă interioară între  valorile pe care i le imprimă disciplina predată şi numele pe care îl are?! Mă opresc aici că s-ar putea să mă ia…benga;

Nicolae Mareş, în „România literară” nr. 1 din 2017, publică eseul „Un muzician polonez în epoca Junimii”. Un paragraf face referire şi la Eminescu: „Urmare a promovării în 1877 a noii Legi a Teatrelor Naţionale, concepută de Ion Ghica (1816 – 1897) – fost diplomat, prim – ministru şi preşedinte al Academiei Române – s-au creat premisele necesare pentru a se stimula promovarea creaţiei autohtone; de atunci opera comică şi vodevilul au fost tratate ca lucrări dramatice. Aceasta face ca la Bucureşti compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Zdzislaw Lubicz şi Mauriciu Cohen-Limaru să lanseze , în ordine, pe piaţă primele opere originale: „Fata de la Cozia”, „Vîrful cu dor” şi „Visul Dochiei”, iar la Iaşi Eduard Caudella şi dr. Gustaw Otremba operele comice şi operetele: „Olteanca”, „Fata răzeşului”, „Hatmanul Baltag”, despre care Mihai Eminescu – ca recenzent muzical – îşi va exprima admiraţia, inclusiv despre Zdzislaw Lubicz pe care l-a cunoscut în preajma reginei Elisabeta. A fost exact perioada în care, urmare şi a demersurilor mentorului, Titu Maiorescu, Eminescu a fost introdus în cercurile Palatului Peleş, cu scopul de a asigura traducerea din germană în limba română a libretului scris de Carmen Sylva: „Vârful cu dor” – compoziţie semnată de compozitorul polonez Zdzislaw Lubicz. Premiera operei a avut loc 25 ianuarie 1879. Aşa îi găsim pe Eminescu şi pe Lubicz aşezaţi la temelia scenei lirice din România.  Cu regret însă, opera a fost cântată în limba italiană! Traducerea în limba lui Petrarca fiind asigurată de bibliotecarul Universităţii din Bucureşti, L. F. Paganini. Mihai Eminescu a fost destul de critic în ziarul „Timpul” în legătură cu o altă lucrare montată atunci: „Visul Dochiei”, considerată a fi: „o tarara lungă de declamaţii asupra lui Ştefan, Mircea, Mihai Viteazul, care se sfârşeşte prin defilare de dorobanţi şi vânători (…) cât şi rara gratitudine care se pomeneşte de armată, făcând-o chiar să defileze în persoană, fără să se pomenească un cuvinţel de creatorul ei”;

Încă se mai pune în discuţie, e drept, din ce în ce mai rar, ziua de naştere a lui Eminescu. După registrul de naşteri a Bisericii „Uspenia” din Botoşani, George Călinescu, în „Istoria…” sa, stabileşte şi încetăţeneşte  ziua de 15 ianuarie 1850.  Alţii, luând ca bună o afirmaţie a lui Matei,  fratele  poetului, dar şi având la bază unele interese de imagine,  cred că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni pe 8 noiembrie 1848. Acelaşi frate, Matei, ar fi găsit şi o însemnare a lui Gh. Eminovici cum că poetul s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849, aspect pe care îl întăreşte şi sora Aglaia, într-o scrisoare către Titu Maiorescu, dar şi înscrisul făcut chiar de poet în registrul „Junimii”. În registrele Gimnaziului din Botoşani, Eminescu apare ca născut la 14 decembrie 1849, în timp ce în registrele Şcolii Primare din Botoşani apare ca dată de naştere 6 decembrie 1850.  Controverse există şi în ceea ce priveşte data naşterii lui Nicolae Iorga. Sorin Andronache, în Stiri.botosani din 17 ianuarie 2017, sub titlul „Cifra zilei”, ne atrage atenţia că ziua de 5 iunie 1871 este data naşterii lui Nicolae Iorga, şi nu 17 ianuarie sau 6 iunie.  Aspectul este discutat pe larg ( şi documentat)  şi de Florentina Toniţa pe Stiri.botosani din 16 ianuarie 2017 în articolul „Zilele Iorga – Cum schimbă internetul biografia unui geniu”. Autoarea cere şi punctul de vedere al unui specialist în persoana custodelui Casei memoriale „Nicolae Iorga” din Botoşani,  prof. Violeta Damaschin-Budăi, pe care îl redăm şi noi:Cu referire la data nașterii lui Nicolae Iorga, consider că 5 iunie 1871 este data corectă, folosită de însuși marele istoric în volumele I – III „O viață de om – așa cum a fost”, apărute la Editura N. Stroilă din Vălenii de Munte, în anul 1934 – informație preluată de toate scrierile biografice și biobibliografice apărute ulterior”.

Nu aş fi scris aceste rânduri, dar constat că istoria se repetă şi cu data naşterii pictorului Constantin Radinschi. Stiri.botosani de sâmbătă, 21 ianuarie 2017, ne informează că „maestrul culorilor de apă”, Constantin Radinschi, s-a născut pe 21 ianuarie 1920. „Evenimentul” (de Moldova) din 21 iunie 2012, preluând din lucrarea „1oo personalităţi ieşene” de Ionel Maftei, indică drept zi de naştere a marelui acuarelist ca fiind 21 iunie 1920.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rețea de corupție la examenele auto: Nouă persoane trimise în judecată, anchetă cu examinator infiltrat

Publicat

Publicitate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați – șase instructori auto și trei examinatori – într-un amplu dosar de corupție la examenele pentru obținerea permisului de conducere categoria B, scrie newsbucovina.ro.

Ancheta, desfășurată pe parcursul a aproximativ un an, a beneficiat de colaborarea unui examinator auto infiltrat, care a permis documentarea detaliată a mecanismelor infracționale.

Cercetările au evidențiat o implicare generalizată a unor examinatori din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava și a unui număr mare de școli de șoferi și instructori auto. Fenomenul infracțional, cu rădăcini anterioare anului 2015 (deși unele cazuri au fost investigate anterior de DNA), implica facilitarea fraudării probei practice prin remiterea de sume de bani (de obicei 200-250 euro/candidat) direct sau prin intermediari, către examinatori.

Metode conspirate și „specializare” infracțională

Inculpații au folosit semnale codificate pentru identificarea candidaților „plătitori”: clipsuri colorate (albastru sau roz) pe dosare, mesaje cu afișare unică sau expresii precum „ai mei sunt la tine”, „fata e ok”. Probele au demonstrat o „specializare” a conduitei, cu intermediari stabili și preocupare constantă pentru sumele obținute ilicit de alți examinatori.

Colaboratorul autorizat – un examinator auto infiltrat – a fost esențial în conturarea modului de operare. Acesta a primit direct sumele de mită și a documentat legăturile dintre examinatori și instructori.

Publicitate

Inculpații și acuzațiile principale (detalii din rechizitoriu):

  • Un instructor auto: 3 infracțiuni de dare de mită și 8 de complicitate (ex.: remitere 8.900 lei pentru 3 candidați; 350 euro pentru alți 6; intermediere 500-600 euro).
  • Doi examinatori auto: Multiple fapte de dare de mită și complicitate (ex.: remitere 200-250 euro/candidat; intermediere sume de la instructori).
  • Alți cinci instructori: Dare de mită și complicitate (sume între 140 lire și mii de euro pentru promovarea candidaților).

Fenomenul era generalizat, cu „standarde” de 200-250 euro/candidat, creat în timp și cunoscut de toți implicați.

Dosarul a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Suceava.

Citeste mai mult

Eveniment

Garaj în flăcări, la Leorda. Alarma a fost dată de vecini

Publicat

Publicitate

Sâmbătă dimineață, în localitatea Leorda, a izbucnit un incendiu la un garaj, cu pericol de propagare la construcțiile învecinate. Alarma a fost dată de vecini.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Aceștia au acționat prompt și au reușit să împiedice extinderea flăcărilor la locuințele din zonă. Până la sosirea echipajelor, proprietarul a reușit să scoată autoturismul din garaj.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit.

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪ verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şil numai de specialiști în domeniu;

▪ nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

Publicitate

▪ la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪ nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪ nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪ instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Tradițiile românilor: Ziua de Ignat. Obiceiuri străbune legate de 20 decembrie și pregătirea pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

Ziua de 20 decembrie – Ignatul – este încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Reprezintă, relatează alba24, cu precădere în mediul rural, ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie).

Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ”Cartea de Crăciun” (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Ritualul sacrificării porcului – superstiții

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Publicitate

Ritualul sacrificării porcului – origini

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor.

Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii), precizează cartea amintită.

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii.

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

 

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Pregătirea pentru masa de Crăciun

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Ignatul – tradiții și obiceiuri

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Bărbat încarcerat după coliziunea dintre un autotren și un autoturism, la Suceava

Publicat

Publicitate

Un bărbat a rămas încarcerat după un accident produs, vineri seară, pe raza localității Dărmănești, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava.

Potrivit sursei citate, la fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul unui echipaj SAJ cu medic.

‘Este vorba despre un accident rutier între un autotren și un autoturism, conducătorul autoturismului fiind încarcerat. Cu eforturi susținute, pompierii militari au extras victima dintre fiarele contorsionate ale autoturismului, este vorba despre un bărbat, conștient, cu multiple traumatisme’, precizează informarea transmisă de ISU Suceava.

După ce a fost descarcerat, bărbatul a fost predat unui echipaj cu medic al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), pentru a fi stabilizat și transportat la UPU a Spitalului Județean Suceava. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending