Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (152)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

SUB SEMNĂTURA LUI TRAIAN MIHAI, REVISTA “TAIFASURI” NR. 938 / 2023 ACORDĂ  PATRU PAGINI (15 – 18) LUI MIHAI EMINESCU

Pag. 15: “Fiind băiet păduri cutreieram”. “Născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani,  Mihai era al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi ai soţiei acestuia, Raluca Iuraşcu. A copilărit la Ipoteşti, aşezare situată într-o poiană din mijlocul unei păduri, unde copilul Mihai se juca pe malul lacului “încărcat cu flori de nufăr” ori se plimba prin pădure. După primele două clase primare, a fost înscris la un liceu german – National Hauptschule – din Cernăuţi, unde l-a avut profesor pe Aron Pumnul, de care a fost foarte legat şi în casa căruia a locuit. Nesuportând disciplina şcolară, s-a retras de la acest liceu, devenind “privatist”. Puţin mai târziu, a devenit custode al bibliotecii profesorului Aron Pumnul. Primele încercări de poezie ale lui Mihai datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia “La moartea lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o M. Eminovici. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura scoasă la moartea acestuia (ianuarie 1866), intitulată “Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor professor Arune Pumnul”. În acelaşi an a început colaborarea la revista “Familia”, a lui Iosif Vulcan, care l-a descoperit pe viitorul mare poet şi care i-a publicat prima poezie – “De-aş avea…” – , schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. După mpoartea lui Aron Pumnul, Mihai a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale”;

Pag. 15: “Student la Viena, s-a împrietenit cu Slavici”. “În toamna anului 1869, Mihai Eminescu a plecat la Viena, unde timp de trei ani a fost “student extraordinar” la Facultatea de Filosofie. La Viena a  audiat cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică şi ştiinţe. Tot aici l-a cunoscut pe Ioan Slavici, pe atunci student la Drept, cu care a legat o profundă şi lungă prietenie. În volumul “Amintiri” (1924), Slavici povestea felul exigent al lui Eminescu de a scrie şi de a lucra: “Eminescu şi-a petrecut toate clipele vieţii lui lucrând, fiindcă nu se socotea îndeajuns pregătit pentru ceea ce voia să facă, şi e foarte puţin ceea ce ne-a rămas de la dânsul, iar din puţinul acesta partea cea mare sunt lucrări după părerea lui încă neisprăvite, pe care le-a publicat cu inima îndoită, cedând stăruinţelor puse de alţii.  Numai rar de tot se întâmpla ca să fie mulţumit şi el însuşi de eea ce a scris”;

 

Pag. 15: “În bojdeuca lui Creangă a ascultat “Amintiri din copilărie” înainte de a fi scrise”. “După întoarcerea de la Viena, Eminescu s-a stabilit la Iaşi, începând să frecventeze şedinţele “junimiştilor”, unde îşi citea lucrările, creaţiile sale fiind primite cu entuziasm. Tot la Iaşi l-a cunoscut pe Ion Creangă. Cei doi au devenit buni prieteni, pentru o vreme poetul chiar locuind în bojdeuca sa din Ţicău a marelui povestitor.  Lui Eminescu îi plăcea să-l asculte pe Creangă povestind – atât iarna, la gura sobei, cu câte un pahar de vin fiert în mână, cât şi vara, în cerdacul casei, de unde priveau amândoi în zare, spre dealul Ciricului. Creangă îi povestea multe întâmplări trăite în vremea în care era copil, La Humuleşti, dar şi snoave sau poveşti. Eminescu şi-a dat seama că dacă avea acest talent al povestirii, prietenul lui putea să aştearnă pe hârtie aceste amintiri şi poveşti, apoi l-a introdus pe Creangă la “Junimea”. La început, Creangă nu a fost de accord, crezând că scrierile sale nu sunt potrivite pentru acea societate. Abia când Eminescu  i-a spus să meargă “în numele prieteniei” care îi lega, povestitorul a acceptat. Acasă, de multe ori, Creangă îl rug ape Eminescu să asculte ceea ce scria şi să-i spună părerea. Iar poetul răspundea: “Lasă, Creangă, ai să citeşti în “Junimea”, tu n-ai nevoie să fii corectat de nimeni”;

Publicitate

Pag. 15: „În casa copilăriei se află unele manuscrise ale poetului”. „Casa memorială „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, judeţul Botoşani, este locul unde familia poetului naţional a locuit vreme de aproape 30 de ani. Construită în anul 1850, casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu şi dormitorul mamei şi a surorilor poetului. Din patrimoniul casei memoriale fac parte obiecte ce au aparţinut familiei Eminovici – caseta de bijuterii a mamei lui Eminescu, veselă de argint, dulapuri din lemn de trandafir şi foarte multe cărţi.  În salonul casei se află manuscrise ale poetului, în fotocopie, precum şi parafa de medic a fratelui poetului, Şerban. Într-o vitrină stă medalia pe care Eminescu a primit-o în 1871, cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna. În curtea  Casei memoriale se află bustul lui Mihai Eminescu, realizat de sculptorul Gheorghe Anghel, dar şi o bisericuţă de familie unde există obiecte valoroase – cristelniţa în care a fost botezat poetul, o linguriţă de argint cu monograma acestuia”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

2025, anul în care marcăm 100 de ani de la inițiativa care ridica la Botoșani grupul statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în Atac”

Publicat

Publicitate

Se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea celui mai mare și important monument din municipiul Botoșani, pe care îl vedem în Centrul Istoric al municipiului, un simbol al eroismului local în Primul Război Mondial.

Monumentul, un grup statuar dedicat companiei de mitraliere conduse de maiorul Grigore Ignat, a fost amplasat la câțiva ani după sfârșitul conflictului, pentru a onora sacrificiile botoșănenilor care au contribuit semnificativ la victoria împotriva Puterilor Centrale și la realizarea României Mari.

Înainte de acest monument, orașul Botoșani avea doar un singur monument public – bustul poetului Mihai Eminescu, amplasat în 1890. Totuși, realizarea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial a devenit un obiectiv firesc, având în vedere sacrificiile imense ale locuitorilor județului, care s-au jertfit în bătălii dramatice, cum ar fi cele din Carpații Meridionali și de la Mărășești.

Inițiativa de a ridica monumentul a fost demarată în 1925, sub conducerea avocatului Ramiro Savinescu, un cunoscut om politic local.

În urma unui apel publicat în ziarul local Semănătorul Botoșanilor, botoșănenii au fost chemați să contribuie financiar la realizarea acestui proiect important. Contribuțiile au fost susținute și de autoritățile locale, Consiliul Comunal aprobând alocarea unor fonduri considerabile pentru monument.

Monumentul a fost realizat de tânărul sculptor botoșănean Horia Miclescu, ale cărui lucrări au fost supuse unui examen detaliat de o comisie de specialiști.

Publicitate

Alături de fascinantul monument, pe soclul acestuia sunt prezente și patru scuturi, simbolizând cele patru provincii istorice care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Mai mult, se regăsesc și două simboluri reprezentative pentru județul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: coasa, un element din stema județului Botoșani, și capul de bour, simbol al Moldovei. Aceste elemente adaugă o semnificație suplimentară monumentului, subliniind legătura profundă dintre eroismul local și unitatea națională realizată în urma războiului.

După aprobarea machetei, aceasta a fost expusă publicului în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu”, pentru ca locuitorii orașului să își exprime opiniile. Proiectul a fost bine primit, iar monumentul a fost ridicat în centrul orașului pentru a cinsti memoria celor căzuți pe câmpul de luptă.

Simbolul eroismului botoșănean este reprezentat de maiorul Grigore Ignat, care a condus compania de mitraliere în bătălia eroică de la Răzoare, unde și-a pierdut viața, alături de toți subordonații săi. Actul său de curaj și sacrificiul suprem au fost recunoscute printr-un ordin de zi care a subliniat eroismul său: „A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Acest sfârșit ostășesc îi va cinsti pururea memoria și-l va aduce la conștiința ostașilor țării drept pildă de înălțător avânt patriotic.”

Astăzi, monumentul care îl omagiază pe maiorul Ignat și pe toți eroii botoșăneni ai Primului Război Mondial este un simbol al dăruirii și curajului, iar Botoșaniul sărbătorește 100 de ani de la inițiativa de a ridica un moment istoric foarte important în memoria națională.

Citeste mai mult

Economie

Poate află și patronii de la Botoșani: Angajatorii pot oferi 300 de lei vouchere CADOU de 8 martie pentru femei

Publicat

Publicitate

Vine primăvara iar angajatorii din România și implicit oamenii de afaceri din Botoșani, trebuie să știe că au posibilitatea de a oferi angajatelor tichete cadou cu ocazia zilei de 8 Martie, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, relatează alba24.ro.

Aceste tichete sunt scutite de impozit pe venit și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita a 300 de lei per angajată.

Este al doilea an în care angajatorii au această posibilitate, după intrarea în vigoare a legii.

8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Acesta este motivul pentru care femeile ar trebui să fie răsfățate în această zi.

Vouchere cadou de 8 martie. Fundamentul legal:

  • Codul Fiscal prevede că angajatorii pot acorda angajatelor cadouri în bani, inclusiv tichete cadou, cu ocazia zilei de 8 Martie, fără ca acestea să fie supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea pentru fiecare persoană, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 de lei.
  • Potrivit art. 76 alin. (4 ) lit. a) din Codul fiscal, în cazul cadourilor în bani şi/sau în
    natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei:
  • Acordarea de vouchere pentru angajate este prevăzută în OUG 130/2001, potrivit documentelor.
  • DOCUMENT: vezi aici precizările ANAF legate de acordarea de vouchere de 8 martie.

Vouchere cadou de 8 martie: pot fi acordate exclusiv angajatelor

Este important de menționat că această facilitate fiscală se aplică strict angajatelor și numai cu ocazia zilei de 8 Martie.

Publicitate

Depășirea plafonului de 300 de lei sau acordarea tichetelor în alte condiții poate atrage obligații fiscale suplimentare pentru angajator, precizează ANAF.

În concluzie, oferirea de tichete cadou de până la 300 de lei angajatelor de 8 Martie reprezintă o modalitate prin care angajatorii pot manifesta aprecierea față de acestea.

În același timp, angajatul beneficiază și de avantaje fiscale.

Precizare importantă pentru contabili: Cadourile oferite salariatilor nu pot fi tratate fiscal si contabil drept cheltuieli de protocol. În această categorie intră alte tipuri de cheltuieli și este nevoie de documente justificative pentru a le trata contabil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean dispărut în Marea Britanie. Autoritățile și familia cer ajutorul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a dispărut în Marea Britanie.

Neghina Ionuț Bogdan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la muncă în Anglia pe 1 decembrie 2024, însă contactul cu familia sa s-a pierdut la scurt timp după ce le-a spus că a ajuns la destinație. De atunci, nu s-au mai primit informații despre el.

Ionuț Bogdan are o înălțime de 1,80 m, cântărește aproximativ 50 kg și are o constituție slabă. Este posibil să fi lucrat ca șofer în perioada în care a mai fost plecat în Marea Britanie între 2020 și 2023, însă nu se cunosc detalii precise despre angajatorul sau zona în care ar putea lucra.

Oricine îl vede sau are informații despre locul în care se află este rugat să sune la numărul de urgență 112. Autoritățile colaborează cu poliția din Marea Britanie pentru a-l găsi pe bărbatul dispărut.

Citeste mai mult

Eveniment

Vine Dragobetele: Iubește Românește și surprinde-ți jumătatea. Mesaje de Ziua tradițională a Îndrăgostiților

Publicat

Publicitate

Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie, este o tradiție românească dedicată iubirii, cu rădăcini adânci în folclorul și mitologia noastră. Cu ocazia acestei zile, pe lângă darurile pentru persoana iubită, românii își transmit mesaje de dragoste. Considerat echivalentul românesc al Sfântului Valentin, Dragobetele simbolizează renașterea naturii și iubirea pură, fiind strâns legat de începutul primăverii, relatează alba24.ro.

Mesaje de Dragobete pentru ea și pentru el

De Dragobete, te iubesc mai mult ca ieri și mai puțin ca mâine! Ești sufletul meu pereche și cel mai frumos dar al vieții mele.

Dragostea noastră este ca o poveste fără sfârșit. De Dragobete, îți promit că te voi iubi mereu, cu aceeași pasiune și devotament!

Astăzi, de sărbătoarea iubirii românești, vreau să îți reamintesc că inima mea bate doar pentru tine!

Nu există zi în care să nu mă gândesc la tine, dar azi vreau să îți spun și mai tare: te iubesc enorm!

De Dragobete, iubirea noastră înflorește ca o primăvară veșnică. Îți mulțumesc că îmi luminezi viața!

Publicitate

Când te am alături, fiecare zi este o sărbătoare a iubirii. De Dragobete, îți mulțumesc că mă faci atât de fericit!

Ești primăvara inimii mele și lumina sufletului meu. Dragobetele este doar un motiv în plus să îți spun cât de mult te iubesc!

Tu ești motivul pentru care zâmbesc în fiecare zi. Îți ofer tot sufletul meu, astăzi și pentru totdeauna!

Nu am nevoie de o zi specială ca să te iubesc, dar Dragobetele îmi oferă ocazia perfectă să îți spun încă o dată cât de mult însemni pentru mine!

Când te privesc, văd viitorul nostru împreună. Când te țin de mână, simt că am lumea întreagă. Te iubesc!

Iubirea noastră este ca un cântec frumos care nu se termină niciodată. De Dragobete, vreau să îți spun că inima mea va fi mereu a ta.

Dragobetele este despre noi, despre iubirea sinceră și despre visurile noastre comune. Te iubesc din tot sufletul!

Tu ești soarele dimineților mele și liniștea nopților mele. Te iubesc azi, mâine și în fiecare zi care va urma!

Ești cel mai frumos dar pe care viața mi l-a oferit. De Dragobete, îți dau în dar inima mea, pentru totdeauna!

Fiecare zi petrecută alături de tine este un vis împlinit. De Dragobete, îți promit să îți fiu mereu alături, cu toată iubirea mea!

Nu există cuvinte suficiente să descriu cât de mult însemni pentru mine. De Dragobete, îți dau un singur cuvânt: „Întotdeauna”.

Dragostea noastră este ca un foc ce arde mereu, fără să se stingă vreodată. Azi, de Dragobete, îți promit că voi păstra această flacără vie pentru totdeauna.

Ești raza mea de soare în zilele mohorâte, bucuria mea în fiecare moment. Dragostea mea pentru tine este nemărginită!

Astăzi, de Dragobete, îți mulțumesc pentru că ești alături de mine și pentru că mă iubești așa cum sunt. Te iubesc mai mult decât orice pe lume!

Când mă gândesc la fericire, mă gândesc la tine. Când mă gândesc la iubire, îți rostesc numele. De Dragobete și în fiecare zi, ești inima mea!

Fiecare dintre aceste mesaje este o declarație sinceră de iubire pe care o poți transmite persoanei dragi de Dragobete!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending