Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (161)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Magda Ursache, în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016, faţă de detractorii lui Eminescu: „ Cum a încercat „Dilema” să se revolte contra stereotipiilor encomiastice ale eminescologilor, contra festivismului tâmp, contra comentariului banal? Pomenind de ploşniţa de pe guler şi de părul de pe picioare? Numindu-l, în derâdere, Titi şi propunând să tragem fermoarul peste acest „geniu fals”? Măcar Grama căuta ceea ce credea el că ar fi stângăcii, agramatisme… deşi până şi anacolutul eminesc este genial.  Cât  despre Lucian Boia, istoricul de şcoală nouă vrea să des-facă „mitul Eminescu”, făcut de exegeţi rafinaţi, cu ştiinţă de carte. Afirmă L. Boia, strâmbând buzele, că Eminescu e „bun de toate” şi că „foloseşte tuturor ideologiilor”. Şi-i vinovat pentru asta? Tot Boia: „E atât de important în conştiinţa românească, încât fiecare încearcă să se justifice şi să se legitimeze cu Eminescu”. Şi, ce-i rău? N-o fac nemţii prin Goethe, englezii prin Shakespeare, ruşii prin doi titani, Tolstoi şi Dostoievski…?”;

Liliana Nicolae, în “Dilema veche” nr. 672 din 2017, vorbind despre vechiul teatru “Mihai Eminescu” din Oraviţa, aminteşte de prezenţa lui Mihai Eminescu şi a lui George Enescu la acest teatru: 1. “ Un episode aparte din istoria teatrului este legat de vizita trupei lui Mihai Pascali, din care făcea parte şi Mihai Eminescu. Se întâmpla pe 31 august 1868. Trupa a avut două spectacole, în zilele de 1 şi 2 septembrie. Eminexscu era pe atunci sufleurul trupei. Se vede şi acum, sub scena din lemn, o cabină îngustă, cu o trapă.  Există o legendă potrivit căreia pe scândura de care se sprijinea sufleurul ar fi o semnătură a lui Eminescu. Însă – îmi spune profesorul Ionel Bota – e doar o legendă”; 2. “5 noiembrie 1931 este, iarăşi, un moment important în istoria teatrului din Oraviţa. George Enescu a cântat aici. Împlinea 50 de ani şi a făcut un turneu aniversar. Aşa a ajuns şi la Oraviţa. Trei zile a locuit la un profesor de muzică de la Liceul Dragalina, cu care era prieten. A avut un concert de o oră, I s-a oferit un banchet, au venit mulţi intelectuali din Banat, iar presa a relatat pe larg evenimentul”;

Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 1 din 2017, scrie despre antologia lui Eugen Lungu, intitulată „Poeţi de pe vremea lui Eminescu”. Reţinem: 1. „Comparaţia poeziei lui Eminescu cu cea a reprezentanţilor minori ai „direcţiei noi” ne poate ajuta să înţelegem mai bine geneza şi, până la urmă, qualia geniului eminescian. Care, anticipez, nu constă în materia poeziei sale şi nici în a fi „nepereche” (cum îi spun eminescologii conspiraţionişti) ci în sinteză şi în viziune. Eminescu asamblează altfel materiale cu care lucrează şi alţii şi proiectează pe alte paliere de cunoaştere şi sensibilitate idei poetice comune în epocă. Astfel, supune banalitatea post-romantică unui proces alchimic, al cărui rezultat miraculos e poezia sa”; 2. Alte nume, care în studiul criticului junimist apar fugar sau deloc, se bucură de aceeaşi atenţie critică în antologie: Antom Naum, Vasile Pogor – în legătură cu care circulă insistent legenda că n-ar fi scris nimic(?) -, Ioan Ianov, Nicolae Gane, Mihai de Bonacchi, Iacob Negruzzi – pe cât de venerat ca editorialist, pe atât de uitat ca scriitor -, Ioan Pop-Florentin, Ştefan Vârgoloci, Mihail D. Cornea, Nicolae Beldiceanu, Miron Pompiliu, Dumitru C. Olănescu-Ascanio, Veronica Micle, Nicolae Volenti”; 3. „În realitate, a fost o epocă de creaţie în toată puterea cuvântului, în care marele secret nu este de natură conspiraţionistă, ci literară. Şi constă în modul cu totul personal în care Mihai Eminescu a prefăcut banalitatea post-romantismului sentimental şi minor al celorlalţi în poezia sa majoră. Prima poezie majoră, de la începutul sincronizării în cultura română”;

Augustin Păunoiu, în „Lumina”  din 14 ianuarie 2017, publică eseul  „România lui Eminescu”. Reţindin dintr-un articol publicat de Eminescu în ziarul „Timpul” din 11 noiembrie 1877, acesta vorbea despre curajul şi sacrificiul românilor bucovineni de atunci astfel: „Nu elementele moi ca ceara, care cedează fără murmur oricărei întipăriri, nu indivizi mânaţi de interese mici şi lesne de îndoit după vânt, care se pleacă cu înlesnire ori în ce parte, numai puternică să fie, ci inima neînfrântă, rătăcită fie  chiar, este temelia puterii unui stat”.  Ce îl determinase pe Eminescu să scrie aceste rânduri? Autorităţile imperiale austriece din Bucovina desfiinţaseră Societatea „Arboroasa”, o puternică asociaţie a studenţilor români din Cernăuţi, capitala pe atunci a ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria. „Arboroasa” funcţionase doar doi ani, din 1875 până în 1877. Două telegrame, una de condoleanţe, alta de felicitare, au iritat nespus autorităţile străine. Prima, trimisă Primăriei din Iaşi, cu scopul de a marca cei 100 de ani scurşi de la decapitarea domnului Grigorie al III-lea Ghica, care refuzase să cedeze teritoriul Bucovinei către statul austriac. O a doua telegramă, de data aceasta de felicitare, fusese trimisă tot de studenţii „Arboroasei” la Bucureşti pentru a manifesta bucuria pentru căderea Plevnei în timpul Războiului pentru Independenţă. Aceste două misive au fost considerate un act de trădare faţă de Austro-Ungaria şi au dus, cum era de aşteptat, la lichidarea acestei societăţi. Dintre membrii „Arboroasei” făceau parte mulţi studenţi la Teologie. Alături de ei, un alt student la aceeaşi facultate, dar şi un mare muzician şi tînăr compozitor, Ciprian Porumbescu, fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Toţi au fost închişi timp de 11 săptămâni, iar în temniţă, Porumbescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală care i-a adus şi moartea”;

Publicitate

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

În atenția angajatorilor botoșăneni: Modificările legii privind dialogul social și completările ulterioare

Publicat

acum 19 minute

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Legea nr. 367/2022 privind Dialogul Social, prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hartă cu riscul seismic pe localități, pregătită de guvern. Primăriile vor putea accesa finanțări pentru consolidarea clădirilor

Publicat

acum 47 de minute

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va face publică o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Cseke Attila, informează alba24.ro.

Autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

”În zilele următoare o să dăm (…) o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program.

Avem programe de investiții, de finanțare și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

sursă imagine: infp.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Două spectacole, în acest sfârșit de săptămână, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum o oră

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Ivan Turbincă” după Ion Creangă și „Bani din cer” de Ray Cooney.

Botoșănenii sunt invitați sâmbătă, 25 ianuarie de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” din str. Teatrului nr. 5 la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Duminică, 26 ianuarie de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Publicitate

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

 

Pret bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Biletele se găsesc la:

🔘 CASA TINERETULUI, B-dul Mihai Eminescu nr. 48📞0231.510.970 și 0735.779.821▪️de marți până vineri: 10:00-18:00▪️sâmbătă și duminică: 12:00-18:00

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni, alături de copii în „Școala Siguranței Tedi”. La nivelul județului, s-au înscris în program 65 clase

Publicat

acum o oră

miercuri, 22.01.2025

de

Publicitate

Poliţia Română este partener în programul educaţional naţional ,,Şcoala Siguranţei Tedi”, prin intermediul căruia elevii de clasa I îşi însuşesc informaţii utile pentru siguranţa personală.

La nivelul judeţului Botoşani, în program s-au înscris 65 clase de elevi.

Copiii sunt implicaţi în activităţi informativ-educative coordonate de învăţători, cu sprijinul reprezentanţilor Poliţiei Române, iar ,,Tedi” asigură suportul didactic prin materiale educative complexe şi atractive pentru elevi.

Activităţile se desfăşoară pe baza materialelor educaţionale şi a scenariilor didactice din cadrul programului Şcoala Siguranţei Tedi. Toate informaţiile şi noutăţile legate de acest program pot fi accesate online, pe www.scoalatedi.ro.

În perioada 14-21 ianuarie 2025 , poliţiştii din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii au fost alături de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Mihail Kogălniceau” Dorohoi , de cei ai Şcolii Primare nr.2 Mănăstireni şi de cei ai Şcolii Gimnaziale nr.1 Unţeni.

În cadrul întâlnirilor care au avut loc cu copiii, aceştia au fost informaţi într-un mod cât mai interactiv pe diverse teme : siguranţă în clasă, siguranţa în pauză, prevenirea, recunoaşterea şi gestionarea bullyingului, relaţiile cu colegii, când lipsesc părinţii de acasă, situaţiile periculoase, copilul şi accesarea internetului, siguranţa în curte, deplasarea pe stradă şi traversarea carosabilului, mersul pe bicicletă în siguranţă şi copilul ca pasager.

Publicitate

Activităţile în cadrul acestui proiect vor continua pe tot parcursul anului şcolar.

 

Poliţiştii reamintesc o serie de măsuri pe care trebuie să le luaţi pentru ca micuţii dumneavostră să fie în siguranţă:

 

Dacă nu au împlinită vârsta de 12 ani sau nu au înălţimea de 150 cm, copiii nu au voie să ocupe locul din partea dreaptă faţă al autoturismului!

Aceştia pot ocupa locurile din partea spate a autoturismului cu  centura de siguranţă pusă.

 

Pentru a conduce o bicicletă pe drumul public, copiii trebuie să aibă împlinită vârsta de 14 ani.

Nu uitaţi de echipamentul de protecţie : cască de protecţie, genunchiere, cotiere !

 

Cu bicicleta, rolele sau skateboardul, copiii au voie numai în zonele special amenajate în acest scop ! Strada nu e pistă de concurs oricât de puțin circulată este!

Trotinetele electrice se conduc numai pe pista pentru biciclete, iar în lipsa pistei, doar pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulaţia vehiculelor este de 50 km/h  .

Acestea pot fi conduse numai de persoane care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu  pot transporta pasageri .

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending