Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (150)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Cafeneaua literară”  nr 8 din 2022.  Poeta Ana Ardeleanu despre Eminescu: 1. „Poezia lui Eminescu este vie, puternică, unică, aşa cum va fi mereu. Mihai Eminescu a fost primul poet de profundă originalitate. Până la naşterea lui, ca poet, poezia a fost doar mimată.  El a ridicat rangul poeziei scrise în limba română. A revoluţionat limbajul poetic, semantica.  A înălţat poezia cu câteva sute de ani, din locul unde se afla, şi a aşezat-o pe harta literaturii universale.  Indiferent de opinii, Mihai Eminescu rămâne întemeietor al poeziei româneşti”; 2. „Poezia majoră de astăzi nu ar fi existat, fără a avea poezia lui ca reper. Ne putem uita cu satisfacţie şi laudă în grădina literară a lumii. Dar în grădina noastră ce ar fi fost, dacă nu era crinul regal Mihai Eminescu”; 3. „Mihai Eminescu a dat direcţia, ne-a aşezat în rândul lumii marii poezii. Nu văd nici un poet român înaintea lui.  El e primul poet adevărat, autentic,  venit ca un fascicul de lumină în limba şi literatura noastră. Nu-l pot asemăna nimănui. Iubesc mulţi poeţi universali, dar nu aş dori să-l compar cu niciunul dintre ei, nici pe ei cu Eminescu”; 4. „Faptul că Eminescu este studiat în şcoală, supus unor canoane pedagogice adesea absurde, că există obligativitatea studierii numai a unei anumite părţi din opera lui, devine stresant pentru elev.  Mai ales când făuritorii de manuale nu sunt dintre cei mai iscusiţi – şi  din cei de (prea) bună credinţă. Elevii sunt copleşiţi de teorie, care nu este tocmai plăcută pentru ei, încât, odată scăpaţi de şcoală, rareori se mai întorc la opera poetului, pentru a simţi deplin, la o vârstă care le-ar permite o mai bună înţelegere”.

„Cafeneaua literară” nr. 8 din 2022. Poetul şi prozatorul Radu Ulmeanu despre Eminescu: 1. „Eminescu a atins deseori absolutul în gândirea şi în poezia lui, şi cred că este singurul, în literatura românească, din acest punct de vedere. S-au apropiat de acest nivel câţiva mari poeţi din secolul trecut, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu şi, cu siguranţă, Nichita Stănescu, dar nu îndeajuns pentru a fi poetul sau omul deplin, în înţelesul pe care îl dădea Noica acestui termen. Desigur, Eminescu a avut detractori, dar e oarecum firesc să fie aşa, din motive lumeşti, de invidie sau altele, iar politica ocupă şi aici un loc de luat în seamă. Dar aceştia pur şi simplu nu trebuie băgaţi în seamă, decât ca nişte zvârcoliri penibile ale prostiei şi relei voinţe”.

„Cafeneaua literară” nr. 8 din 2022.  Criticul Grid Modorcea despre Eminescu: 1. „Sigur, pentru mine este o poezie de excepţie. Dar Eminescu rămâne un mare necunoscut. Cel puţin teatrul lui. L-a avut ca model pe Shakespeare. Iar marile lui poezii au sâmburii în piesele neterminate, proiecte de tinereţe, de pe când era „sufleur”. Să spui că „Eminescu este nul ca dramaturg”, cum a spus Nicolae Manolescu în „Istoria” lui, este o gravă eroare. În „Dodecameronul” său neterminat, din cauza morţii premature, Eminescu are pagini nemuritoare, bijuterii poetice, pe care le-am selectat în volumul „Masca lui Eminescu”, aşa cum face Virgil Diaconu în „Biblia literară”, unde selectează perle literare din „Biblie”. „Monologul lui Decebal” este antologic ca şi cel al lui Lăpuşneanu, iar „Blestemul lui Roman Bodei”, din piesa „Grue Sânger”, egalează „Rugăciunea unui dac”, e din aceeaşi familie”; 2. Tonul distructiv a fost dat de Patapievici, un amartaloi,  căruia eu îi spun Patahârbici, fiindcă e un Hârb, care a spus că „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm”. Bun, l-ai băgat pe Eminescu în debara, i-am spus, dar ce ai pus în loc? Ai pus „Politice”, în care scrii că „poporul român are structura fecalei”! Cine e acest Vlăsie, care îl numeşte pe Eminescu „idiotul naţional”?”;  3. „ Eminescu este vast, atotcuprinzător. Chiar dacă mie nu-mi place „Pe lângă plopii fără soţ”, să spunem, îi place altuia. Sau mi-a plăcut în tinereţe. Toţi ne regăsim, undeva, cândva, în opera lui. Dacă eşti român şi simţi româneşte, este imposibil să nu fii eminescian, fiindcă limba eminesciană este organică, ea reprezintă seva românismului. Suntem eminescieni prin firea noastră, de la natură. Ne contopim în ea ca Euthanasius din „Cezara”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Intervenție spectaculoasă astăzi în cartierul ANL Cișmea: Pompierii au salvat o pisică dispărută de trei zile

Publicat

acum 4 ore

duminică, 07.09.2025

de

Publicitate

Trei zile la rând, un bărbat din cartierul ANL Cișmea și-a căutat pisica adoptată, dispărută fără urmă. Îngrijorat că i s-ar fi putut întâmpla ceva rău, acesta nu și-a pierdut speranța și a continuat să o caute prin împrejurimi.

Misterul s-a risipit în această seară, după ce o femeie a observat animalul pe acoperișul unui bloc aflat încă în construcție. Pentru că nu o putea coborî singură, aceasta a cerut sprijinul pompierilor.

Un echipaj al Detașamentului de Pompieri Botoșani a ajuns imediat la fața locului, iar cu ajutorul autospecialei de salvare de la înălțime, pisica a fost readusă la sol în siguranță. Recunoscătoare, s-a refugiat direct în brațele unuia dintre pompieri, ca și cum ar fi știut că este acolo pentru a o salva.

Momentul cel mai emoționant a fost reîntâlnirea cu stăpânul său și cu copiii din cartier, care au privit întreaga intervenție cu sufletul la gură. Bucuria lor a demonstrat încă o dată că fiecare viață contează, indiferent cât de mică ar fi.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Eclipsa totală și Luna Sângerie din 7 septembrie 2025, vizibilă și de la Botoșani. Spectacol ceresc după șase ani

Publicat

acum 4 ore

duminică, 07.09.2025

de

Publicitate

Cerul s-a transformat într-un adevărat spectacol duminică seară, 7 septembrie 2025, când botoșănenii au putut admira o eclipsă totală de Lună, cunoscută popular drept „Luna Sângerie”. Este prima eclipsă totală vizibilă din România după o pauză de șase ani, iar evenimentul a atras privirile pasionaților de astronomie și ale curioșilor deopotrivă.

Fenomenul a început chiar la apus, Luna răsărind deja parțial acoperită de umbra Pământului. Spectacolul ceresc a durat în total peste cinci ore, iar faza de totalitate, momentul cel mai așteptat, s-a întins pe 82 de minute – între 20:30 și 21:52. Maximul eclipsei a fost atins la ora 21:11, când satelitul natural al Terrei a căpătat o nuanță roșiatică spectaculoasă.

Această culoare este provocată de razele solare care, trecând prin atmosfera Pământului, reușesc să ajungă până la Lună. Tocmai acest joc de lumini dă naștere „Lunii Sângerii”, un fenomen rar care, potrivit astronomilor, poate fi observat de aproximativ 71% din populația globului.

Eclipsa din 7 septembrie face parte din seria Saros 128, fiind a 41-a dintr-un șir de 71 și a 11-a de tip total. Specialiștii recomandă pentru astfel de evenimente locuri de observație cu orizont estic și sud-estic liber, iar un binoclu sau un telescop cu câmp vizual larg poate transforma experiența într-una memorabilă.

Nu doar România a fost privilegiată de spectacolul astral, ci și mare parte din Europa, Africa, Asia, Australia și chiar Antarctica. Pentru Botoșani, însă, momentul are o încărcătură aparte: orașul a prins în direct o pagină rară din „calendarul cerului”, una care va rămâne în memoria celor care au privit cerul în seara de duminică.

Iată și imagini filmate la Botoșani:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 7 septembrie 2025

Publicat

acum 5 ore

duminică, 07.09.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 7 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 7 septembrie 2025:

Loto 6/49: 7, 43, 47, 6, 13, 42

Loto 5/40: 19, 27, 8, 23, 20, 7

Noroc: 2 8 0 1 5 0 1

Noroc Plus: 3 4 3 2 2 2

Publicitate

Super Noroc: 7 5 7 3 7 3

Joker: 12, 6, 41, 43, 4 + 5

Citeste mai mult

Cultura

După 4000 de ani: Ce secrete a dezvăluit Megaconstrucția CUCUTENIANĂ de la Ripiceni-Holm în 2025. Descoperirile de la Botoșani

Publicat

acum 5 ore

duminică, 07.09.2025

de

Publicitate

Campania arheologică sistematică desfășurată la Ripiceni-Holm, județul Botoșani, între 30 iunie și 20 iulie 2025, a adus noi informații spectaculoase despre cea mai mare construcție cucuteniană descoperită până acum. Cercetările au fost organizate și finanțate de Muzeul Județean Botoșani și desfășurate în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

O construcție de proporții eneolitice

Muzeul Județean de Istorie Botoșani a transmis pe pagina sa de socializare că megastructura investigată se întinde pe o suprafață de peste 1.000 de metri pătrați. Ea aparține fazei A-B a culturii Cucuteni, datată prin analize radiocarbon în intervalul 4100–4000 î.Hr. Rezultatele obținute completează informațiile adunate în campaniile anterioare (2016, 2018–2019, 2021–2024), unde au fost cercetați 655 de metri pătrați din aceeași așezare.

Descoperiri spectaculoase din interior

Noile secțiuni au scos la iveală complexe interioare cu funcții diferite. Arheologii au identificat un podium/banchetă, două vetre cu alveole orientate cardinal, dintre care una foarte bine păstrată, și două cuptoare. Una dintre încăperi are podeaua lutuită și puternic arsă, fapt care sugerează o funcție cultică legată de focul sacru. Au fost descoperite și numeroase vase întregi sau întregibile, multe decorate în stilurile caracteristice etapei cucuteniene.

Arhitectură monumentală și compartimentări diverse

Construcția avea o arhitectură monumentală, cu pereți portanți robuști, edificați pe substrucție lemnoasă masivă și fixați pe stâlpi. În profilele săpăturilor se observă gropile acestora, confirmând soliditatea ansamblului.

Cercetătorii cred că megastructura avea etaj și o compartimentare variată: camere pentru prepararea hranei, încăperi de depozitare și măcinat, spații de locuit și de odihnă, dar și zone ritualice, inclusiv sanctuare micro-comunitare pentru sacralizarea produselor.

Organizare socială complexă

Întreg ansamblul era împrejmuit cu o incintă rectangulară din lemn și lut, distrusă în incendiul care a dus la sfârșitul așezării. Noile descoperiri arată o organizare socială complexă și ierarhizată, unde viața cotidiană era strâns legată de practici ritualice. Arhitectura și instalațiile speciale reflectă o spiritualitate comună și o putere de creație remarcabilă, comparabile cu cele mai dezvoltate civilizații eneolitice din sud-estul și centrul Europei.

Publicitate

Obiecte și instalații prelevate

Instalațiile deosebite, precum vetrele cu alveole și podiumul, au fost extrase cu grijă și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de întreg inventarul arheologic mobil. Piesele vor fi inventariate, curățate și restaurate, urmând să fie puse în valoare prin expoziții dedicate.

Sprijinul mediului local

Campania nu ar fi fost posibilă fără sprijinul unor firme și instituții din zonă. Organizatorii transmit mulțumiri firmelor Marius Filip din Ripiceni, GEO-EX-CONSTRUCT SRL (manager ing. Sorin Grindei), firmei de cadastru TOPOCOND CADASTRU SRL din Ștefănești, precum și Primăriei Comunei Ripiceni, pentru susținerea oferită pe parcursul cercetărilor.

Echipa de cercetare

Cercetările de la Ripiceni-Holm au fost realizate de o echipă formată din specialiști cu experiență în studiul culturii Cucuteni: dr. Dumitru Boghian (responsabil de proiect), dr. Adela Kovács, dr. Aurel Melniciuc, dr. Sorin Ignătescu, doctoranda Irina Rusu, alături de cercetătorii Alexandru Nechifor și Alexandru Pascariu.

Iată și câteva imagini de la săpăturile arheologice din această vară:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending