Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (151)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Mihai Dorin, referindu-se la cartea academicianului Alexandru Zub, „Eminescu. Glose istorico-literare” (Editura Enciclopedica Gheorghe Asachi, Chişinău, 1994): „Meritul unui istoric nu este, în opinia lui P. Veyne, „acela de a trece drept profund, ci acela de a cunoaşte nivelul umil la care funcţionează istoria”. Într-un text arareori investigat al lui Eminescu, în proza sa autobiografică ( „acel om sunt eu”), ”Istoria miniaturală”, Al. Zub identifică o inestimabilă comoară de gândire şi sensibilitate, ignorată, îndeobşte, de istoricii care se ocupă de lucruri „serioase”, lăsând „închipuirile” poetice pe seama altora. Respingând de plano prejudecăţile, dar şi „grandilocvenţa pozitivistă”, Al. Zub se apropie de obscurul text eminescian cu fineţea bijutierului, realizând o ingenioasă lectură de filigran. „Istoria miniaturală”  a lui Eminescu, text de o mare încărcătură ideatică şi de sensibilitate, elaborat în perioada berlineză-ieşeană, e „un exerciţiu de abordare a microcosmosului ca reflex al realităţii de ansamblu”. „Sunt ochi în lumea aceasta care au o deosebită plăcere pentru tot ce e miniatură”, mărturiseşte poetul. „Îmi vine adesea să scriu viaţa unui fir de colb, a unui miros de floare sau originile unei cântări, dar mă tem că n-aş sfârşi cât lumea”, conchide Eminescu. În fine, în aceeaşi ordine de idei, în nuvela „Cezara”: „Viaţa internă a istoriei; viaţa externă, regii, papii, învăţaţii sunt lustru şi frază”. Într-un „fir de colb” se ascunde nesfârşirea lumii, pe care poetul o asumă cu smerenie creştină: „mă tem că n-aş sfârşi cât lumea”. Umilinţa creatorului în faţa infinitudinii universului.  Dar şi umilinţa istoricului în faţa avalanşei faptelor mărunte, care compun istoria „mare”. Teme de reflecţie fertilă pentru poeţii şi istoricii dintotdeauna. E încă o mărturie că poetul şi istoricul se întâlnesc pe acelaşi palier de sensibilitate. Al. Zub nu forţează sensibilităţi, ci dezvăluie fondul comun al sensibilităţii. Istoricul, asemenea poetului, caută înţelesurile ascunse. Şi adânci, dacă se poate. Crochiul eminescian devine pretextul unei atente aşezări a ideilor sale în contextul istoriei filosofiei, o construcţie erudită în care straniul aparent al temei eminesciene nu-l inhibă pe istoric, ci îl stimulează. Paul Veyne avea dreptate: nu există teme „minore pentru istorie”. Iar Eminescu are măreţie şi în temele nesistematizate, nefinite. Mai trebuie să ai doar sensibilitatea de a le descoperi şi ale pune în acord cu marea cultură a lumii, acolo unde îi găseşti cu acelaşi gen de preocupări şi în acelaşi registru, pe Goethe, pe Tolstoi ori pe Thomas Mann. Şi F. Braudel confirmă cugetul  eminescian: „Uneori câteva anecdote sunt de ajuns pentru ca un beculeţ să se aprindă, să semnalizeze moduri de viaţă”. Pornind de la un text „în miniatură”, dar cu nimic miniatural, istoricul a construit, cu migală şi sensibilitate, un veritabil eşafodaj relaţional cu marea creaţie. Probabil, nici Eminescu nu s-ar dezice de această exegeză, care nu se „lustruieşte” pe sine”(vezi „Cartea Jijiei” p. 83 – 84);

Plecând din Hăneşti spre Săveni, sau întorcându-mă acasă, undeva, pe la jumătatea  drumului dintre Hăneşti şi Vlăsineşti, îmi apare în faţă un mal de lut galben în care, sute de păsări îşi sapă, an de an, minitunele.  Adeseori mi-am promis să vin la acest loc şi, înarmat cu răbdare, să studiez, măcar două-trei ore, ce se întâmplă.  Luat cu alte treburi, permanent am uitat  să-mi concretizez propunerea.  Mi-am reamintit iar de  „malul cu prigorii” dintre Hăneşti şi Vlăsineşti, citind un articol publicat în „Dilema veche” nr. 652 din 2016 de Cătălin Pavel şi intitulat „Mai multe animale la locul de muncă”.  Reţin: „O poveste mult mai ghinionistă am eu cu o prigorie. Un vizitator merge prin secţiune la sfârşitul zilei de lucru şi deodată piciorul i se scufundă în pământ. Omul se uită, se cruceşte de  întâmplare şi merge mai departe. Dar câteva secunde mai târziu văd ceva ce n-o să mai văd niciodată:  din groapă iese, cu mare greutate, printre bulgării de pământ, o pasăre cu toate culorile curcubeului. E o prigorie din cele pe care le vedem toată ziua fugărind albinele şi înghiţindu-le întregi, fără vreo supărare şi fără vreo plăcere, aşa, eficient. Pasărea îşi ia zborul cu mare efort şi o ia razna peste câmp. Mă prind şi eu ce s-a întâmplat: marginea secţiunii noastre este peretele unei săpături uriaşe, din anii glorioşi ai arheologiei heirupiste, care a expus o faţă de aproape zece metri a dealului. Prigoriile sapă tuneluri în asemenea pereţi, deoarece cuibăresc în escarpamente. Un tunel de mai mult de un metru adusese prigoria respectivă chiar sub picioarele noastre”;

Scriitorul Tudor Nedelcea despre Mihai Eminescu, într-un interviu dat Danielei Şontică pentru „Lumina literară şi artistică” nr. 5 (26) din 2016: „Acesta este unul din atributele geniului şi al mitului lucrător, creativ: să fie inepuizabil, să fie interpretat şi redescoperit în diverse epoci şi regimuri, de persoane cu diverse preocupări sau de vârste diferite. Cu atât mai mult în cazul lui Eminescu, care, abia acum, în zilele noastre, se înfăţişează publicului cititor şi cercetătorilor în întreaga sa complexitate, datorită apariţiei integrale a creaţiei sale, în special publicistica (cca. 15. 000 de pagini), în ediţie academică, ştiinţifică, la Editura Academiei Române sau în celebra colecţie „Opere fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, coordonată de acad. Eugen Simion. În Basarabia, o asemenea ediţie a apărut graţie acad. Mihai Cimpoi. Este incredibil câte domenii de activitate a abordat Eminescu, unele prefigurându-le prioritar, precum sociologia, fizica cuantică, etnopsihologia ş.a. Şi în domeniul teologiei, autorul „Luceafărului” uimeşte prin informarea şi acumularea cunoştinţelor de istoria religiilor şi de doctrină religioasă. Acumulând şi preluând critic întreaga problematică religioasă a vremii sale, el şi-a format o dogmatică personală – chiar dacă nu şi-a expus-o într-un sistem bine conturat – despre: Dumnezeu şi creaţia divină, hristologie, mariologie, angelologie, viaţă şi moarte. Era un om religios în sensul profund al cuvântului. Iată ce găsim în manuscrisele sale: „Dumnezeu şi adevărul sunt identici” (m. 2267); „Prin rugăciune şi umilinţă se întăreşte muşchiul inimii noastre şi putem suporta durerea” (m. 2275B); „Nu se mişcă un fir de păr din capul nostru fără ştirea Domnului” (m. 2255); „Stăpân e cel care n-are [alt] stăpân decât [cel] pe care şi l-a pus singur: Dumnezeu” (m. 2267) etc. Este prima personalitate românească ce a demonstrat că Biserica noastră Ortodoxă „nu e numai o comunitate religioasă, ci totodată naţională”. Despre ediţia a II-a a cărţii noastre „Eminescu şi cugetarea sacră” (Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2000), vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, a apreciat: autorul afirmă lucruri extraordinare din punct de vedere creştinesc şi canonic al bisericilor, pe care Eminescu le cunoştea atât de bine şi îşi exprimase corect gândurile”. Eminescu este un subiect inepuizabil, abordat de specialişti din varii domenii de activitate, în ciuda detractorilor săi, pe care comunitatea umană i-a aruncat / îi aruncă la coşul de gunoi al istoriei”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Primăria Lunca modernizează plata taxelor: Impozitele locale pot fi achitate online, prin Ghișeul.ro

Publicat

Publicitate

Locuitorii comunei Lunca, județul Botoșani, au, începând de astăzi, 26 mai, posibilitatea de a-și plăti taxele și impozitele locale direct din fața calculatorului sau de pe telefon.

Primarul Ovidiu-Constantin Maxim a anunțat că administrația locală a integrat comuna în platforma națională Ghișeul.ro, oferind astfel cetățenilor o metodă rapidă și eficientă de plată online, fără a mai fi necesară deplasarea la sediul Primăriei.

„Este un pas important spre digitalizarea administrației locale și spre creșterea calității serviciilor oferite contribuabililor. Ne dorim să venim în sprijinul oamenilor, mai ales al celor care locuiesc în alte orașe sau în străinătate și nu pot ajunge fizic la ghișee”, a transmis edilul comunei.

Pentru a efectua plăți prin Ghișeul.ro, contribuabilii trebuie să dețină un cont pe platformă și un card bancar activ. Accesul este securizat, iar procedura este simplă și intuitivă.

Primăria Lunca se alătură astfel numeroaselor unități administrativ-teritoriale din județul Botoșani care au făcut trecerea către servicii publice digitale, facilitând astfel relația dintre instituție și cetățeni.

„Este un serviciu care reduce timpul pierdut la cozi și contribuie la eficiența administrativă. Invit toți cetățenii comunei să profite de această opțiune”, a mai adăugat primarul Ovidiu-Constantin Maxim.

Publicitate

Implementarea acestui sistem face parte dintr-un program mai amplu de modernizare administrativă, menit să aducă Primăria Lunca mai aproape de standardele europene de servicii publice.

Citeste mai mult

Administratie

Lucrările la stația de epurare de la Manolești, aproape de final. Valeriu Iftime PROMITE rezolvarea disconfortului olfactiv până la 15 iunie

Publicat

Publicitate

Locuitorii din zona Manolești, de la marginea municipiului Botoșani, ar putea scăpa în curând de disconfortul provocat de mirosurile greu de suportat provenite de la stația de epurare.

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a anunțat astăzi că lucrările la acest obiectiv, aflate în prezent la un stadiu de aproximativ 80%, vor fi finalizate până cel târziu pe 15 iunie.

„Foarte mulți botoșăneni mi-au semnalat problema mirosului persistent din zona stației de epurare de la Manolești. În urmă cu aproape două luni am fost la fața locului și am constatat că sunt necesare intervenții urgente”, a transmis Iftime într-un mesaj public.

Președintele CJ a precizat că, între timp, Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad a efectuat lucrări de decolmatare a râului din proximitate, în timp ce echipele tehnice continuă lucrările la stația de epurare propriu-zisă. Deși termenul inițial de finalizare a fost depășit, autoritățile își asumă întârzierea și dau asigurări că prioritatea este eliminarea rapidă a cauzei disconfortului resimțit de locuitori.

„Consiliul Județean face tot posibilul pentru ca această lucrare să fie dusă la bun sfârșit. Înțelegem supărarea oamenilor și apelăm la răbdarea și încrederea lor. Vom pune capăt disconfortului cât mai curând”, a subliniat Iftime.

Finalizarea acestei investiții este esențială pentru calitatea vieții din zonă, iar autoritățile județene promit că vor comunica transparent stadiul lucrărilor în perioada următoare.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Deconturi pentru investițiile masive prin „Anghel Saligny” de la Botoșani: Zeci de proiecte de infrastructură primesc finanțare

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani beneficiază de o infuzie semnificativă de fonduri guvernamentale pentru modernizarea infrastructurii locale, în urma unei noi tranșe de plăți efectuate astăzi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

Astfel, o parte importantă din suma totală de 1,7 miliarde de lei, virată astăzi de minister pentru decontarea a 852 de obiective de la nivel național, ajunge și în Botoșani.

Ministerul condus de Cseke Attila a precizat că proiectele finanțate în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” vizează modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, dar și construirea de sisteme centralizate de alimentare cu apă și epurare a apelor uzate.

Printre localitățile botoșănene care vor beneficia de aceste fonduri se numără municipiul Dorohoi, care primește sprijin pentru extinderea rețelelor de apă, comuna Știubieni – pentru modernizarea drumurilor comunale, și comuna Leorda – pentru refacerea podețelor de acces.

Proiecte importante sunt finanțate și în comunele Vorona, Ibănești, Stăuceni, Frumușica, Răchiți, Rădăuți-Prut, Mileanca, Hilișeu-Horia, Corni, Dobârceni, Prăjeni, Coșula, Vlăsinești, Viișoara, Dersca, Vârfu Câmpului și Curtești. De asemenea, este inclusă și modernizarea drumului județean DJ 294B, pe tronsonul Ștefănești–Murguța–Dobârceni.

Investițiile vizează atât infrastructura rutieră, cât și asigurarea unor condiții de trai decente prin rețele moderne de apă și canalizare. În unele cazuri, proiectele includ construirea de stații de epurare, precum în comuna Hilișeu-Horia.

Publicitate

Ministrul Dezvoltării a subliniat că aceste decontări vin în sprijinul autorităților locale, pentru a evita blocajele în derularea lucrărilor: „Achităm în continuare facturile depuse de autoritățile locale pentru lucrările efectuate, astfel încât obiectivele de investiții să nu înregistreze întârzieri în execuție. Continuăm dezvoltarea localităților din România.”

Prin această nouă tranșă de plăți, județul Botoșani mai face un pas important către modernizarea infrastructurii esențiale, iar comunitățile locale vor resimți direct beneficiile acestor investiții în anii următori.

Citeste mai mult

Administratie

Zonele cu risc de inundații din Botoșani: Verificări în teren ale prefectului și șefului ISU. Măsuri dispuse

Publicat

Publicitate

În contextul avertizărilor hidro-meteorologice, prefectul județului, Dan Nechifor, împreună cu șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani, colonel Dan Decebal Muraru, au efectuat, în această după-amiază, o serie de verificări în teren, în zonele cu risc de inundații.

Au fost vizate, în special, râurile aflate sub incidența codului portocaliu, fiind evaluate nivelul apei, starea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, gradul de pregătire și capacitatea de intervenție al autorităților locale. Scopul acestor acțiuni este prevenirea unor situații de urgență, precum și verificarea măsurilor operative luate de Comitetele Locale pentru Situații de Urgență.

În cătunul Horoghiuca, comuna Coșula, podețul care trece peste râul cu același nume a fost distrus de viitură. Acesta a fost înlocuit cu unul improvizat, pentru a facilita accesul către cele cinci locuințe. Ca urmare a eroziunii malului, noul podeț ar putea ceda în orice moment.

Din acest motiv, președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Botoșani a dispus evacuarea temporara a trei persoane, doi adulți și un copil. Aceștia vor locui la rude până când vă trece pericolul.

La Șupitca, trei case erau în pericol de a fi inundate de apele revărsate ale pârâului Lupului. Cu ajutorul unui buldoexcavator, ce aparține Primăriei comunei Coșula, s-a intervenit pentru a face un canal de scurgere a apei.

În municipiul Botoșani, pompierii militari au acționat cu o motopompă pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie.

Publicitate

În același timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi au intervenit pentru tăierea unui arbore care putea să cadă oricând peste trecătorii sau autoturismele care circulau pe strada A.I. Cuza.

„Am verificat măsurile luate în zonele cele mai expuse. Am solicitat autorităților locale mobilizare maximă și comunicare permanentă cu cetățenii. Ne dorim să prevenim orice pericol înainte de a fi nevoie de intervenție”, a declarat prefectul județului, Dan Nechifor.

Președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Botoșani a dispus operaționalizat Centrul Operaţional Județean de Coordonare și Conduceți a Intervenției.

Populația este rugată să respecte recomandările autorităților și să urmărească informațiile oficiale transmise prin canalele de comunicare ale ISU Botoșani și ale autorităților locale.

Echipajele ISU Botoșani rămân mobilizate 24 din 24 de ore, cu tehnică de intervenție pregătită pentru acțiuni de evacuare, salvare sau sprijin logistic, acolo unde va fi necesar.

Instituția Prefectului și ISU Botoșani monitorizează permanent situația și asigură populația că toate măsurile sunt luate pentru protejarea vieților și bunurilor cetățenilor.

Recomandări pentru populație din partea ISU Botoșani:

Evitați deplasările în zonele afectate de codul portocaliu, mai ales în apropierea râurilor sau a cursurilor de apă cu debit crescut.

Nu traversați râurile prin vaduri sau poduri improvizate.

Îndepărtați din curți sau grădini obiectele care pot fi luate de apă și curățați șanțurile și rigolele pentru a permite scurgerea apei.

Pregătiți un bagaj de urgență, care să conțină: acte de identitate, apă, alimente neperisabile, lanternă, medicamente de bază și obiecte de primă necesitate.

Urmăriți informările oficiale transmise de autorități prin canalele ISU, radio, TV și rețele sociale.

Respectați indicațiile pompierilor, jandarmilor și ale autorităților locale, în cazul unei evacuări preventive.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending