O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

12 IUNIE ESTE ZIUA DE NAŞTERE A SILVIEI LAZAROVICI. LA MULŢI ANI!

În 2022 a apărut la Editura „Agata”  ediţia definitivă a  dicţionarului biobibliografic „Scriitori şi publicişti botoşăneni”.  Autoarea, Silvia Lazarovici, şi-a dedicat  o mare parte a activităţii zilnice, realizării acestui impozant dicţionar.  Absolventă de filologie, este membră onorifică a Societăţii Scriitorilor Botoşăneni „Mihai Eminescu” şi membră a „Societăţii Culturale „Steaua Nordului” din Botoşani. Are în palmares  Premiul de excelenţă în studiu şi colecţie acordat de Ministerul Culturii (1996), Medalia „Meritul Cultural”, clasa a III-a, categoria A – Literatură (2004), la care se adaugă diplome şi premii acordate de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu”, Editura „Agata”,  Societatea Culturală „Steaua Nordului”, Cabinetul de Numismatică etc.  Cum era şi de aşteptat, Editura „Agata” şi revista „Luceafărul”  i-au acordat titlul de „Fondator al Dicţionarului biobibliografic al scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni.

Din prefaţa semnată de Ioan Constantinescu la ediţia apărută la Editura „Geea” (2000): „Cât priveşte structura articolelor, ea este bine gândită, pusă cu acurateţe în pagină, adecvată tipului de dicţionar pentru care a optat. Dicţionarul doamnei Silvia Lazarovici va fi foarte util pentru botoşăneni (şi nu numai); el va fi însă, în acelaşi timp, necesar şi întregului literaturii contemporane: ca o componentă, o treaptă a sintezelor în domeniu ce vor veni, sinteze care nu se vor putea dispensa de asemenea lucrări parţiale bine făcute”;

Din prefaţa semnată de Ion Istrate la prima ediţie apărută  la Editura „Agata” (2013): „Obişnuită cu ordinea impusă de viaţa din bibliotecă, în elaborarea lucrării de faţă, autoarea a avut în atenţie câteva norme după „Dicţionarul General al Literaturii Române”, de la care, în general, nu s-a abătut.  Printre acestea se regăsesc şi cele legate de o metodologie bine cunoscută, de a solicita date de la scriitorii şi publiciştii în viaţă. Concise sunt şi însemnările despre unii scriitori trecuţi de mult în spaţiul aducerii-aminte, determinate de lipsa surselor de informare, date care, din diverse motive, nu au fost reţinute pe un anumit suport pentru păstrarea şi redarea lor circuitului public”;

Din prefaţa semnată de Georgică Manole la ediţia a 2-a apărută la Editura „Agata” (2015): „O altă întrebare care se poate pune este aceea cu privire la persoana care concepe, scrie şi publică un dicţionar.  Este Silvia Lazarovici persoana potrivită? Într-o lume plină de orgolii, cum este cea a scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni, cu siguranţă, da!  Conţinutul dicţionarului precum şi opiniile cu referire la ediţia din 2013, demonstrează că Silvia Lazarovici depăşeşte cu tact posibilitatea de a se crea o dezbatere păguboasă pe seama noţiunii şi calităţii de scriitor, dezbatere care s-a produs în momentul apariţiei tuturor dicţionarelor locale, zonale şi naţionale, indiferent de anvergură, tematică, autori, scopuri.  De remarcat atitudinea echilibrată a Silviei Lazarovici faţă de spaţiul literar  botoşănean şi de influenţele acestui spaţiu la nivel naţional şi universal. Titanii acestor locuri îşi au spaţiul care li se cuvine.  Autoarea abandonează subiectivismul şi  influenţele manipulatorii, acordând credit tuturor, indiferent de vârstă, curent, direcţie, apartenenţă de grup etc.  Nici nu s-ar putea altfel, având în vedere că personajele dicţionarului său, scriitorii, sunt fiinţe imprevizibile şi inegale în evoluţie. Din această perspectivă, dicţionarul nu este numai unul al trecutului şi prezentului, ci şi unul al viitorului. De constatat că autoarea are o viziune asupra literaturii ce s-a scris şi se scrie de către cei ce locuiesc aria de cuprindere a lucrării sau o legătură cu un astfel de topos, în cazul de faţă, Botoşani.  Lucrarea mai are avantajul că fiind una de autor, stilul este unitar, ceea ce face ca cititorul să nu se supună blocajelor unor dileme venite dinspre surse diferite”;

Din prefaţa semnată de Dan Prodan la ediţia a 3-a apărută la Editura „Agata” (2017): „Dicţionarul biobibliografic (1817 – 2017), „Scriitori şi publicişti botoşăneni”, ediţia a 3-a, realizat cu răbdare şi acribie de către dna  Silvia Lazarovici, este o importantă contribuţie la istoria literaturii române, poezie şi proză,  post 1850. Cartea este un dicţionar în mişcare, actualizabil şi completabil periodic, cu ediţii sau fascicole succesive, la intervale mici de timp. Monografia – dicţionar al autoarei este un exemplu de bună practică, care ar trebui însuşit, aplicat şi finalizat de fiecare judeţ / zonă…”;

Din prefaţa semnată de Ion Istrate la ediţia aniversară apărută la Editura „Agata” (2018): „Şi iată că, într-o Ediţie aniversară,, Editura „Agata”-  2018, munca Silviei Lazarovici, fondatoarea acestui Dicţionar biobibliografic „Scriitorişi publicişti botoşăneni”, devine acum un gest de respect şi omagiere a Centenarului Marii Uniri, pentru că,  este evident şi neîndoielnic, acest important eveniment pentru români este, mai înainte de toate, o recurgere la memorie, un îndemn de a avea grijă şi a ne afirma necontenit identitatea naţională”;

Din prefaţa semnată de Ion Istrate la ediţia definitivă apărută la editura „Agara” (2022): „Cu această ediţie, Silvia Lazarovici, ca personalitate aplecată cercetărilor scrisului literar, creează o impresie puternică asupra botoşănenilor cu impact ce depăşeşte limitele locale, printr-o contribuţie remarcabilă la „consolidarea” şi afirmarea identităţii comunităţilor şi memoriei culturale botoşănene, Opera de faţă este imensă ca întindere, având 580 de pagini ale căror conţinut este structurat în câteva secţiuni: 1. o  prezentare a tuturor cuvintelor de început (prefeţe) prilejuite de fiecare ediţie; 2. fişa biobibliografică  a autoarei, Silvia Lazarovici; 3. scriitorii şi publiciştii expuşi în ordine alfabetică; 4. o secţiune alocată revistelor literare şi de cultură din arealul botoşănean actual”.