Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (16)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Pro Saeculum” nr. 7-8 (155-156), 1 octombrie – 31 decembrie 2021.  Prin amabilitatea doamnei Rodica Lăzărescu, redactorul-şef al revistei, primesc, de la Focşani,  ultima apariţie a acesteia.  Este o revistă care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi care mi-a acordat şi mie loc în   paginile ei, o revistă deschisă tuturor celor care au un cuvânt de spus în varii domenii.  Botoşaniul, cum se putea altfel,  e prezent, în primul rând, prin Eminescu. Academicianul Ioan-Aurel Pop publică „Perenitatea lui Eminescu”.  Făcând  o paralelă între conceptele de naţionalism, xenofobie, rasism şi antisemitism, Ioan-Aurel Pop demonstrează că  ultimul dintre ele nu-i este specific lui Eminescu, cum se încearcă a se acredita, pornind şi de la faptul că  „Noţiunea (Antisemitism) a apărut abia în 1879, fiind folosită de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819 – 1904) într-o broşură propagandistică îndreptată contra evreilor”.  Autorul preia conţinutul celor patru noţiuni, aşa cum au fost definite ştiinţific în secolul al XX-lea, şi o aplică operei eminesciene dintr-o perspectivă istorico-geografică: „Vom exemplifica numai cu poezia „Doina” (1883), luată adesea drept reper pentru ilustrarea xenofobiei lui Eminescu. „Exegeţii” grăbiţi pornesc, de regulă, de la versurile „Cine-au îndrăgit străinii / Mânca-i-ar inima cânii” şi decretează gravitatea acestei afirmaţii, scoasă din context, pentru psihologia poporului român. Dacă cel care exprimă esenţa spiritului românesc este xenofob, atunci şi poporul român trebuie să fie aşa! Dar, istorici fiind, nu putem să nu ne referim în contextul general al poeziei şi al epocii în care aceasta a fost scrisă. Oare Eminescu îi urăşte pe toţi străinii, fără excepţie, şi îi preamăreşte pe toţi românii, în chip nediferenţiat? Cei dintâi „străini” invocaţi de Mihai Eminescu sunt ruşii: „Din Hotin şi pân`la mare &  Vin muscalii de–a călare, / De la mare la Hotin / Mereu calea ne-o aţin”. Următorii “străini” sunt nenumiţi, dar sunt aceia situaţi “Din Boian la Vatra Dornii”, adică în Bucovina. Nu este greu de ghicit că poetul se referea la austrieci (nemţi) şi la cei colonizaţi de aceştia printre românii din Ţara de Sus. Alţi străini sunt  cei aflaţi “Din Sătmar pân`în Săcele”, adică din colţul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba, desigur,  despre stăpânii unguri şi, poate, şi de populaţiile aşezate şi colonizate printre români în regiune (secuii, saşii, şvabii etc.). „De la Turnu-n Dorohoi / Curg duşmanii în puhoi” sunt versurile următoare cu o conotaţie geografică şi par să se refere la România întreagă, visată de generaţia noastră romantică, dar inexistentă încă în 1883, fiindcă diagonala respectivă porneşte din sud-vest şi ajunge în nord-est, trecând peste Transilvania. Alte referiri geografice nu mai există în această poezie, cu excepţia numelui Moldovei, invocat simbolic, alături de numele celui mai important principe român din Evul Mediu, Ştefan cel Mare, nume de domn şi nume de ţară românească menite, împreună – în viziunea poetului – să reconstituie unitatea naţională.  Ca urmare, trebuie să observăm că Eminescu îi urăşte, în primul rând, pe „străinii” care ocupaseră partea de nord a Ţării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră în 1775, Bucovina, vatra Ţării Moldovei, locul de unde pornise ţara, unde erau situate vechile capitale Baia,  Siret şi Suceava şi unde se aflau gropniţele domneşti cele mai slăvite şi, în primul rând, Putna lui Ştefan cel Mare.  În fine, scriitorul îi „urăşte” şi pe acei străini care, de multe secole, ocupase vechea Dacie Superioară, unde fuseseră aşezate capitala lui Decebal şi apoi a împăraţilor romani, unde se plămădise sinteza românească şi unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români şi slavi.   În fine, Eminescu îi numeşte „duşmani” şi pe „străinii” de la sud şi est de Carpaţi, de la intrarea Dunării în ţară şi până la Valea Prutului.”

Ioan-Aurel Pop, convins că Eminescu şi-a exprimat idealurile generaţiei sale, sintetizate în curentul romantic, constată că nimeni nu  a opinat la fel  de categoric când  vorbim  despre alţi poeţi naţionali din jurul nostru: Petofi Sandor (poetul simbol pentru spiritualitatea maghiară), Taras Şevcenko (poetul naţional ucrainean)  sau rusul Puşkin.  După o enumerare consistentă  de invective aduse de aceştia „străinilor”, concluzionează distinsul academician: „Cu toate acestea, eu nu ştiu să existe în peisajul public din Ungaria, Ucraina  şi Rusia vreo critică serioasă la adresa acestor titani ai romantismului, care – aşa cum era firesc, moral şi drept atunci – îi proslăveau pe unguri, pe ucraineni şi, respectiv, pe  ruşi, în detrimentul străinilor, dăruiţi cu epitete teribile şi sortiţi pieirii. Nu am auzit niciodată ca vreun analist politic sau eseist să fi spus sau scris că Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol naţional ca Petofi Sandor.  Pe când în România ni se atrăgea atenţia în chip foarte  serios, încă din anii 90 ai secolului trecut, de către intelectuali subţiri – ajunşi apoi, unii dintre ei, înalţi demnitari de stat – că Eminescu este complet revolut, învechit, desuet, că era bun de pus între paranteze ( în „debara”) şi că, în nici un caz, România nu putea visa la NATO şi la UE pe buze cu „autohtonistul”, „antioccidentalul” şi „xenofobul” Eminescu!”

Autorul continuă  şi demonstrează  că şi ideea că Eminescu nu mai e citit, este falsă, aşa cum nici europenii nu-şi mai citesc marii scriitori („câţi englezi mai citesc azi integral piesele sau chiar sonetele lui Shakespeare, câţi spanioli pot citi şi comenta de la cap la coadă „Don Quijote!?”).  Eminescu, e tot mai convins autorul, trebuie restituit timpului său, iar din această perspectivă „vedem mai bine cât a fost el de atemporal”.  Să-l criticăm pe Eminescu, spune Preşedintele Academiei Române,  dar să ţinem cont că este „demiurgul sufletului şi trupului nostru naţional, iar prin aceasta ne-a proiectat în universalitate, în rând cu popoarele lumii”.

Întrând în  adâncul revistei, găsim un interviu pe care redactorul-şef, Rodica Lăzărescu, i-l ia lui Constantin Coroiu. La un moment dat este întrebat: „Cărui scriitor v-aţi fi dorit / v-ar fi plăcut  a-i lua un interviu? Răspunde Constantin Coroiu: „Aş fi dat orice să-i pot lua un interviu lui Eminescu, dar cred că aş fi eşuat lamentabil. Nu poţi să realizezi un interviu cu un zeu. Sigur, când afirm asta, îmi dau bine seama, o fac din perspectiva a ceea ce simt de la cota timpului nostru, având în minte şi în suflet nu doar opera lui Eminescu, ci şi inegalabila sa posteritate de peste 130 de ani pe care, în treacăt fie spus, nimeni dintre demitizatorii de serviciu, eternii „mititei”, nu a reuşit să le umbrească. Dimpotrivă, mitul a ieşit mai întărit. Apropo, pentru că am zis zeu, aş evoca aici faptul că, nu mai ştiu cu câţi ani în urmă, o publicaţie a organizat un concurs de caricaturi avându-l ca personaj pe Eminescu. Au participat nu numai caricaturişti români. Toate, dar toate erau nişte penibile rateuri, deşi cei care le semnau nu erau simpli amatori. L-am consultat atunci pe un mare portretist şi autor de „caractere”, cum le-a numit el. E vorba, probabil aţi ghicit, de Dan Hatmanu. L-am întrebat: cum s-ar explica nereuşitele celor care au abordat subiectul Eminescu?! Răspunsul a fost sec: „Pentru că nu poţi să-l caricaturizezi pe Dumnezeu!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

acum o oră

marți, 01.07.2025

de

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

acum 2 ore

marți, 01.07.2025

de

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

acum 3 ore

marți, 01.07.2025

de

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

acum 6 ore

marți, 01.07.2025

de

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending