Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (161)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Magda Ursache, în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016, faţă de detractorii lui Eminescu: „ Cum a încercat „Dilema” să se revolte contra stereotipiilor encomiastice ale eminescologilor, contra festivismului tâmp, contra comentariului banal? Pomenind de ploşniţa de pe guler şi de părul de pe picioare? Numindu-l, în derâdere, Titi şi propunând să tragem fermoarul peste acest „geniu fals”? Măcar Grama căuta ceea ce credea el că ar fi stângăcii, agramatisme… deşi până şi anacolutul eminesc este genial.  Cât  despre Lucian Boia, istoricul de şcoală nouă vrea să des-facă „mitul Eminescu”, făcut de exegeţi rafinaţi, cu ştiinţă de carte. Afirmă L. Boia, strâmbând buzele, că Eminescu e „bun de toate” şi că „foloseşte tuturor ideologiilor”. Şi-i vinovat pentru asta? Tot Boia: „E atât de important în conştiinţa românească, încât fiecare încearcă să se justifice şi să se legitimeze cu Eminescu”. Şi, ce-i rău? N-o fac nemţii prin Goethe, englezii prin Shakespeare, ruşii prin doi titani, Tolstoi şi Dostoievski…?”;

Liliana Nicolae, în “Dilema veche” nr. 672 din 2017, vorbind despre vechiul teatru “Mihai Eminescu” din Oraviţa, aminteşte de prezenţa lui Mihai Eminescu şi a lui George Enescu la acest teatru: 1. “ Un episode aparte din istoria teatrului este legat de vizita trupei lui Mihai Pascali, din care făcea parte şi Mihai Eminescu. Se întâmpla pe 31 august 1868. Trupa a avut două spectacole, în zilele de 1 şi 2 septembrie. Eminexscu era pe atunci sufleurul trupei. Se vede şi acum, sub scena din lemn, o cabină îngustă, cu o trapă.  Există o legendă potrivit căreia pe scândura de care se sprijinea sufleurul ar fi o semnătură a lui Eminescu. Însă – îmi spune profesorul Ionel Bota – e doar o legendă”; 2. “5 noiembrie 1931 este, iarăşi, un moment important în istoria teatrului din Oraviţa. George Enescu a cântat aici. Împlinea 50 de ani şi a făcut un turneu aniversar. Aşa a ajuns şi la Oraviţa. Trei zile a locuit la un profesor de muzică de la Liceul Dragalina, cu care era prieten. A avut un concert de o oră, I s-a oferit un banchet, au venit mulţi intelectuali din Banat, iar presa a relatat pe larg evenimentul”;

Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 1 din 2017, scrie despre antologia lui Eugen Lungu, intitulată „Poeţi de pe vremea lui Eminescu”. Reţinem: 1. „Comparaţia poeziei lui Eminescu cu cea a reprezentanţilor minori ai „direcţiei noi” ne poate ajuta să înţelegem mai bine geneza şi, până la urmă, qualia geniului eminescian. Care, anticipez, nu constă în materia poeziei sale şi nici în a fi „nepereche” (cum îi spun eminescologii conspiraţionişti) ci în sinteză şi în viziune. Eminescu asamblează altfel materiale cu care lucrează şi alţii şi proiectează pe alte paliere de cunoaştere şi sensibilitate idei poetice comune în epocă. Astfel, supune banalitatea post-romantică unui proces alchimic, al cărui rezultat miraculos e poezia sa”; 2. Alte nume, care în studiul criticului junimist apar fugar sau deloc, se bucură de aceeaşi atenţie critică în antologie: Antom Naum, Vasile Pogor – în legătură cu care circulă insistent legenda că n-ar fi scris nimic(?) -, Ioan Ianov, Nicolae Gane, Mihai de Bonacchi, Iacob Negruzzi – pe cât de venerat ca editorialist, pe atât de uitat ca scriitor -, Ioan Pop-Florentin, Ştefan Vârgoloci, Mihail D. Cornea, Nicolae Beldiceanu, Miron Pompiliu, Dumitru C. Olănescu-Ascanio, Veronica Micle, Nicolae Volenti”; 3. „În realitate, a fost o epocă de creaţie în toată puterea cuvântului, în care marele secret nu este de natură conspiraţionistă, ci literară. Şi constă în modul cu totul personal în care Mihai Eminescu a prefăcut banalitatea post-romantismului sentimental şi minor al celorlalţi în poezia sa majoră. Prima poezie majoră, de la începutul sincronizării în cultura română”;

Augustin Păunoiu, în „Lumina”  din 14 ianuarie 2017, publică eseul  „România lui Eminescu”. Reţindin dintr-un articol publicat de Eminescu în ziarul „Timpul” din 11 noiembrie 1877, acesta vorbea despre curajul şi sacrificiul românilor bucovineni de atunci astfel: „Nu elementele moi ca ceara, care cedează fără murmur oricărei întipăriri, nu indivizi mânaţi de interese mici şi lesne de îndoit după vânt, care se pleacă cu înlesnire ori în ce parte, numai puternică să fie, ci inima neînfrântă, rătăcită fie  chiar, este temelia puterii unui stat”.  Ce îl determinase pe Eminescu să scrie aceste rânduri? Autorităţile imperiale austriece din Bucovina desfiinţaseră Societatea „Arboroasa”, o puternică asociaţie a studenţilor români din Cernăuţi, capitala pe atunci a ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria. „Arboroasa” funcţionase doar doi ani, din 1875 până în 1877. Două telegrame, una de condoleanţe, alta de felicitare, au iritat nespus autorităţile străine. Prima, trimisă Primăriei din Iaşi, cu scopul de a marca cei 100 de ani scurşi de la decapitarea domnului Grigorie al III-lea Ghica, care refuzase să cedeze teritoriul Bucovinei către statul austriac. O a doua telegramă, de data aceasta de felicitare, fusese trimisă tot de studenţii „Arboroasei” la Bucureşti pentru a manifesta bucuria pentru căderea Plevnei în timpul Războiului pentru Independenţă. Aceste două misive au fost considerate un act de trădare faţă de Austro-Ungaria şi au dus, cum era de aşteptat, la lichidarea acestei societăţi. Dintre membrii „Arboroasei” făceau parte mulţi studenţi la Teologie. Alături de ei, un alt student la aceeaşi facultate, dar şi un mare muzician şi tînăr compozitor, Ciprian Porumbescu, fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Toţi au fost închişi timp de 11 săptămâni, iar în temniţă, Porumbescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală care i-a adus şi moartea”;

Publicitate

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Sezătoarea strămoșilor din Stăuceni: O seară de tradiție, cultură și unitate la Festivalul Plăcintelor

Publicat

Publicitate

Tradițiile sunt cele care ne dau puterea de a merge mai departe, ne definesc și ne aduc împreună. Într-o seară de neuitat, comunitatea din comuna Stăuceni s-a reunit pentru a celebra obiceiurile strămoșești, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a evenimentului „Șezătoarea strămoșilor”, cunoscut și ca „Festivalul Plăcintelor”.

Această manifestare, ce marchează intrarea în Postul Paștelui, a reunit localnicii într-o atmosferă de veselie, unde s-a cântat, s-a dansat și s-au spus povești și glume, învăluiti de mirosul îmbietor al preparatelor tradiționale aduse de fiecare gospodar.

Plăcinte aburinde, sarmale savuroase, tochitură de te lingeai pe degete și multe alte bucate delicioase au fost puse pe mese, iar fiecare participant a avut șansa să își prezinte bucatele gătite în familie, simbol al legăturii dintre oameni și pământ.

Primarul comunei Stăuceni, domnul Epuraș Cozmin, a fost felicitat pentru organizarea acestui eveniment deosebit, care a reunit atât tinerii, cât și vârstnicii, păstrând vie flacăra tradiției. De asemenea, un omagiu a fost adus gospodarilor și gospodinelor din Stăuceni, care au dat dovadă de ospitalitate și de un adevărat spirit de comunitate.

Un moment deosebit al serii a fost adus de ansamblul „Muguri de Fluier”, care a încântat publicul cu un spectacol tradițional plin de energie și emoție, iar dansul și jocul popular au adus o energie incredibilă în mijlocul comunității.

Această seară a fost o dovadă clară că, prin tradiție, rămânem uniți și puternici, iar valorile noastre strămoșești sunt cele care ne oferă speranță și încredere în viitor.

Publicitate

“Omul sfințește locul când pune suflet! Tradițiile ne conferă unicitate, identitate şi valori. De-a lungul timpului obiceiurile strămoșești au reuşit să ne țină uniți, să ne dea putere să depăşim greutățile, să ne învețe să fim solidari, să ne respectăm între noi şi să ne păstrăm vie speranța de mai bine.

A fost ultima seara în care ne-am întâlnit la Sezătoare. Locul unde se cântă, se danseaza, se spun povești și glume,  iar fiecare gospodar își prezintă bucatele preparate in familie.

Felicitări domnului Epuras Cozmin – primarul comunei Stăuceni, pentru organizarea evenimentului „Şezătoarea strămoşilor”, manifestare cunoscută ca „Festivalul Plăcintelor”, ajunsă la a XXII-a ediție, eveniment tradițional care marchează intrarea în Postul Paștelui. Felicitări gospodarilor și gospodinelor din Comuna Stauceni! Felicitări și ansamblului „Muguri de Fluier” pentru spectacolul din aceasta seara!”, a transmis senatorul PSD, Doina Elena Fedorovici, care a fost prezentă la eveniment.

Iată și câteva imagini surprinse la acest eveniment:

 

Citeste mai mult

Eveniment

Țurțuroiul de gheață de la Tudora: O splendoare de iarnă surprinsă de un fotograf talentat

Publicat

Publicitate

În mijlocul iernii, Botoșaniul a oferit un spectacol natural uimitor, iar un fotograf amator, Dan Mocrei, a reușit să capteze esența acestei frumuseți în imagini deosebite. „Țurțuroiul de gheață de la Tudora”, cum l-a numit el, este o adevărată minune a naturii, născută din falia creată de pârâul Pleșu, care străbate an de an această zonă pitorească.

În zilele reci, cu precipitații abundente și temperaturi scăzute, firicelul de apă provenit din platoul Bolohani creează o coloană de gheață spectaculoasă, o adevărată operă de artizanat natural. Cei care au avut norocul să ajungă acolo au fost martori la o frumusețe rară, iar Dan Mocrei, cu ochiul său sensibil și talentul său fotografic, a reușit să imortalizeze magia momentului.

Această „coloană de gheață” nu este însă o cascadă, așa cum ar putea fi interpretată greșit de unii, ci un țurțuroi formidabil, creat de forțele naturii, care se prelinge lent și se transformă într-un spectacol unic. Eugen Ungureanu, un tudorean local, a fost cel care i-a oferit fotografiei denumirea corectă, schimbându-i numele din „țurțure” în „țurțuroi”, iar Dan Mocrei a primit acest sfat cu respect.

Această imagine de iarnă nu este doar un simplu fenomen natural, ci o adevărată lecție despre frumusețea simplă și pură a naturii, surprinsă cu suflet de un om pasionat de tot ceea ce înseamnă Botoșani și de minunile pe care le ascunde acest loc.

Iată și alte câteva imagini fabuloase chiar pe pagina fotografului:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO. Susținătorii lui Georgescu, criticați DUR după ce și-au expus copiii la temperaturi extreme. S-a autosesizat și ANPDCA

Publicat

Publicitate

Imaginile care circulă pe rețelele sociale cu o mamă care și-a expus copilul la temperaturi extrem de scăzute, în scopul de a participa la o provocare populară pe TikTok, lansată de susținătorii candidatului  Călin Georgescu, au stârnit un val de critici și îngrijorare în societatea românească.

În videoclipul șocant, copilul, care pare să aibă nu mai mult de un an, este introdus într-o cădiță umplută cu zăpadă, în timp ce părinții râd și se distrează. Micuțul plânge de durere și disconfort, fiind lăsat să înghețe într-un cadru inuman, în timp ce părinții continuă să înregistreze și să se amuze pe seama suferinței sale.

Scena a fost postată pe pagina femeii, însoțită de un mesaj care promovează ideea că „spartan” ar fi un ideal pe care părinții îl impun copiilor lor, indiferent de pericolele pe care acestea le implică, iar mai multe persoane publice, printre care inclusiv realizatoarea TV Anca Alexandrescu, au răspuns provocării, și a îndemnat fanii să participe la această practică periculoasă, îndemnându-i să se arunce în zăpadă dezbrăcați.

În urma acestui incident, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) s-a autosesizat și a anunțat că va solicita sprijinul instituțiilor competente pentru identificarea celor implicați în postarea și distribuirea acestor imagini. ANPDCA a subliniat că expunerea copiilor la condiții extreme, precum cele din videoclipuri, constituie o încălcare gravă a drepturilor acestora.

Autoritățile vor lua măsuri pentru a contacta părinții și a le reaminti obligațiile legale privind creșterea și protecția copiilor. ANPDCA a reamintit că siguranța și bunăstarea celor mici trebuie să fie o prioritate absolută, iar încălcarea acestora nu poate fi tolerată sub nicio formă, fie că este vorba de o provocare online, fie de alte comportamente periculoase.

Publicitate

Această situație ridică întrebarea despre responsabilitatea celor care promovează astfel de acțiuni și despre impactul pe care viralizarea unor astfel de provocări îl poate avea asupra bunăstării copiilor, în special atunci când este vorba despre părinți care ar trebui să asigure siguranța și protecția celor mici.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendii la Tudor Vladimirescu – Avrămeni și Coțușca. Două familii la un pas de a rămâne fără acoperiș deasupra capului în plină iarnă

Publicat

Publicitate

Ieri după-amiază, alte două familii din localitățile Tudor Vladimirescu (comuna Avrămeni) și Coțușca au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum pentru necurățate de funingine.

Pompierii din Săveni și Coțușca au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

În ultima perioadă, s-a înregistrat o creștere alarmantă a incendiilor provocate de coșurile de fum necurățate de funingine, neprotejate termic față de materialele combustibile sau deteriorate.  Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Publicitate

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending