Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (165)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Citesc în “Lumina educaţiei” nr. 1 din 2017 un articol scris de Cristina Benga: “De ce nu le mai este dor elevilor de şcoală”. Scris în extenso, doamna Benga face praf învăţământul românesc de azi. Ce zic eu praf, chiar pulbere! Distinsa doamnă nu găseşte nimic bun, dar chiar nimic.  Zice doamna Benga despre şcoală: “este formală”, “este ritualică”, “nu are conţinut adaptat realităţilor”, “nu dă aripi”, “nu creează plăcere”, “este creatoare de nefericire”, “programe şcolare greoaie”, “examene nepotrivite cu capacitatea sufletească şi emoţională a elevilor”, “examene cu cerinţe stupide”, “provoacă un dezastru transgeneraţional prin castrarea emoţiilor, prin etichetarea atitudinilor, prin lipsa de răspuns a întrebărilor ridicatr în zadar”, “elevii au sentimental ciudat al neînţelegerii”, “elevul nu pricepe de ce trebuie să mai meargă la şcoală”, “profesorul este bătrân sau plictisit”, “profesorului îi este indifferent dacă elevul pricepe sau nu ce face la clasă”, “sau profesorul nu ştie ce predă”,”elevul nu este ajutat să facă saltul de la nivelul subconştient, ce vizează instinctual de a învăţa, la nivelul de supraconştient, adică la acea  capacitate de a intuit”, şcoala este interesată doar de nivelul conştient, nivel la care se dezvoltă intelectul, dar nu îl ajută pe elev să facă puntea de la un nivel la altul”, “elevii părăsesc şcoala cu aptitudini care nu îi ajută să se identifice cu fiinţa umană” etc.  O curiozitate nemărginită mă face să caut şi să descopăr personalitatea doamnei Benga. Aflu de pe google că are un doctorat, că e profesoară de religie la Colegiul German „Goethe” şi că e şefa catedrei de religie a acestui liceu. Ce-o fi determinat-o să fie atât de înverşunată pe învăţământul românesc, domeniu de unde-şi câştigă existenţa?! Să fie o luptă interioară între  valorile pe care i le imprimă disciplina predată şi numele pe care îl are?! Mă opresc aici că s-ar putea să mă ia…benga;

Nicolae Mareş, în „România literară” nr. 1 din 2017, publică eseul „Un muzician polonez în epoca Junimii”. Un paragraf face referire şi la Eminescu: „Urmare a promovării în 1877 a noii Legi a Teatrelor Naţionale, concepută de Ion Ghica (1816 – 1897) – fost diplomat, prim – ministru şi preşedinte al Academiei Române – s-au creat premisele necesare pentru a se stimula promovarea creaţiei autohtone; de atunci opera comică şi vodevilul au fost tratate ca lucrări dramatice. Aceasta face ca la Bucureşti compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Zdzislaw Lubicz şi Mauriciu Cohen-Limaru să lanseze , în ordine, pe piaţă primele opere originale: „Fata de la Cozia”, „Vîrful cu dor” şi „Visul Dochiei”, iar la Iaşi Eduard Caudella şi dr. Gustaw Otremba operele comice şi operetele: „Olteanca”, „Fata răzeşului”, „Hatmanul Baltag”, despre care Mihai Eminescu – ca recenzent muzical – îşi va exprima admiraţia, inclusiv despre Zdzislaw Lubicz pe care l-a cunoscut în preajma reginei Elisabeta. A fost exact perioada în care, urmare şi a demersurilor mentorului, Titu Maiorescu, Eminescu a fost introdus în cercurile Palatului Peleş, cu scopul de a asigura traducerea din germană în limba română a libretului scris de Carmen Sylva: „Vârful cu dor” – compoziţie semnată de compozitorul polonez Zdzislaw Lubicz. Premiera operei a avut loc 25 ianuarie 1879. Aşa îi găsim pe Eminescu şi pe Lubicz aşezaţi la temelia scenei lirice din România.  Cu regret însă, opera a fost cântată în limba italiană! Traducerea în limba lui Petrarca fiind asigurată de bibliotecarul Universităţii din Bucureşti, L. F. Paganini. Mihai Eminescu a fost destul de critic în ziarul „Timpul” în legătură cu o altă lucrare montată atunci: „Visul Dochiei”, considerată a fi: „o tarara lungă de declamaţii asupra lui Ştefan, Mircea, Mihai Viteazul, care se sfârşeşte prin defilare de dorobanţi şi vânători (…) cât şi rara gratitudine care se pomeneşte de armată, făcând-o chiar să defileze în persoană, fără să se pomenească un cuvinţel de creatorul ei”;

Încă se mai pune în discuţie, e drept, din ce în ce mai rar, ziua de naştere a lui Eminescu. După registrul de naşteri a Bisericii „Uspenia” din Botoşani, George Călinescu, în „Istoria…” sa, stabileşte şi încetăţeneşte  ziua de 15 ianuarie 1850.  Alţii, luând ca bună o afirmaţie a lui Matei,  fratele  poetului, dar şi având la bază unele interese de imagine,  cred că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni pe 8 noiembrie 1848. Acelaşi frate, Matei, ar fi găsit şi o însemnare a lui Gh. Eminovici cum că poetul s-ar fi născut pe 20 decembrie 1849, aspect pe care îl întăreşte şi sora Aglaia, într-o scrisoare către Titu Maiorescu, dar şi înscrisul făcut chiar de poet în registrul „Junimii”. În registrele Gimnaziului din Botoşani, Eminescu apare ca născut la 14 decembrie 1849, în timp ce în registrele Şcolii Primare din Botoşani apare ca dată de naştere 6 decembrie 1850.  Controverse există şi în ceea ce priveşte data naşterii lui Nicolae Iorga. Sorin Andronache, în Stiri.botosani din 17 ianuarie 2017, sub titlul „Cifra zilei”, ne atrage atenţia că ziua de 5 iunie 1871 este data naşterii lui Nicolae Iorga, şi nu 17 ianuarie sau 6 iunie.  Aspectul este discutat pe larg ( şi documentat)  şi de Florentina Toniţa pe Stiri.botosani din 16 ianuarie 2017 în articolul „Zilele Iorga – Cum schimbă internetul biografia unui geniu”. Autoarea cere şi punctul de vedere al unui specialist în persoana custodelui Casei memoriale „Nicolae Iorga” din Botoşani,  prof. Violeta Damaschin-Budăi, pe care îl redăm şi noi: „Cu referire la data nașterii lui Nicolae Iorga, consider că 5 iunie 1871 este data corectă, folosită de însuși marele istoric în volumele I – III „O viață de om – așa cum a fost”, apărute la Editura N. Stroilă din Vălenii de Munte, în anul 1934 – informație preluată de toate scrierile biografice și biobibliografice apărute ulterior”.

Nu aş fi scris aceste rânduri, dar constat că istoria se repetă şi cu data naşterii pictorului Constantin Radinschi. Stiri.botosani de sâmbătă, 21 ianuarie 2017, ne informează că „maestrul culorilor de apă”, Constantin Radinschi, s-a născut pe 21 ianuarie 1920. „Evenimentul” (de Moldova) din 21 iunie 2012, preluând din lucrarea „1oo personalităţi ieşene” de Ionel Maftei, indică drept zi de naştere a marelui acuarelist ca fiind 21 iunie 1920.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Publicat

acum 29 de minute

marți, 24.06.2025

de

Publicitate
Ioan Botezătorul a fost conform evangheliei după Luca fiul preotului Zaharia și al Elisabetei. Preotul Zaharia și soția lui Elisabeta nu au putut până la bătrânețe să aibă copii. La poporul evreu acesta era considerat un neajuns ce se abătea asupra familiei din partea lui Dumnezeu. Uneori nici jertfele nu le erau primite la templul celor ce nu aveau copii. În vremea împăratului Irod cel Mare, în timpul săptămânii când era de rând la templu, Zaharia a intrat să tămâieze. Pe când tot poporul era afară și se ruga, i s-a arătat îngerul Domnului stând de-a dreapta altarului tămâierii.
Este anunțat că i-au fost ascultate rugăciunile si că Dumnezeu le va da un copil, căruia trebuie să-i pună numele Ioan. Pentru că a fost neîncrezător în vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, Zaharia a rămas mut până în ziua când s-au împlinit acestea.
Când a venit vremea să nască, Elisabeta a născut un fiu. În a 8-a zi când trebuia tăiat împrejur, s-au strâns vecinii și rudele și voiau să-l numească pe prunc – Zaharia – ca pe tată. Pentru că era soție de prooroc și avea și ea darul proorociei, Elisabeta spune că se va chema Ioan. Pentru că cei strânși obiectau și îi cereau părerea, Zaharia a scris pe o tăbliță: „Ioan este numele lui”(Luca 1;63), iar în clipa următoare a putut din nou să vorbească. Fiind martorii atâtor minuni (stearpa a născut la bătrânețe, și mutul a început să vorbească) cei strânși au început să se întrebe „Ce va fi oare acest copil?” (Luca 1;66).
Satul Ein Karem, locul naşterii şi patria Sfântului loan Botezătorul, este o aşezare mică, dar pitorească, în zona deluroasă din sud-vestul Ierusalimului, la care a şi fost alipit din anul 1961. Aşezarea Ein Karem, al cărei nume s-ar tâlcui „fân¬tâna din vie”, este atestată arheologic din epoca bron¬zului. Deşi numele său, pomenit în Vechiul Testa¬ment drept Carem (Iosua 15, 59) sau Bethacherem (Ieremia 6,1), nu mai este amintit nicăieri în Noul Tes¬tament, tradiţia (confirmată de opinia cercetătorilor) aşază aici casa Sfinţilor Zaharia şi Elisabeta, părinţii Sfântului loan, cel ce avea să fie Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.
Pe acest loc, înglobând peştera cu plafon de stâncă naturală care era parte a ca¬sei Sfântului Zaharia, a fost ridicată o biserică în seco¬lul 5, care a fost refăcută şi extinsă de cruciaţi. Arabii au necinstit locul, transformându-l în caravansarai şi grajduri. Ultimele lucrări de reconstruire au fost făcute de franciscani în a doua parte a secolului 19 şi lor le aparţine biserica actuală, cu peştera unde a văzut lumina zilei prun¬cul loan. Sub altarul care marchează locul, pe o stea de marmură, stă scris în limba latină: Hic praecusor Domini natus est (Aici s-a născut Înaintemergătorul Domnului).

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea până pe 6 iulie: Caniculă, ploi izolate și furtuni. Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni, pe regiuni din țară

Publicat

acum 11 ore

luni, 23.06.2025

de

Publicitate

Vremea până în 6 iulie. Urmează o perioadă în care temperaturile vor crește semnificativ. Sunt anunțate maxime de până la 38 de grade Celsius. Vor fi și variații de la o zi la alta. însă valorile vor depăși 30 de grade, scrie alba24.ro.

Vor fi precipitații puține. Sunt prognozate câteva zile cu ploi sau furtuni.

Vremea până în 6 iulie: Transilvania

Până în data de 26 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ. Vremea va fi călduroasă, pe arii restrânse caniculară, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce va ajunge la 34 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 11-12 grade, până la 16 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 12 grade.

Publicitate

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi. Media valorilor diurne va avea variații între 28 și 32 de grade, iar a celor nocturne între 12 și 14 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului de anticipație.

Vremea până în 6 iulie: La munte

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ până la medii ale temperaturilor maxime în jurul a 25 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 9-10 grade, până la 14-15 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 17 grade și ale minimelor de 10 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va urca spre 22 de grade, iar a celor nocturne spre 12 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Vremea până în 6 iulie: Banat

Până în data de 26 iunie, valorile termice vor crește semnificativ. Va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 38 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 19 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29 de grade și ale minimelor de 16 grade.

În a doua săptămână, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 32 și 35 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 18 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Crișana

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, va fi caniculă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 18-19 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade și ale minimelor de 15 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 și 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Maramureș

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 33 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 12-13 grade, până la 16 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 13 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 30 și 32 de grade, iar a celor nocturne între 13 și 15 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Muntenia

Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ, va fi caniculă.

Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 37-38 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 14-15 grade, până la 19 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29-30 de grade și ale minimelor de 16 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge în jurul a 34 de grade, dar a celor nocturne va avea ușoare variații tot în jurul a 16 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Vremea până în 6 iulie: Dobrogea

Până spre finalul primei săptămâni, valorile termice diurne vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă, local caniculară.

Media regională a temperaturilor maxime ce oscila între 32 și 34 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 16-17 grade, până la 20 de grade.

După data de 27 iunie, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29-30 de grade și ale minimelor de 17 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi ușor, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 18 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Oltenia

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, va fi caniculă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 18-19 grade.

Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade și ale minimelor de 15 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 și 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Moldova

Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă, caniculară în sudul regiunii.

Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 33 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 14-15 grade, până la 17 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 14 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 16 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Citeste mai mult

Eveniment

Sânziene 2025: Farmecul verii românești. Tradiții, vise și ritualuri misterioase în noaptea magică a ursitului

Publicat

acum 12 ore

luni, 23.06.2025

de

Publicitate

Pe 24 iunie, românii celebrează Sânzienele (Drăgaica), o sărbătoare populară cu rădăcini precreștine, legată de solstițiul de vară, și suprapusă peste Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, scrie alba24.ro.

În noaptea de 23 spre 24 iunie, tradiția spune că se deschid cerurile, iar forțele nevăzute ale naturii devin mai puternice ca oricând. Este momentul în care Sânzienele – zânele blânde ale verii – coboară pe pământ și dansează prin luminișuri, aducând fertilitate, noroc și vindecare.

Tot atunci, fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar plantele culese înainte de răsărit capătă puteri tămăduitoare. Oamenii aprind focuri, împletesc cununi din flori galbene și rostesc dorințe, în speranța că magia acestei nopți le va împlini.

Sânzienele aduc fertilitate, sănătate și iubire, dar și vijelii sau grindină

Legenda spune că Sânzienele — zâne frumoase și binevoitoare — aduc fertilitate, sănătate și iubire; însă cine nu le respectă poate atrage vijelii sau grindină.

Prin ritualul cu busuioc și vise de Ursit, Sânzienele devin o punte între dorințe și realitate. Este o noapte în care magia tradițiilor, credința în puterile plantelor sfințite și natura vie se împletesc în tradiția românească veche.

Pe 24 iunie, indiferent unde ești, poți păstra farmecul bătrânesc: adună flori, sfințește un fir de busuioc, spune o rugăciune și visează. Poate în acea noapte, Sânzienele îți vor arăta ce-ți place să visezi.

Publicitate

Cum sunt descrise Sânzienele în tradiție

  • Sunt văzute ca fete frumoase, îmbrăcate în alb, cu părul despletit, care dansează în cercuri pe câmpii și în păduri.
  • Au rol de zâne bune, aducătoare de noroc, sănătate, dragoste și belșug.
  • Dar dacă nu sunt respectate sau sunt invocate greșit, devin zâne răzbunătoare, asemenea Ielelor.

Ritualul cu busuioc sub pernă: vise care spun povești

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate strâng flori de sânziene și busuioc sfințit, spun o rugăciune și fac nouă mătănii înainte de a pune aceste plante sub pernă. Scopul? Ca viitorul lor soț să le apară în vis, ghidat de puterea simbolică și sacră a busuiocului, care reprezintă puritate, protecție și dragoste.

Varianta clasică prevede:

  • Adunarea plantelor dimineața pe rouă, păstrate cu grijă până seara.
  • Busuioc sfințit de preot, pentru a amplifica harul.
  • Flori de sânziene și busuioc sub pernă, rugăciune și mătănii.
  • Rezultatul: vise premonitorii relevante pentru viitorul marital.

Semnificația viselor de Sânziene

În noaptea specială, se spune că granița dintre lumea spirituală și lumea reală se subțiază. Astfel:

  • Visul în care apare viitorul soț, după ritual, este considerat prevestitor.
  • Dorințele gazduite în acea noapte (scrise, plasate în foc sau sub pernă) au șanse mari să se împlinească.
  • Visele pot duce mesaje din viitor, sfaturi sau avertismente divine.

Sânzienele în credința populară

  • Activează puterea magică a plantelor – în noaptea de Sânziene, plantele medicinale sunt considerate mai puternice decât în orice altă zi.
  • Pot influența visele – fetele care pun busuioc sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie cred că își vor visa ursitul.
  • Apără sau pedepsesc – oamenii care le respectă pot fi binecuvântați; cei care ignoră tradițiile, pot suferi accidente, boli sau ghinion.

Tradiții populare: de la zâne la rouă

  • Dansul Sânzienelor: zânele dansează prin codri, dăruind putere plantelor și naturii.
  • Roua de dimineață: fetele culeg flori, apoi se spală în rouă în ziua de Sânziene pentru sănătate și farmec.
  • Coroane și protecție: coroane de flori de sânziene puse pe acoperiș sau porți alungă spiritele rele și aduc prosperitate.
  • Focuri ritualice: aprinderea focurilor simbolice alungă bolile, spiritele malefice și celebrează soarele.

Superstiții și interdicții în ziua de Sânziene

  • Nu se muncește; ziua este considerată sacră și vecină cu magie.
  • Nu se ies singuri; zânele pot fermeca sau rătăci pe cei neînțeleși.
  • Dacă o coroană aruncată rămâne pe acoperiș, grădina va fi binecuvântată cu nuntă.
  • Spălatul în rouă și mersul desculț prin iarbă ude aduce sănătate și spor tot anul.
  • Animalele “vorbesc” în această noapte; cine le ascultă poate descoperi secrete.

Citeste mai mult

Administratie

Start la modernizare: A început asfaltarea străzii Aluniș din cartierul Tulbureni

Publicat

acum 13 ore

luni, 23.06.2025

de

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani informează că au început lucrările de asfaltare pe strada Aluniș, din cartierul Tulbureni. În această etapă se aplică stratul de binder, primul strat al sistemului rutier ce asigură rezistența și stabilitatea drumului.

Pe lângă asfaltare, sunt în curs și lucrări de amenajare a trotuarelor, precum și de realizare a acceselor către proprietăți, în vederea creșterii siguranței și confortului utilizatorilor.

Această intervenție face parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere, care va continua și în alte cartiere periferice ale municipiului. Pe parcursul anului curent, vor fi asfaltate și alte străzi cu necesități urgente de reabilitare și îmbunătățire.
Conștientizăm că lucrările pot genera unele disconforturi temporare și vă mulțumim pentru răbdarea și înțelegerea de care dați dovadă. Ne angajăm să desfășurăm toate intervențiile cu maximă responsabilitate, pentru a asigura un oraș cu străzi moderne, sigure și durabile, care să contribuie la creșterea calității vieții botoșănenilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending