Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Recomandări pentru protejarea instalațiilor de apă împotriva înghețului. Ce trebuie să facă cetățenii

Publicat

Publicitate

Recomandări pentru protejarea instalațiilor de apă împotriva înghețului. Având în vedere temperaturile foarte scăzute prognozte pentru perioada imediat următoare, operatorul le reamintește consumatorilor principalele măsuri pe care aceștia trebuie să le ia pentru a preveni înghețarea instalațiilor de apă (conducte, contoare, robineți, etc.), scrie alba24.ro.

Sfaturi pentru cetățeni:

  • nu închideţi complet căldura atunci când este frig, chiar dacă plecaţi de acasă;
  • protejaţi atât contorul, cât şi conductele de expunerea la curenţi de aer rece;
  • protejați corespunzător contorul de branşament, dacă se află într-un cămin de contor neizolat, utilizând plăci din poliuretan sau polistiren extrudat;
  • nu folosiţi materiale care absorb umezeala (paie, textile, hârtie, vată de sticlă etc). Asiguraţi-vă că rama şi capacul de protecţie al căminului de contor sunt bine fixate, iar capacul este închis;
  • în zilele geroase, fără zăpadă, protejaţi suplimentar rama şi capacul cu o folie de plastic, peste care puteţi turna pământ pentru a micşora inerţia termică a componentelor ce se află în căminul de contor. Asiguraţi-vă că pământul poate fi uşor de îndepărtat, pentru a permite accesul la contor;
  • dacă lipsiţi mai mult timp de la domiciliu, nu uitaţi să goliţi conductele interioare de apă.
  • în cazul în care sunt probleme la contoarele de branşament, nu încercaţi să le dezgheţaţi singuri.
  • nu folosiţi flacără deschisă pentru dezgheţarea conductelor sau a contoarelor;
  • nu turnaţi apă fierbinte pe contor.

În cazul în care căminul de branşament se află pe proprietate privată, conform legislaţiei în vigoare, responsabilitatea protejării contorului de apă aparţine proprietarilor. Prin urmare, costurile de înlocuire a unui contor distrus de îngheţ vor fi suportate de către cetățeni.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Șapte adulți și trei copii, salvați după o noapte de intervenții ale pompierilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

Zece persoane, printre care și trei copii, au avut nevoie de sprijinul pompierilor pentru a-și putea continua deplasarea, după ce au rămas înzăpezite cu autoturismele.

Prima intervenție a avut loc pe drumul dintre localitățile Ripiceni și Stânca, unde un autoturism în care se aflau doi adulți și un copil a ajuns în șanțul de pe marginea carosabilului, din cauza stratului de zăpadă depus. La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială șenilată. Aceștia au reușit să scoată autoturismul din șanț, iar ocupanții și-au putut continua drumul spre Vama Stânca–Costești, după ce drumul a fost degajat de utilajele de deszăpezire.

Alte șapte persoane, aflate în două autoturisme, au solicitat ajutorul pompierilor după ce au rămas înzăpezite pe DJ 282, între localitățile Drăgușeni și Mihail Kogălniceanu.

Unul dintre autoturisme, în care se aflau trei adulți și doi copii, nu a putut fi scos din zăpadă. Persoanele au fost preluate de pompierii din cadrul Stației Săveni și transportate în municipiul Botoșani, la rude. Cel de-al doilea autoturism a fost scos din zăpadă, iar ocupanții acestuia au reușit să se întoarcă în siguranță la domiciliu.

În continuare, toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, drumarii, autoritățile locale, precum și celelalte instituții cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele meteo extreme acționează în sistem integrat pentru a asigura un răspuns prompt solicitărilor cetățenilor.

Reamintim faptul că județul Botoșani se află sub incidența unui Cod galben de vânt puternic, valabil până astăzi, la ora 10.00.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Mucenic Polieuct

Publicat

Publicitate

Cetatea armeană Melitina a fost scăldată în sângele creștinilor, asemenea întregii Armenii. Întâiul sânge vărsat pentru Hristos în cetatea aceasta a fost al Sfântului Polieuct în anul 259, în vremea stăpânirii lui Valerian.

În Melitina se aflau doi prieteni: Nearh și Polieuct. Amândoi erau căpetenii de oaste, Nearh era creștin, iar Polieuct era încă păgân, însă plin de fapte bune. Când împăratul trimise porunca prigonirii creștinilor, Nearh se pregăti de moarte, însă era întristat că nu izbutise a aduce și pe prietenul său Polieuct la credința cea adevărată. Când Polieuct află pricina întristării prietenului său, îi făgădui acestuia că va îmbrățișa credința creștină.

În ziua următoare, Polieuct îi povesti lui Nearh visul pe care îl avuse și în care i se înfățișă întru lumină Însuși Domnul Care îl dezbrăcă pe Polieuct de hainele sale cele vechi, îl înveșmântă în haine noi și strălucitoare și îl așeză pe șeaua unui cal înaripat. Cu inima plină de râvnă și iubire pentru Domnul, Polieuct intră în oraș, rupse hotărârea împăratului în care era scrisă chinuirea creștinilor și sfărâmă multe statui ale idolilor. Pentru aceasta fu supus la chinuri și osândit la moarte. Pe când era dus la locul osândei, aflându-l cu privirea pe Nearh în mulțime, strigă către dânsul cu bucurie:

– Mântuiește-te, iubitul meu prieten, și să-ți aduci minte de așezământul dragostei cel întărit de noi!

Iar apoi își plecă cinstitul său cap dinaintea sabiei ce i se făcu cheie cu care se deschiseră porțile bucuriei nesfârșite gătite de Domnul mărturisitorilor Săi. Mai târziu, Sfântul Nearh se învrednici și el de cununa muceniciei fiind aruncat în foc. Biserica îl pomenește pe acesta la 22 aprilie.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Viscolul a pus județul Botoșani pe jar: Ambulanță blocată, mașini înzăpezite și intervenții în lanț ale pompierilor

Publicat

Publicitate

De la intrarea în vigoare a atenționării meteorologice de tip Cod galben de ninsori viscolite și vânt puternic, pompierii și echipajele de intervenție din județul Botoșani au fost solicitați în mai multe situații critice, generate de condițiile meteo severe.

Potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani, la Dispeceratul Integrat ISU – SAJ Botoșani au fost înregistrate șapte apeluri de urgență prin 112. Cetățenii au cerut sprijin după ce au rămas blocați cu autovehiculele pe drumuri comunale, județene sau naționale, ori pentru îndepărtarea unor arbori doborâți de vânt.

Intervențiile au avut loc în cursul zilei de 8 ianuarie și au vizat mai multe localități din județ. În zona Drăgușeni – Scutari, două microbuze și un autoturism au rămas înzăpezite pe un drum comunal, fiind necesară intervenția serviciilor voluntare pentru degajarea carosabilului. La ieșirea din Costești, comuna Răchiți, o ambulanță a fost blocată de un autoturism ieșit în decor, situație rezolvată rapid pentru ca echipajul medical să-și poată continua misiunea.

Un accident s-a produs și la ieșirea din orașul Săveni spre Bodeasa, unde un autoturism s-a răsturnat din cauza carosabilului alunecos. De asemenea, pompierii au intervenit în Cătămărești-Deal, unde un autovehicul nu a mai putut înainta din cauza stratului de zăpadă, dar și în Parcul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani, unde un copac doborât de vânt a căzut pe trotuar.

Cea mai delicată situație a fost semnalată între Ștefănești și Ripiceni, unde un autoturism a rămas blocat pe un drum de exploatație. Două persoane, printre care o femeie însărcinată, au fost preluate de pompieri cu o șenilată și transportate în siguranță la drumul național.

Publicitate

Toate cazurile au fost soluționate operativ, fără victime, prin intervenția integrată a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, cu sprijinul autorităților locale și al serviciilor voluntare pentru situații de urgență.

Autoritățile reamintesc că județul Botoșani se află sub Cod galben de vânt puternic și ninsori viscolite până astăzi, la ora 15:00. Din motive de siguranță, circulația rutieră a fost închisă temporar pe DN 24C, între Rădăuți-Prut și Manoleasa.

Cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările neesențiale, să se informeze din surse oficiale și să respecte recomandările autorităților, pentru a preveni situațiile de risc.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending