Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Amenzi și controale în Piața Centrală din Botoșani: Zeci de sancțiuni aplicate de Poliția Locală în doar o zi

Publicat

Publicitate

Polițiștii locali din Botoșani au desfășurat, pe 5 februarie 2026, o amplă acțiune de verificare în Piața Centrală și în zonele din apropiere, pentru menținerea ordinii publice, respectarea regulilor de comerț și fluidizarea circulației. În urma controalelor, au fost legitimate 61 de persoane și aplicate 47 de sancțiuni contravenționale.

Dintre sancțiuni, 25 au fost amenzi, în valoare totală de 4.035 lei, iar 22 au fost avertismente, vizând încălcări ale legislației privind comerțul în piețe, circulația rutieră și menținerea curățeniei pe domeniul public.

În incinta pieței au fost depistați opt comercianți care nu aveau afișate prețurile produselor, precum și un caz în care nu a putut fi dovedită verificarea metrologică a cântarului utilizat la vânzare. Pentru aceste nereguli au fost aplicate amenzi în cuantum total de 1.200 de lei.

De asemenea, pe pietonalul Transilvaniei, pe trotuarele din jurul pieței și în parcările cu plată au fost identificate persoane care comercializau produse în zone neautorizate, majoritatea fiind sancționate cu avertisment.

Neregulile din trafic au dus la aplicarea a 27 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 2.835 de lei, fiind acordate totodată 56 de puncte de penalizare pentru opriri sau staționări neregulamentare care îngreunau circulația.

Pe lângă activitățile de control, polițiștii locali au derulat și o campanie de informare pentru prevenirea furturilor din buzunare, genți sau bagaje în zone aglomerate, sub mesajul „Vigilența face diferența!”. Cetățenii au fost sfătuiți să acorde o atenție sporită bunurilor personale și să adopte măsuri de protecție în piețe, mijloace de transport sau alte spații frecventate.

Publicitate

Reprezentanții instituției au transmis că acțiunile de verificare vor continua zilnic, recomandând respectarea prevederilor legale de către toate persoanele fizice și juridice pentru evitarea sancțiunilor.

Citeste mai mult

Economie

Nouă oferte pentru tronsonul din Autostrada A8 care unește Moldova de Transilvania și Uniunea Europeană

Publicat

Publicitate

Proiectul Autostrăzii A8, considerată principala legătură rutieră dintre Moldova, Transilvania și spațiul european, face un nou pas înainte. Compania Națională de Investiții Rutiere a anunțat depunerea a nouă oferte pentru contractul de supervizare a lucrărilor pe tronsonul 2 Târgu Frumos – Lețcani.

Contractul are o valoare estimată la 57 de milioane de lei și o durată totală de 110 luni. Din această perioadă, 46 de luni sunt alocate proiectării și execuției lucrărilor, iar 60 de luni reprezintă garanția acordată după finalizarea construcției.

Pentru supervizarea acestui segment de autostradă au depus oferte mai multe companii și asocieri de profil din România și din străinătate, printre care EGIS România, TECNIC Consulting Engineering România, IRD Engineering, CONSITRANS, dar și consorții internaționale specializate în infrastructură rutieră.

Rolul supervizorului va fi esențial pe întreaga durată a contractului, acesta urmând să asigure managementul tehnic și financiar al proiectului, respectarea termenelor, a valorii contractuale și a standardelor de calitate impuse prin legislația în vigoare.

Tronsonul 2 Târgu Frumos – Lețcani, cu o lungime de 28,6 kilometri, include lucrări de infrastructură complexe. Pe traseu vor fi construite 33 de poduri și pasaje cu o lungime totală de aproximativ 7,8 kilometri, cel mai lung pasaj urmând să depășească 1,1 kilometri peste râul Bahlui. Proiectul mai prevede realizarea a două tuneluri și a trei noduri rutiere importante, la Podu Iloaiei, Lețcani și la drumul de legătură cu DN 28.

Autostrada „Unirii” A8 este una dintre cele mai așteptate investiții de infrastructură din estul României, fiind văzută drept un coridor strategic pentru dezvoltarea economică a Moldovei și pentru conectarea rapidă la rețeaua europeană de transport.

Publicitate

Depunerea ofertelor pentru supervizarea lucrărilor marchează o etapă importantă în derularea proiectului și aduce mai aproape momentul începerii efective a lucrărilor pe acest sector al autostrăzii.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la Tudora: Acoperișul unei case a ars iar 22 de vaci au fost salvate de un vecin

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, în această seară, într-o gospodărie din localitatea Tudora, unde acoperișul unei locuințe a fost cuprins rapid de flăcări. Alarma a fost dată de un vecin care a observat focul și a intervenit imediat, reușind să evacueze din grajdul lipit de casă nu mai puțin de 22 de vaci.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, alături de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Tudora, cu trei autospeciale de stingere, dar și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.

Primii care au intervenit au fost pompierii voluntari, care au constatat că acoperișul casei ardea generalizat, cu flacără deschisă și degajări mari de fum, suprafața afectată fiind estimată la aproximativ 200 de metri pătrați.

Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor, pompierii militari și voluntari au acționat mai bine de o oră. În timpul intervenției a fost eliminat și riscul producerii unei explozii, după ce o butelie aflată în interiorul clădirii a fost scoasă în siguranță.

Bunurile din locuință au fost salvate, însă o bovină a fost găsită decedată în urma incendiului.

Proprietara gospodăriei a suferit un atac de panică, fiind asistată medical la fața locului de echipajul Serviciului Județean de Ambulanță, fără a necesita transportul la spital.

Publicitate

Cauza probabilă a producerii incendiului urmează să fie stabilită de specialiști, în urma cercetărilor efectuate la locul intervenției.

Citeste mai mult

Eveniment

Doi tineri din Dimăcheni, trimiși în judecată pentru tentativă de omor după o bătaie pe drum public. Alți trei cercetați penal

Publicat

Publicitate

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a doi tineri din comuna Dimăcheni, acuzați de tentativă de omor în urma unui conflict violent petrecut pe un drum public din localitate.

Este vorba despre un bărbat de 23 de ani, cercetat pentru tentativă la omor calificat, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și despre un tânăr de 25 de ani, acuzat de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Alți trei bărbați, cu vârste între 24 și 25 de ani, tot din Dimăcheni, au fost trimiși în judecată în stare de libertate pentru infracțiuni de lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice, iar unul dintre ei și pentru distrugere.

Potrivit anchetatorilor, conflictul a avut loc în data de 19 noiembrie 2025, în jurul orei 17:00, când cei cinci s-ar fi agresat reciproc pe drumul public din satul Dimăcheni, provocând un scandal care a tulburat liniștea comunității.

În timpul altercației, unul dintre inculpați ar fi lovit două persoane cu o cheie metalică pentru roți în zona capului și a corpului, victimele necesitând între 28 și 35 de zile de îngrijiri medicale. Același agresor ar fi lovit o a treia persoană cu pumnii, aceasta având nevoie de aproximativ o săptămână de îngrijiri.

Un alt inculpat este acuzat că a lovit o persoană cu pumnii și cu un topor, provocând leziuni ce au necesitat 8–9 zile de îngrijiri medicale.

Publicitate

De cealaltă parte, trei dintre participanții la conflict l-ar fi agresat pe unul dintre inculpați, fără ca acesta să necesite îngrijiri medicale, iar unul dintre ei ar fi provocat distrugeri unui autoturism aparținând victimei.

Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, etapă care nu înlătură în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, au transmis procurorii.

Cazul urmează să fie analizat de instanță, care va decide asupra vinovăției sau nevinovăției celor implicați, precum și asupra eventualelor pedepse.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending