Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (145)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

În 2017, la Editura “Basilica” din Bucureşti, a apărut  “Dicţionarul clericilor şi mirenilor ortodocşi români mărturisitori în detenţia comunistă (1945 – 1964). Autorul, Adrian Nicolae Petcu, este consilier superior la CNSAS şi cercetător în arhivele comunismului şi cele bisericeşti. Dicţionarul are 400 de pagini, are binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel. Autorul precizează în introducerea pe care o semnează:  1. “Volumul se doreşte a fi o frescă a faptelor şi a suferinţelor mărturisitorilor ortodocşi români, fie slujitori ai altarului, fie mireni, care, în perioada comunistă, au apărat credinţa în Hristos”; 2. “Ne aflăm, am putea spune, într-un moment de cotitură în ce priveşte istoriografia bisericească postdcembristă, deoarece pentru prima data apare un volum dedicate mărturisitorilor din perioada comunistă, în urma unor îndelungi cercetări făcute în arhivele fostei Securităţi şi în cele bisericeşti, pe parcursul a câţiva ani, în care au fost studiate mii şi mii de unităţi arhivistice, în spaţii inaccesibile până acum sau greu de studiat în lipsa unor instrumente adecvate”; 3. “În volumul de faţă nu sunt incluse referiri la toţi mărturisitorii Ortodoxiei româneşti din perioada comunistă, deoarece considerăm că cercetările pe această temă nu sunt încheiate”.

În dicţionar se regăsesc 251 de mărturisitori, dintre care 202 ai Ortodoxiei româneşti şi o listă de 49 de mărturisitori martirizaţi în  Basarabia ocupată de trupele sovietice, în perioada 1940-1941.

Între cei 202 mărturisitori, 5 sunt născuţi în localităţi ale judeţului Botoşani.  CONSTANTIN ANTONESCU (născut la 30 iulie 1907, în familia cântăreţului bisericesc Gheorghe Antonescu din Ibăneşti, judeţul Dorohoi): “La 20 octombrie 1959, a fost arestat şi trimis în ancheta Securităţii Regiunii Constanţa Anchetatorii ăl învinuiau că a instigat populaţia să nu se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă şi a lansat zvonuri cu caracter războinic a adus injurii la adresa conducătorilor de partid şi guvern din RPR şi URSS”. La acestea se adaugă şi acuzaţia că ascultă posturi de radio occidentale, colportează ştirile difuzate de acestea şi că a intermediat corespondenţa dintre deţinuţii din colonia MAI şi cei de acasă.  La 18 mai 1960, Tribunalul Militar Constanţa l-a condamnat la 6 ani de închisoare corecţională pe care i-a  executat la Constanţa, Jilava şi Gherla. IOAN GH. CONSTANTINESCU (s-a născut la 16 septembrie 1915, în familia preotului Gheorghe Constantinescu din Mihălăşeni, judeţul Botoşani): „La 14 mai 1948 a fost reţinut de Siguranţă pe motiv că ar fi un  „simpatizant legionar”. A fost internat în penitenciarul Sighet, apoi la Aiud, respectiv Ocnele Mari, unde i s-au întocmit actele juridice.  Prin Decizia nr. 186 / 1950 a MAI, a fost trimis în detenţie administrativă pentru 24 de luni, în unitate de muncă, începând cu 24 noiembrie 1950. În 1951 a fost mutat la Canal, apoi la Văcăreşti (1952) şi din nou la Ocnele Mari, unde până în anul următor a lucrat în fabrică. A fost eliberat la 28 mai 1952”.  VASILE DOLINESCU (s-a născut la 10 februarie 1888, în Dimăcheni, judeţul Dorohoi). „Deoarece era unul dintre slujitorii de seamă ai Bârladului, după 1948 a intrat în vizorul autorităţilor comuniste.  În noaptea de 15 spre 16 august 1952, a fost arestat de Securitate şi anchetat în arestul de la Bârlad.  Motivul oficial era că părintele făcuse parte din conducerea locală liberală, atât până în 1938, cât şi după 1945.  În fapt, părintele fusese ridicat de organele de represiune din cauza rostirilor sale împotriva regimului comunist. (…) Deşi încă din 28 februarie 1952 se propusese condamnarea în justiţie a părintelui Dolinescu, totuşi, în urma anchetei, Securitatea a dispus trimiterea în colonie de muncă, potrivit Procesului verbal MAI nr. 9 din 9 octombrie 1952, pe o perioadă de 48 de luni, sub acuzaţia de „agitaţie cu caracter duşmănos”. Părintele Dolinescu a ajuns în colonia se muncă forţată de la Capul Midia. Însă, din cauza regimului inuman de muncă de la Capul Midia, la 6 ianuarie 1953, de praznicul Bobotezei,  a trecut la cele veşnice”. GHEORGHE FILIP (s-a născut la 7 iunie 1914, în localitatea Cristineşti, judeţul Botoşani). „După instalarea regimului comunist, dată fiind intensa activitate pastoral – misionară pe care o depunea, a intrat în vizorul autorităţilor statului În loc să-i mobilizeze pe oameni să participe la acţiunile iniţiate de către membrii de partid, părintele Filip îi chema la biserică, pe unii cooptându-i în corul bisericesc. Din acest motiv, la 10 septembrie 1948, a fost ridicat, apoi anchetat în beciurile Securităţii din Suceava. Prin sentinţa Tribunalului Botoşani din 17 septembrie 1948, părintele Filip a fost condamnat la 10 ani închisoare corecţională  pentru „crimă de rebeliune”. Ulterior sentinţa a fost casată, cazul preotului Filip ajungând de competenţa Tribunalului Militar Iaşi, tânărul preot Gheorghe Filip a primit o condamnare la 5 ani de închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „instigare la agitaţie publică. (…) Părintele Filip a cunoscut penitenciarele de la Iaşi (4 iulie 1949) şi Aiud, apoi coloniile de muncă de la Canal: Poarta Albă, Valea Neagră (mai 1951) şi Peninsula, de unde, la 6 octombrie 1953 a fost eliberat. (…) La 8 septembrie 1959 a fost arestat din nou şi anchetat în beciurile Securităţii din Suceava. Prin sentinţa nr. 133 din 17 octombrie 1960 a tribunalului Militar Bucureşti, a primito condamnare de muncă silnică, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale. A cunoscut închisorile de la Suceava, Jilava (iunie 1961), Galaţi (martie 1962), apoi lagărul de muncă de la Salcia. A fost eliberat la 31 iulie 1964, din lagărul de la Ostrov”. DOSOFTEI MORARU (din botez Dimitrie, s-a născut la 18 august 1913 în localitatea Stăuceni, judeţul Botoşani). „La 21 martie 1948, Siguranţa Neamţ a primit un denunţ potrivit căruia părintele Dosoftei ar fi colportat broşuri cu conţinut „antidemocratic, anticomunist şi rasist”.  Au urmat percheziţii în chilia părintelui de la Sihăstria şi confiscarea celor 160 de exemplare, a aparatului cinematografic şi a filmelor. Totuşi, prin Sentinţa Tribunalului Militar Iaşi, părintele a fost condamnat la  un an de închisoare corecţională cu suspendare”. În jurul anului 1959, autorităţile declanşează un nou val de arestări şi de restricţionare a vieţii monahale din România, astfel că, părintele Dosoftei a fost arestat în noaptea de 7 spre 8 august 1959, din chilia sa de la Patriarhia  Română: „În ancheta de la Ministerul Afacerilor Interne, a fost acuzat de două mari infracţiuni,  „activitate intensă contra clasei muncitoare” şi „uneltire contra ordinii sociale”. (…) La proces, în data de 26 ianuarie 1960, părintele Dosoftei nu a recunoscut nimic, iar la 19 martie, prin Sentinţa nr. 33 a Tribunalului Militar Bucureşti, a fost condamnat la 5 ani de temniţă grea. La 1 august 1960, părintele a fost eliberat, pentru ca, la 11 octombrie acelaşi an, să fie rearestat, după ce, la 29 septembrie, Tribunalul Militar Suprem emisese Decizia nr.  248 de condamnare la 6 ani de temniţă grea.  A urmat calvarul detenţiei: Jilava (octombrie 1960), Gherla (noiembrie 1962), Aiud (februarie 1963), Salcia (mai 1963).  A fost eliberat la 22 iulie 1964 din lagărul de muncă de  la Ostrov”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Taxă pe Transfăgărășan: Variantă luată în calcul pentru șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac. Motivul

Publicat

acum 3 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Șoferii care vor să ajungă la Bâlea Lac ar putea fi taxați. Varianta ar fi luată în calcul pentru reducerea aglomerației de pe Transfăgărășan. Deși nu a fost deocamdată depusă la autorități, propunerea este susținută de o asociație de turism și de un reprezentant al Muzeului Astra din Sibiu, scrie alba24.ro.

Problema coloanelor de mașini ce se întind pe kilometri întregi, vara, pe Transfăgărășan, a comerțului stradal neorganizat sau urșilor atrași de gunoaie a pus în discuție varianta taxării accesului spre Bâlea Lac.

” Problema din zona Bâlea Lac este o problemă legată de sistematizare și acces (…). O resistematizare a zone Bâlea Lac necesită niște fonduri importante. Fiind vorba despre un drum național, aflat în proprietatea statului, trebuie studiate care sunt pârghiile legale pentru a impune o astfel de taxă”, a declarat președintele Asociației Juețene de Turism Sibiu, pentru turnulsfatului.ro.

Acesta spune că ”trebuie văzute toate aspectele” privind oportunitatea introducerii unei astfel de taxe.

Taxă pe Transfăgărășan. Condiții

Tot pentru sursa citată, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu și fost consilier al ministrului Culturii spune că turismul actual de masă de la Bâlea Lac trebuie ”reașezat”.

Potrivit acestuia, ” acolo este un haotism urban care trebuie reperat. Tot noi trebuie să educăm, pentru că reguli sunt”. Directorul precizează că discuția trebuie purtată cu mai multe autorități, pentru că este zonă protejată.

”Da, ar putea fi o taxă, așa cum se practică peste tot”, mai spune acesta.

Publicitate

Banii colectați dintr-o astfel de taxă ar putea fi folosiți pentru amenajarea de parcări și organizarea unui turism autentic și sustenabil pe Transfăgărășan și la Bâlea Lac.

Transfăgărășan are 151 km și traversează nord-sud Munții Făgăraș, de la Cârțișoara (Sibiu) la Bascov (Argeș). Lacul Bâlea se află la altitudinea de 2042 metri. Alături de Transalpina (cel mai înalt punct 2145 metri), face parte din seria celor mai spectaculoase drumuri montane din România.

Citeste mai mult

Eveniment

România introduce Sistemul de înregistrare Intrare/ieșire la frontieră, din luna octombrie. Cum va funcționa

Publicat

acum 4 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

România introduce Sistemul de înregistrare intrare/ieșire la frontieră, din 12 octombrie. Sistemul va fi aplicat alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrie alba24.ro. Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), este un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen, transmite Poliția de Frontieră.

Cum funcționează sistemul

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova.

Acesta înregistrează și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora.

De asemenea, calculează durata de ședere autorizată, potrivit sursei citate.

”Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie”, precizează Poliția de Frontieră.

Publicitate
Potrivit instituției, obiectivul implementării acestui sistem este ”asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor Uniunii Europene”.

Cum se va aplica sistemul

EES va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025. România va utiliza sistemul etapizat, inițial în puncte de trecere selectate.

Apoi, acesta va fi extins treptat, până la implementarea deplină la întreaga frontieră externă, într-un termen de maximum 170 de zile calendaristice.

Pe durata perioadei de progresivitate, documentele de călătorie ale persoanelor vizate vor continua să fie ștampilate la intrare și la ieșire. Ștampilarea manuală va înceta odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

Cum se va desfășura controlul la frontieră în cadrul EES

Atunci când cetățeanul unui stat terț efectuează controlul de frontieră, prezintă pașaportul și, dacă este cazul, alte documente necesare (de exemplu, permis de ședere sau permis de mic trafic). Polițistul de frontieră este îndreptățit să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea sistemului EES, se vor colecta datele biometrice – fotografia facială și patru amprente – pentru a crea un dosar individual. La călătoriile următoare, verificarea la frontieră se va efectua pe baza datelor biometrice deja înregistrate, ceea ce va scurta timpul de așteptare comparativ cu prima înregistrare în sistem.

În situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legale, intrarea în țară va fi permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră va informa persoana despre durata autorizată a șederii. Dacă, dimpotrivă, condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este înregistrat în sistem și, de asemenea, comunicat persoanei, mai transmite Poliția de Frontieră.

Cine este vizat și care sunt excepțiile

EES se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din Uniunea Europeană, cu excepțiile precizate de regulament) care sunt admiși pentru o ședere pe termen scurt (max. 90 zile în oricare 180 zile), inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și cetățenilor terți care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la amprentare.

Cetățenii țărilor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere, nu intră sub incidența EES.

Protecția datelor

Datele sunt stocate în sistem pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces, rectificare și ștergere a datelor conform cadrului legal.

Informații utile pentru călători

Pentru a evita întârzierile în procesul de control la trecerea frontierei, persoanele care beneficiază de excepții de la implementarea în sistemul EES sunt rugate să prezinte, încă de la momentul controlului, documentele justificative care atestă acest statut.

Pe durata implementării progresive a EES, serviciul web de verificare a duratei șederii nu va fi disponibil. Calcularea automată a perioadei de ședere va fi funcțională după operaționalizarea completă a sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

Vești proaste pentru românii cu credite, din octombrie. Cu cât vor crește ratele

Publicat

acum 4 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite, începând cu luna octombrie. Ratele calculate în funcție de IRCC vor crește. Este vorba despre indicele în funcție de care sunt calculate creditele începând cu luna mai 2019, scrie alba24.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește, de la 1 octombrie 2025, la 6,06%, potrivit analizelor financiare. Acum este la nivelul de 5,55%.

Asta înseamnă creșterea ratelor la credite pentru circa 500.000 de români, care au ratele legate de IRCC.

De exemplu, pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei, notează gândul.ro.

Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci. Acesta reflectă media dobânzilor reale practicate în piață.

Banca Națională a României a menținut deocamdată dobânda-cheie la 6,5%, după ce aceasta a crescut semnificativ în ultimii ani.

Publicitate

Instituția nu ia în calcul o scădere de dobânzilor în acest moment, având în vedere nivelul inflației, 9,9% în prezent și care ar putea crește, potrivit antena3.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Care este suma propusă

Publicat

acum 4 ore

luni, 15.09.2025

de

Publicitate

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Ministrul Muncii, Florin Manole, a prezentat, luni, detaliile unui program de sprijin, parte din pachetul de măsuri pentru relansarea economică propus de Ministerul Muncii, scrie alba24.ro.

Măsura principală a programului constă în acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni.

„Pentru aceste mame, mame singure și nu numai, avem în vedere acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni cu condiția ca raportul de muncă să continue cel puțin încă 18 luni după expirarea acestei facilități”, a explicat ministrul.

Sprijin de la stat pentru mamele care doresc să se reintegreze pe piața muncii. Condiții

Programul se adresează în special mamelor cu mai mulți copii care doresc să se întoarcă la muncă, răspunzând astfel unei provocări demografice majore.

„Îmbătrânirea populației este o preocupare peste tot în lume și atunci Partidul Social Democrat consideră de cuvință să încurajeze cât de mult se poate cu toate resursele disponibile inclusiv mamele cu mai mulți copii care vor să se întoarcă în piața muncii”, a precizat Manole.

Pe lângă subvenția lunară, programul include facilități complementare. „Pentru că această temă a sprijinirii mamelor cu mai mulți copii este extrem de importantă, propunem în plus față de subvenția despre care v-am spus și completarea acesteia cu o facilitate și anume cu scutirea de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă, acces la programe de formare profesională pentru reîncadrare și sprijin financiar pentru acoperirea costurilor de îngrijire a copiilor de vârstă mică 0-6 ani”, a detaliat ministrul.

Programul va beneficia 5.000 de mame și va fi finanțat din multiple surse.

Publicitate

Ministrul a subliniat că aceste măsuri reprezintă investiții, nu cheltuieli. „Aș vrea să subliniez că aceste măsuri, având ca prim obiectiv mai multe locuri de muncă și mai mulți angajați în economie, înseamnă din primul moment nu cheltuieli, chiar dacă este vorba de fonduri europene, nici măcar atunci când este vorba de fonduri europene, ci înseamnă un beneficiu pentru economie din primul moment”, a spus Manole.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending