Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (161)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Magda Ursache, în „Contemporanul – ideea europeană”  nr. 12 (777) din 2016, faţă de detractorii lui Eminescu: „ Cum a încercat „Dilema” să se revolte contra stereotipiilor encomiastice ale eminescologilor, contra festivismului tâmp, contra comentariului banal? Pomenind de ploşniţa de pe guler şi de părul de pe picioare? Numindu-l, în derâdere, Titi şi propunând să tragem fermoarul peste acest „geniu fals”? Măcar Grama căuta ceea ce credea el că ar fi stângăcii, agramatisme… deşi până şi anacolutul eminesc este genial.  Cât  despre Lucian Boia, istoricul de şcoală nouă vrea să des-facă „mitul Eminescu”, făcut de exegeţi rafinaţi, cu ştiinţă de carte. Afirmă L. Boia, strâmbând buzele, că Eminescu e „bun de toate” şi că „foloseşte tuturor ideologiilor”. Şi-i vinovat pentru asta? Tot Boia: „E atât de important în conştiinţa românească, încât fiecare încearcă să se justifice şi să se legitimeze cu Eminescu”. Şi, ce-i rău? N-o fac nemţii prin Goethe, englezii prin Shakespeare, ruşii prin doi titani, Tolstoi şi Dostoievski…?”;

Liliana Nicolae, în “Dilema veche” nr. 672 din 2017, vorbind despre vechiul teatru “Mihai Eminescu” din Oraviţa, aminteşte de prezenţa lui Mihai Eminescu şi a lui George Enescu la acest teatru: 1. “ Un episode aparte din istoria teatrului este legat de vizita trupei lui Mihai Pascali, din care făcea parte şi Mihai Eminescu. Se întâmpla pe 31 august 1868. Trupa a avut două spectacole, în zilele de 1 şi 2 septembrie. Eminexscu era pe atunci sufleurul trupei. Se vede şi acum, sub scena din lemn, o cabină îngustă, cu o trapă.  Există o legendă potrivit căreia pe scândura de care se sprijinea sufleurul ar fi o semnătură a lui Eminescu. Însă – îmi spune profesorul Ionel Bota – e doar o legendă”; 2. “5 noiembrie 1931 este, iarăşi, un moment important în istoria teatrului din Oraviţa. George Enescu a cântat aici. Împlinea 50 de ani şi a făcut un turneu aniversar. Aşa a ajuns şi la Oraviţa. Trei zile a locuit la un profesor de muzică de la Liceul Dragalina, cu care era prieten. A avut un concert de o oră, I s-a oferit un banchet, au venit mulţi intelectuali din Banat, iar presa a relatat pe larg evenimentul”;

Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 1 din 2017, scrie despre antologia lui Eugen Lungu, intitulată „Poeţi de pe vremea lui Eminescu”. Reţinem: 1. „Comparaţia poeziei lui Eminescu cu cea a reprezentanţilor minori ai „direcţiei noi” ne poate ajuta să înţelegem mai bine geneza şi, până la urmă, qualia geniului eminescian. Care, anticipez, nu constă în materia poeziei sale şi nici în a fi „nepereche” (cum îi spun eminescologii conspiraţionişti) ci în sinteză şi în viziune. Eminescu asamblează altfel materiale cu care lucrează şi alţii şi proiectează pe alte paliere de cunoaştere şi sensibilitate idei poetice comune în epocă. Astfel, supune banalitatea post-romantică unui proces alchimic, al cărui rezultat miraculos e poezia sa”; 2. Alte nume, care în studiul criticului junimist apar fugar sau deloc, se bucură de aceeaşi atenţie critică în antologie: Antom Naum, Vasile Pogor – în legătură cu care circulă insistent legenda că n-ar fi scris nimic(?) -, Ioan Ianov, Nicolae Gane, Mihai de Bonacchi, Iacob Negruzzi – pe cât de venerat ca editorialist, pe atât de uitat ca scriitor -, Ioan Pop-Florentin, Ştefan Vârgoloci, Mihail D. Cornea, Nicolae Beldiceanu, Miron Pompiliu, Dumitru C. Olănescu-Ascanio, Veronica Micle, Nicolae Volenti”; 3. „În realitate, a fost o epocă de creaţie în toată puterea cuvântului, în care marele secret nu este de natură conspiraţionistă, ci literară. Şi constă în modul cu totul personal în care Mihai Eminescu a prefăcut banalitatea post-romantismului sentimental şi minor al celorlalţi în poezia sa majoră. Prima poezie majoră, de la începutul sincronizării în cultura română”;

Augustin Păunoiu, în „Lumina”  din 14 ianuarie 2017, publică eseul  „România lui Eminescu”. Reţindin dintr-un articol publicat de Eminescu în ziarul „Timpul” din 11 noiembrie 1877, acesta vorbea despre curajul şi sacrificiul românilor bucovineni de atunci astfel: „Nu elementele moi ca ceara, care cedează fără murmur oricărei întipăriri, nu indivizi mânaţi de interese mici şi lesne de îndoit după vânt, care se pleacă cu înlesnire ori în ce parte, numai puternică să fie, ci inima neînfrântă, rătăcită fie  chiar, este temelia puterii unui stat”.  Ce îl determinase pe Eminescu să scrie aceste rânduri? Autorităţile imperiale austriece din Bucovina desfiinţaseră Societatea „Arboroasa”, o puternică asociaţie a studenţilor români din Cernăuţi, capitala pe atunci a ducatului Bucovinei din Austro-Ungaria. „Arboroasa” funcţionase doar doi ani, din 1875 până în 1877. Două telegrame, una de condoleanţe, alta de felicitare, au iritat nespus autorităţile străine. Prima, trimisă Primăriei din Iaşi, cu scopul de a marca cei 100 de ani scurşi de la decapitarea domnului Grigorie al III-lea Ghica, care refuzase să cedeze teritoriul Bucovinei către statul austriac. O a doua telegramă, de data aceasta de felicitare, fusese trimisă tot de studenţii „Arboroasei” la Bucureşti pentru a manifesta bucuria pentru căderea Plevnei în timpul Războiului pentru Independenţă. Aceste două misive au fost considerate un act de trădare faţă de Austro-Ungaria şi au dus, cum era de aşteptat, la lichidarea acestei societăţi. Dintre membrii „Arboroasei” făceau parte mulţi studenţi la Teologie. Alături de ei, un alt student la aceeaşi facultate, dar şi un mare muzician şi tînăr compozitor, Ciprian Porumbescu, fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Toţi au fost închişi timp de 11 săptămâni, iar în temniţă, Porumbescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală care i-a adus şi moartea”;

Publicitate

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Astăzi, procesiune pe străzile municipiului Botoșani. În fruntea credincioșilor va fi ÎPS Teofan. Traseul ales

Publicat

acum o oră

marți, 22.04.2025

de

Publicitate

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, ocrotitorul municipiului Botoșani, aduce anul acesta bucurii duhovnicești deosebite credincioșilor din oraș. Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, vor fi aduse spre închinare la Biserica Sfântul Gheorghe din municipiu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul de la Mănăstirea Văratec, primirea acestora fiind rânduită pentru ziua de 22 aprilie, la ora 16.30, fiind aduse de stavrofora Iosefina Giosanu.

Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va săvârși începând cu ora 17.00 slujba Vecerniei cu Litie cu un numeros sobor de preoți și diaconi.

După slujbă, în jurul orei 18.30, va avea loc o procesiune cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţională – Str. 1 Decembrie Biserica Uspenia- Str. Poştei- Biserica Sf. Gheorghe.

A doua zi, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, lăcașul de cult va îmbrăca haină de sărbătoare, pregătit pentru o slujbă arhierească cu un sobor de ierarhi. Programul menționează că la ora 9.00 va avea loc primirea ÎPS Teofan și a celorlalți ierarhi invitați, după care va fi săvârșită  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Se va alătura la slujbă un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

La sfârşitul slujbei, fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu binecuvântarea IPS Teofan, Sfintele Moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul vor rămâne spre venerare la biserica din municipiul Botoșani până pe 27 aprilie, ora 19:00.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Când se termină vacanța de Paște 2025 pentru elevi: Vor reveni la cursuri, doar pentru 3 zile

Publicat

acum o oră

marți, 22.04.2025

de

Publicitate

Elevii vor reveni la cursuri, la finalul lunii aprilie, doar pentru trei zile. Ulterior va fi minivacanța de 1 Mai, cu alte zile libere pentru elevi și profesori.

Vacanța de Paște 2025 este în perioada 18-27 aprilie. Elevii revin la cursuri luni, 28 aprilie, însă vor avea doar trei zile de școală: luni, marți și miercuri. De joi, 1 mai, începe minivacanța.

Vor fi alte două zile libere plus cele din weekend, adică 1-4 mai.

Modulul al patrulea de cursuri și ultimul din acest an școlar va continua din 5 mai până în 20 iunie.

Din acest an școlar, elevii primesc o notă de purtare aferentă fiecărui modul de cursuri.

Noul an școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie și va fi împărțit tot în cinci module de învățare, alternând cu cinci vacanțe.

Publicitate

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până în 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare. Planificarea este la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Zile libere 2025: minivacanța de Rusalii

Rusaliile se sărbătoresc în acest an în 8 iunie. Vor fi trei zile libere, de sâmbătă, 7 iunie până luni, 9 iunie inclusiv (a doua zi de Rusalii).

Următoarea minivacanță va fin de Sfânta Maria (trei zile), 15-17 august.

Calendar an școlar în 2025

Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025
Zile libere până la finalul anului 2025
1 mai – Ziua Muncii (joi)
1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)
Bacalaureat 2025. Probele scrise. Calendar
2—6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
10 iunie 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
16 iunie 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și
depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
23—24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Între 14-21 iulie se vor înscrie candidaţii la a doua sesiune de examen.

Regulile la examen sunt similare sesiunilor derulate anterior. AICI, detalii

CALENDAR Evaluare Națională clasa a VIII-a 2025

Probele scrise încep din 23 iunie. Elevii își vor putea vedea lucrările în 4-5 iulie și apoi vor decide dacă depun contestații.

10-13 iunie 2025 Înscrierea la evaluarea naţională
13 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
23 iunie 2025 Limba şi literatura română – probă scrisă
25 iunie 2025 Matematică – probă scrisă
27 iunie 2025 Limba şi literatura maternă – probă scrisă
3 iulie 2025 Afişarea rezultatelor inițiale (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 -18.00)
4-5 iulie 2025 Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestaţiilor
6-9 iulie 2025 Soluţionarea contestaţiilor
10 iulie 2025 Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor

Probele se vor desfășura în perioada 23-27 iunie. Primele rezultate vor fi comunicate în 3 iulie.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei

Publicat

acum 2 ore

marți, 22.04.2025

de

Publicitate

Viața Sfântului Teodor a fost scrisă de ucenicul său Eleusie. Teodor s-a născut în jurul anului 530 în satul Sicheon din Galatia. Încă de la naștere a avut o relație aparte cu Sfântul Gheorghe sub a cărui ocrotire a stat și a cărui evlavie a purtat-o toată viața.

Dedicat viețuirii austere și-a săpat o chilie în preajma unei biserici dedicate Sfântului Gheorghe.Mânat din prea multă râvnă, a exagerat cu nevoințele ajungând să-și pună viața în pericol. A fost dus fără întârziere la casa episcopului din Anastasiopol unde a primit îngrijiri. Uimit de devotamentul duhovnicesc al lui Teodor, îndată ce și-a revenit, episcopul l-a hirotonit.

La câtva timp după, pentru întărirea sa duhovnicească, Teodor a plecat într-un pelerinaj la locurile sfinte. A vizitat Ierusalimul și Țara Sfântă, alegând mai ales să meargă să ceară sfat părinților monahi îmbunătățiți din acea vreme. Starețul mânăstirii Khoziba i-a dat schima monahală. Astfel întărit s-a întors în patria sa, și în apropierea bisericii Sfântului Gheorghe a ridicat o mânăstire unde să se nevoiască el și ucenicii săi. Cunoscut pentru sporirea sa duhovnicească, Teodor a început să fie căutat de mulțime de oameni pentru sfat. Între cei ce l-au cercetat s-a aflat și un general bizantin numit Mavrichie, care l-a vizitat după o importantă victorie împotriva perșilor.

Acestui general Teodor i-a profețit că se va urca pe tronul imperial, fapt ce s-a adeverit ulterior în anul 582. La moartea episcopului Timotei de Anastasiopol, clerul și poporul deopotrivă au cerut ca Teodor să îi urmeze demnității episcopale. Teodor a refuzat, însă după îndelungi insistențe, inclusiv ale episcopilor din eparhiile vecine, a acceptat înălțarea la episcopie. S-a dedicat datoriilor pastorale, însă inima sa a rămas iubitoare de rugăciunea în singurătate. Ca să poată lămuri pentru sine această luptă a mai făcut o călătorie la Ierusalim.

Acolo s-a sfătuit cu un bătrân pustnic numit Antioh care l-a sfătuit să devină pustnic. Întorcându-se, i-a cerut mitropolitului Pavel de Ancira să îi numească un succesor însă lovindu-se de refuzul acestuia a trebuit să apeleze la Patriarh și la Împărat. Pentru multa sa smerenie i s-a acceptat cererea cu condiția să poarte în continuare însemnele episcopale. S-a întors fericit la mânăstire și la viața pustnicească.

Restul vieții l-a petrecut în solitudine ajutând foarte multă lume prin rugăciunile și minunile pe care le-a săvârșit. A trecut la Domnul în anul 613 iar sfintele sale moaște au fost depuse în biserica Sfântului Gheorghe pe care a iubit-o atât de mult și care în onoarea Sfântului Teodor a primit și numele de Sikeota.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Minivacanță de patru zile la început de mai pentru bugetari, elevi și profesori

Publicat

acum 14 ore

luni, 21.04.2025

de

Publicitate

Prima minivacanță după Paște. Românii se pregătesc pentru un nou weekend prelungit la începutul lunii mai.  După zilele libere de Paște, angajații din România se vor bucura de o nouă minivacanță. La începutul lunii mai, urmează un weekend prelungit de patru zile, oferind o nouă oportunitate de relaxare înainte de vară, scrie alba24.ro.

Ziua de vineri, 2 mai a fost declarată zi liberă pentru angajații din sectorul bugetar, pentru a crea o punte între Ziua Muncii (joi, 1 Mai) și weekendul 3 – 4 mai.

Prima minivacanță după Paște

Reamintim faptul că ziua de joi, 1 Mai (Ziua Muncii) este declarată zi liberă nelucrătoare, conform prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, Guvernul a hotărât ca ziua de vineri, 2 mai să fie declarată zi liberă.

Există însă excepții în sectorul bugetar. Hotărârea nu se aplică:

  • personalului din locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau activității
  • magistraților și personalului din instanțele judecătorești implicat în soluționarea proceselor programate pentru data de 2 mai 2025

Cei din mediul privat vor avea liber doar în data de 1 Mai, care este sărbătoare legală conform Codului Muncii.

Publicitate

Minivacanță și pentru elevi și profesori

Pentru elevii și cadrele didactice, care revin la școală după vacanța de Paște luni, pe 28 aprilie, această minivacanță va oferi o pauză binevenită la începutul ultimului modul de învățare al anului școlar.

Întrucât profesorii fac parte din sistemul bugetar, aceștia vor beneficia și ei de ziua liberă din 2 mai.

Conform reglementărilor, ziua de cursuri din 2 mai va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024-2025.

Calendar complet al zilelor libere rămase în 2025

Românii mai beneficiază de următoarele zile libere legale în 2025:

  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

De remarcat că trei dintre sărbătorile legale din 2025 cad în zile de duminică (1 iunie, 8 iunie și 30 noiembrie), ceea ce înseamnă că nu vor aduce zile libere suplimentare pentru majoritatea angajaților.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending