Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (16)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Pro Saeculum” nr. 7-8 (155-156), 1 octombrie – 31 decembrie 2021.  Prin amabilitatea doamnei Rodica Lăzărescu, redactorul-şef al revistei, primesc, de la Focşani,  ultima apariţie a acesteia.  Este o revistă care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi care mi-a acordat şi mie loc în   paginile ei, o revistă deschisă tuturor celor care au un cuvânt de spus în varii domenii.  Botoşaniul, cum se putea altfel,  e prezent, în primul rând, prin Eminescu. Academicianul Ioan-Aurel Pop publică „Perenitatea lui Eminescu”.  Făcând  o paralelă între conceptele de naţionalism, xenofobie, rasism şi antisemitism, Ioan-Aurel Pop demonstrează că  ultimul dintre ele nu-i este specific lui Eminescu, cum se încearcă a se acredita, pornind şi de la faptul că  „Noţiunea (Antisemitism) a apărut abia în 1879, fiind folosită de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819 – 1904) într-o broşură propagandistică îndreptată contra evreilor”.  Autorul preia conţinutul celor patru noţiuni, aşa cum au fost definite ştiinţific în secolul al XX-lea, şi o aplică operei eminesciene dintr-o perspectivă istorico-geografică: „Vom exemplifica numai cu poezia Doina” (1883), luată adesea drept reper pentru ilustrarea xenofobiei lui Eminescu. „Exegeţii” grăbiţi pornesc, de regulă, de la versurile „Cine-au îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima cânii” şi decretează gravitatea acestei afirmaţii, scoasă din context, pentru psihologia poporului român. Dacă cel care exprimă esenţa spiritului românesc este xenofob, atunci şi poporul român trebuie să fie aşa! Dar, istorici fiind, nu putem să nu ne referim în contextul general al poeziei şi al epocii în care aceasta a fost scrisă. Oare Eminescu îi urăşte pe toţi străinii, fără excepţie, şi îi preamăreşte pe toţi românii, în chip nediferenţiat? Cei dintâi „străini” invocaţi de Mihai Eminescu sunt ruşii: „Din Hotin şi pân`la mare &  Vin muscalii dea călare, / De la mare la Hotin / Mereu calea ne-o aţin”. Următorii “străini” sunt nenumiţi, dar sunt aceia situaţi “Din Boian la Vatra Dornii”, adică în Bucovina. Nu este greu de ghicit că poetul se referea la austrieci (nemţi) şi la cei colonizaţi de aceştia printre românii din Ţara de Sus. Alţi străini sunt  cei aflaţi “Din Sătmar pân`în Săcele”, adică din colţul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba, desigur,  despre stăpânii unguri şi, poate, şi de populaţiile aşezate şi colonizate printre români în regiune (secuii, saşii, şvabii etc.). „De la Turnu-n Dorohoi / Curg duşmanii în puhoi” sunt versurile următoare cu o conotaţie geografică şi par să se refere la România întreagă, visată de generaţia noastră romantică, dar inexistentă încă în 1883, fiindcă diagonala respectivă porneşte din sud-vest şi ajunge în nord-est, trecând peste Transilvania. Alte referiri geografice nu mai există în această poezie, cu excepţia numelui Moldovei, invocat simbolic, alături de numele celui mai important principe român din Evul Mediu, Ştefan cel Mare, nume de domn şi nume de ţară românească menite, împreună – în viziunea poetului – să reconstituie unitatea naţională.  Ca urmare, trebuie să observăm că Eminescu îi urăşte, în primul rând, pe „străinii” care ocupaseră partea de nord a Ţării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră în 1775, Bucovina, vatra Ţării Moldovei, locul de unde pornise ţara, unde erau situate vechile capitale Baia,  Siret şi Suceava şi unde se aflau gropniţele domneşti cele mai slăvite şi, în primul rând, Putna lui Ştefan cel Mare.  În fine, scriitorul îi „urăşte” şi pe acei străini care, de multe secole, ocupase vechea Dacie Superioară, unde fuseseră aşezate capitala lui Decebal şi apoi a împăraţilor romani, unde se plămădise sinteza românească şi unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români şi slavi.   În fine, Eminescu îi numeşte „duşmani” şi pe „străinii” de la sud şi est de Carpaţi, de la intrarea Dunării în ţară şi până la Valea Prutului.”

Ioan-Aurel Pop, convins că Eminescu şi-a exprimat idealurile generaţiei sale, sintetizate în curentul romantic, constată că nimeni nu  a opinat la fel  de categoric când  vorbim  despre alţi poeţi naţionali din jurul nostru: Petofi Sandor (poetul simbol pentru spiritualitatea maghiară), Taras Şevcenko (poetul naţional ucrainean)  sau rusul Puşkin.  După o enumerare consistentă  de invective aduse de aceştia „străinilor”, concluzionează distinsul academician: „Cu toate acestea, eu nu ştiu să existe în peisajul public din Ungaria, Ucraina  şi Rusia vreo critică serioasă la adresa acestor titani ai romantismului, care – aşa cum era firesc, moral şi drept atunci – îi proslăveau pe unguri, pe ucraineni şi, respectiv, pe  ruşi, în detrimentul străinilor, dăruiţi cu epitete teribile şi sortiţi pieirii. Nu am auzit niciodată ca vreun analist politic sau eseist să fi spus sau scris că Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol naţional ca Petofi Sandor.  Pe când în România ni se atrăgea atenţia în chip foarte  serios, încă din anii 90 ai secolului trecut, de către intelectuali subţiri – ajunşi apoi, unii dintre ei, înalţi demnitari de stat – că Eminescu este complet revolut, învechit, desuet, că era bun de pus între paranteze ( în „debara”) şi că, în nici un caz, România nu putea visa la NATO şi la UE pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” şi „xenofobul” Eminescu!”

Autorul continuă  şi demonstrează  că şi ideea că Eminescu nu mai e citit, este falsă, aşa cum nici europenii nu-şi mai citesc marii scriitori („câţi englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câţi spanioli pot citi şi comenta de la cap la coadă „Don Quijote!?”).  Eminescu, e tot mai convins autorul, trebuie restituit timpului său, iar din această perspectivă „vedem mai bine cât a fost el de atemporal”.  Să-l criticăm pe Eminescu, spune Preşedintele Academiei Române,  dar să ţinem cont că este „demiurgul sufletului şi trupului nostru naţional, iar prin aceasta ne-a proiectat în universalitate, în rând cu popoarele lumii”.

Întrând în  adâncul revistei, găsim un interviu pe care redactorul-şef, Rodica Lăzărescu, i-l ia lui Constantin Coroiu. La un moment dat este întrebat: „Cărui scriitor v-aţi fi dorit / v-ar fi plăcut  a-i lua un interviu? Răspunde Constantin Coroiu: „Aş fi dat orice să-i pot lua un interviu lui Eminescu, dar cred că aş fi eşuat lamentabil. Nu poţi să realizezi un interviu cu un zeu. Sigur, când afirm asta, îmi dau bine seama, o fac din perspectiva a ceea ce simt de la cota timpului nostru, având în minte şi în suflet nu doar opera lui Eminescu, ci şi inegalabila sa posteritate de peste 130 de ani pe care, în treacăt fie spus, nimeni dintre demitizatorii de serviciu, eternii „mititei”, nu a reuşit să le umbrească. Dimpotrivă, mitul a ieşit mai întărit. Apropo, pentru că am zis zeu, aş evoca aici faptul că, nu mai ştiu cu câţi ani în urmă, o publicaţie a organizat un concurs de caricaturi avându-l ca personaj pe Eminescu. Au participat nu numai caricaturişti români. Toate, dar toate erau nişte penibile rateuri, deşi cei care le semnau nu erau simpli amatori. L-am consultat atunci pe un mare portretist şi autor de „caractere”, cum le-a numit el. E vorba, probabil aţi ghicit, de Dan Hatmanu. L-am întrebat: cum s-ar explica nereuşitele celor care au abordat subiectul Eminescu?! Răspunsul a fost sec: „Pentru că nu poţi să-l caricaturizezi pe Dumnezeu!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO&VIDEO: Bucuria Nașterii Domnului a fost și în Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani. Rareș Prisacariu, colind impresionant

Publicat

Publicitate

Credincioșii Parohiei „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani s-au unit în duh de rugăciune în prima zi de Crăciun, pentru a cinsti Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Lăcașul de cult a fost împodobit nu doar prin straie și colinde, ci mai ales prin prezența numeroasă a celor veniți să trăiască bucuria sărbătorii „acasă”, în Biserică.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în sobor de preotul paroh Dumitru Mateciuc, alături de părinții Grigore Diaconu și Aurel Chiroșcă. În cadrul slujbei, a fost citită Pastorala de Crăciun a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a subliniat importanța viețuirii creștine autentice, trăite în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii

„Iubit popor al lui Dumnezeu,

Ţelul vieţuirii creştine este unul foarte înalt, acela de a deveni, prin har, fii ai lui Dumnezeu-Tatăl, de a cuprinde în noi şi a trăi viaţa dumnezeiască, altfel spus, de a ajunge toţi „la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos”. Este un ţel înalt şi mai presus de puterile noastre, la care ajungem însă începând de la cele mai mărunte şi neînsemnate aspecte ale vieţii noastre de zi cu zi.

Grija pe care se cade a o avea permanent este aceea de a petrece ziua fără de păcat. Aşa cum ne învaţă Cuviosul Sofronie Saharov, „dacă vom năzui în viaţa noastrăsă urmăm în fiecare clipă paza poruncilor lui Dumnezeu, iar în rugăciunile noastre să spunem: «Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, în seara aceasta, în noaptea aceasta, fără de păcat a ne păzi noi», atunci acest «fără de păcat» va da putinţa Duhului Sfânt să vină în noi şi să ne descopere toată cunoaşterea lui Dumnezeu precum este” 

Să stăruim în rugăciune. Aceasta ne aşază în legătură personală şi vie cu Dumnezeu, Care coboară în sufletul nostru şi ne preface în „templu al Duhului Sfânt” . Trăim într-o lume care nu mai găseşte timp sau nu mai vrea să se roage. Tocmai de aceea, creştinii au această răspundere ca, rugându-se, să-şi lărgească inima pentru a cuprinde pe cât mai mulţi dintre semenii lor, dacă se poate, întreaga lume, cerând ca peste toţi să se reverse milostivirea lui Dumnezeu”, a spus ÎPS Teofan.

Publicitate

Vestea Nașterii Mântuitorului a fost împărtășită la strană de un grup de copii, coordonat de profesoara de religie Iuliana Melinte, care au adus colinde pline de emoție. Tradiția dăruirii a fost continuată de Moș Crăciun, care a poposit și anul acesta în mijlocul credincioșilor. Toți cei prezenți au primit daruri.

Rareș Prisacariu, copilul -minune din Botoșani, a participat la slujbă și ca slujitor la altar, iar la final, îmbrăcat în veșminte de ipodiacon, a impresionat publicul prin interpretarea duioasă a unui colind, aducând emoție și bucurie în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Sărbătoarea colindelor și a tradițiilor, la Căminul Cultural din comuna Nicșeni

Publicat

Publicitate

Căminul Cultural din comuna Nicșeni a fost, zilele acestea, gazda unei serbări deosebite, un eveniment plin de emoție, credință și bucurie, care a adunat laolaltă copii, părinți, bunici și invitați din localitate, dar și câțiva micuți din satul Dorobanți. Evenimentul a demonstrat, încă o dată, că tradițiile și valorile creștine sunt vii și transmise cu drag din generație în generație.

Nu este prima dată când la Nicșeni se organizează astfel de manifestări culturale. De-a lungul anilor, cu implicarea Consiliului Local și cu binecuvântarea preoților Șerban Iulian și Adăscăliței Dumitru, în comună au avut loc serbări de Crăciun, activități dedicate satului românesc, precum și evenimente speciale în cadrul cărora învățătorii și profesorii pensionari ai comunei au fost invitați și premiați pentru activitatea lor de-o viață.

La una dintre aceste serbări a fost invitat și părintele protopop Petru Fercal, împreună cu corul parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”. Tot în anii anteriori s-au desfășurat activități cu caracter pro-viață și festivaluri de colinde, avându-l ca organizator pe profesorul George Brânzei, evenimente care au lăsat o amprentă puternică în viața comunității.

Serbarea din acest an a fost una cu totul specială. Copiii de grădiniță au fost pregătiți cu multă dăruire de doamna educatoare Burcă Maria, iar la Parohia Dorobanți, doamna preoteasă Șerban a coordonat un grup de copii care au interpretat colinde tradiționale. Un moment emoționant a fost cel în care fetița Bianca Sofronea a interpretat rolul Maicii Domnului, impresionând publicul prin sensibilitate și naturalețe.

Reușita evenimentului a fost girată de asistenta medicală din satul Nicșeni, Micșunica Bulboacă, un suflet cald și un glas de înger, care a mobilizat copiii și a contribuit la organizarea unei noi ediții memorabile. Evenimentul a fost sprijinit și de agenții economici locali, care au înțeles importanța susținerii activităților culturale din comunitate.

La programul artistic au participat numeroși săteni, cel mai vârstnic dintre aceștia fiind Moș Ioan, care a apreciat la superlativ prestația micuților. Acesta i-a îndemnat pe cei prezenți să se bucure și să fie recunoscători că Dumnezeu încă îngăduie să avem parte de un Crăciun liniștit, vestit de glasurile curate ale copiilor fericiți.

Publicitate

Comuna Nicșeni este cunoscută pentru bogăția tradițiilor populare, iar în preajma sărbătorilor de iarnă pot fi admirate obiceiuri străvechi ce încep din ajunul Crăciunului. Măștile, teatrele haiducești și costumele populare oferă un spectacol impresionant, specific acestei părți de țară.

Căminul Cultural din Nicșeni este, fără îndoială, un loc special, modern amenajat și dotat conform standardelor actuale, care poate deveni un adevărat centru al vieții culturale locale. În urma primelor discuții, se conturează ideea organizării unui concurs folcloric amplu, care să aducă pe scena din Nicșeni grupuri folclorice din toate colțurile județului Botoșani și chiar din zonele limitrofe. Prima ediție ar putea avea loc în luna decembrie 2026, transformând comuna Nicșeni într-un reper important pe harta culturală a zonei.

Citeste mai mult

Eveniment

A doua zi de Crăciun, la români: Tradiții, obiceiuri și sărbătorile religioase din 26 decembrie

Publicat

Publicitate

A doua zi de Crăciun, în tradiția românească, este marcată de o serie de obiceiuri și datini păstrate din generație în generație. Pe 26 decembrie, creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului și pe Sfântul Nicodim de la Tismana, sărbători cu o profundă semnificație religioasă, scrie alba24.ro.

Totodată, această zi este însoțită și de numeroase superstiții populare, de la vizite considerate esențiale pentru armonia relațiilor pe tot parcursul anului, până la obiceiuri despre care se spune că sunt interzise în a doua zi de Crăciun.

A doua zi de Crăciun: obiceiuri, tradiții, superstiții

  • de Soborul Maicii Domnului, finii trebuie să meargă în vizită la nași. Se spune că altfel nu vor avea parte de tot ce își doresc în anul următor
  • atât rudele îndepărtate, cât și cele prin alianță vor avea ocazia să se strângă laolaltă și să petreacă împreună momente frumoase și liniștite
  • sunt interzise bârfa, răzbunarea, dar și înjurăturile. Se spune că cei care se răzbună sau doresc să își încheie socotelile cu cei din jur vor suferi pierderi.
  • de la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, altfel acestea nu se mărită
  • se spune că dacă vântul bate cu putere în această zi, toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă
  • nu se spală haine; se crede că apa va fi folosită pentru vindecarea rănilor
  • la sate, fetele și flăcăii au obiceiul să joace pe 26 decembrie, în semn de bucurie și recunoștință față de tinerețea pe care o trăiesc.
  • se spune că persoanele care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi aprige și sănătoase pentru tot anul care vine.
  • în a doua zi de Crăciun, oamenii se duc „cu colacul” la naşi. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui, o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri.
  • când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult”.

26 decembrie – Soborul Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului înseamnă adunare a credincioșilor pentru a recunoaște rolul acesteia în viața lui Iisus Hristos.

A doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el.

Este una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria.

26 decembrie – Sfântul Nicodim

Sfântul Nicodim a fost un mare organizator al vieții monahale de la noi după rânduielile de la Athos.

Publicitate

În 1388 a ctitorit Mănăstirea Tismana, pe valea pârâului cu același nume.

La bătrânețe, lăsând conducerea mănăstirii unui ucenic, Sfântul Nicodim s-a retras într-o peșteră. A trăit în post aspru, privegheri neîncetate și rugăciune.

Către sfârșitul secolului al XIV-lea, împreună cu alți ucenici a întemeiat Mănăstirea Vișina de pe Valea Jiului. În 1400, a întemeiat Mănăstirea Prislop.

Citeste mai mult

Eveniment

Vreme severă în județul Botoșani, până pe 29 decembrie: Ninsori, polei, viscol și rafale de vânt ce pot ajunge la 80 km/h

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se va afla, în perioada 26–29 decembrie, sub influența unor fenomene meteorologice specifice sezonului rece, care pot crea dificultăți atât în trafic, cât și în desfășurarea activităților zilnice.

Potrivit meteorologilor, începând de astăzi, de la ora 10:00, și până luni, la aceeași oră, este în vigoare o informare meteorologică ce vizează intensificări ale vântului, precipitații predominant sub formă de ninsoare, polei și viscol. Vântul va sufla cu viteze de 40–60 km/h, amplificând semnificativ senzația de frig.

În acest interval, sunt prognozate ninsori care vor duce la depunerea unui strat de zăpadă cu grosimi cuprinse între 5 și 15 centimetri. De asemenea, există riscul formării de polei sau ghețuș pe carosabil și pe trotuare, ceea ce poate îngreuna circulația rutieră și pietonală.

Meteorologii anunță că, începând de astăzi, de la ora 14:00, și până pe 28 decembrie, la ora 02:00, vântul se va intensifica și va atinge viteze de 50–70 km/h, interval pentru care au fost emise două avertizări de tip cod galben.

Ulterior, din noaptea de duminică spre luni, de la ora 02:00, până luni, la ora 10:00, intensificările vântului vor fi și mai accentuate, cu rafale de 60–70 km/h și, izolat, de până la 80 km/h.

Autoritățile recomandă cetățenilor să fie prudenți, să evite deplasările neesențiale în condiții de viscol sau polei și să se informeze constant cu privire la evoluția vremii.

Publicitate

În aceste condiții ISU Botoșani a făcut o serie de recomandări:

Dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucrurile necesare în caz de urgență: lanțuri antiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, sac cu nisip, apă, pături și încărcător pentru telefon.

Aveți grijă unde parcați autoturismele, astfel încât acestea să fie în siguranță.

Informați-vă permanent asupra condițiilor meteorologice și a modului în care evoluează acestea.

În perioada cu vânt puternic, fiți foarte atenți dacă vă deplasați în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți. Dacă este posibil, întrerupeți orice activitate în aer liber și adăpostiți-vă în locuințe sau în spații care să vă asigure protecția.

Nu atingeți firele de electricitate căzute la pământ și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate: corturi, schele sau clădiri cu fațade degradate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending