Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Echipele CSS Botoșani, în drum spre finalele de MINIVOLEI. Profesor Constantin Nacu: „Vă așteptăm în sala Liceului cu Program Sportiv pentru a susține echipa”

Publicat

acum 2 ore

marți, 01.04.2025

de

Publicitate

Iubitorii de sport din Botoșani sunt așteptați, în acest weekend, în sala Liceului cu Program Sportiv, pentru a susține echipele de Minivolei fete și băieți vor participa la Turneul semifinal de Minivolei după cum urmează:

  • la Botoșani, în sala de sport ”Olimpia”a Liceului cu Program Sportiv va avea loc semifinala Campionatului Național de Minivolei fete, echipă antrenata de doamna profesoară Aluculesei Ana Maria.
  • la Buzău se va desfășura semifinala Campionatului Național de Minivolei băieți, echipa antrenată de d-l profesor Borcea Mihai Daniel.

            

„Urăm succes echipelor noastre! Vă așteptăm în sala Liceului cu Program Sportiv pentru a susține echipa Botoșaniului”, a declarat directorul Clubului Sportiv Școlar Botoșani, profesor Constantin Nacu .

 

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Cinci note de 10 la matematică la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale – 2025. Rata de promovare, pe discipline

Publicat

acum 3 ore

marți, 01.04.2025

de

Publicitate

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a, care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale – 2025, au fost centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării și transmise, de către Inspectoratul Școlar Județean, tuturor unităților de învățământ.

Rata de promovare pe discipline, la nivelul județului Botoșani, sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 54,51%. Nu sunt elevi cu nota 10.
  • Matematică – procent de promovare: 62,48%. Cinci elevi au obținut nota 10. Aceștia sunt elevi la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani (2 elevi), Colegiul Național „A. T. Laurian” Botoșani, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Flămânzi și Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani.

 

„Rezultatele obținute sunt aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă, urmând ca acestea să fie analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral. Notele obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională nu sunt publice, iar notele se trec în catalog doar la solicitarea scrisă a părinților.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

 

Evaluarea lucrărilor s-a derulat în condiții similare cu cele de examen, digitalizat, lucrările fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara.

Publicitate

Dat fiind faptul că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor elevilor, unitățile de învățământ vor folosi aceste analize ca fundament pentru adoptarea măsurilor adecvate în acest sens.

Următoarea simulare județeană pentru elevii cl. a VIII-a se va desfășura în perioada 14-15 aprilie 2025.

Citeste mai mult

Administratie

S-a dat ordinul de începere al lucrărilor pentru eficientizarea energetică a două săli de sport din Dorohoi

Publicat

acum 4 ore

marți, 01.04.2025

de

Publicitate
Primarul celui de al doilea municipiu al județului, Dorin Alexandrescu, a dat ordinul de începere al execuţiei lucrărilor pentru două din cele trei săli de sport finanţate prin Administrația Fondului pentru Mediu, în temeiul Autorizațiilor de Construire nr. 111 şi 112 din 22.11.2024 şi al Contractelor de proiectare şi execuţie lucrări nr. 18142 şi 18143 din 29.11.2023, încheiate între administraţia publică locală şi Asocierea S.C. GAFCO CONSTRUCT S.R.L. (lider) -S.C. GT ARHITECT S.R.L. (asociat) pentru modernizarea şi reabilitarea energetică a sălilor de sport amplasate pe Str. George Enescu nr. 53 şi Bulevardul Victoriei nr. 120 B.

Lucrările, în valoare totală de 6.447.710,68 lei inclusiv T.V.A., vizează modernizarea instalaţiilor de distribuţie a căldurii, lucrări de izolaţie termică, utilizarea surselor regenerabile de energie, iluminat cu tehnologie LED, ventilare mecanică a aerului pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt şi a nivelului de umiditate, repararea/înlocuirea şarpantei, repararea acoperişului tip terasă, refacerea finisajelor interioare, refacerea trotuarelor, repararea/înlocuirea sistemului de colectare a apelor meteorice etc.

Urmează lansarea execuţiei de lucrări şi pentru sala de sport din Aleea Dumbrava nr. 2.
Totalul fondurilor atrase pentru creşterea performanței energetice a celor trei săli de sport este de 10.402.784,14 lei inclusiv T.V.A., cu o durată de implementare de 24 de luni, având ca ţintă crearea unor condiţii la standarde înalte de calitate și siguranță pentru copiii dorohoieni.

Citeste mai mult

Eveniment

Ziua Păcălelilor: Care este istoria acestui obicei. Idei de farse, tradiții și superstiții legate de 1 aprilie

Publicat

acum 5 ore

marți, 01.04.2025

de

Publicitate

Ziua de 1 aprilie, cunoscută și sub denumirea de Ziua Păcălelilor sau Ziua Nebunilor, este o zi celebrată în întreaga lume, chiar dacă nu este o sărbătoare oficială, scrie alba24.ro.

În această zi, oamenii își fac farse și încearcă să-i păcălească pe prieteni, colegi, membri ai familiei sau chiar străini. Este o zi în care riscul ca cineva să creadă povești sau informații neadevărate crește, iar știrile false pot deveni rapid virale.

Practic, în această zi, toată lumea încearcă să joace câte o farsă altora.

Istoria din spatele Zilei Păcălelilor

Tradiția păcălelilor își are originile în Roma Antică, potrivt unor istorici, fiind inclusă în sărbătorile „Hilaria” din 25 martie, când romanii celebrau echinocțiul și începutul primăverii.

În această perioadă, oamenii râdeau și glumeau, iar primăvara, cu schimbările sale bruște de vreme, le juca adesea feste. În timp, acest obicei de a păcăli s-a păstrat și a evoluat, devenind ceea ce știm astăzi ca Ziua Păcălelilor.

De-a lungul anilor, au existat multe farse memorabile, iar una dintre cele mai celebre a avut loc în 1993, când primăria din Köln (Germania) i-a păcălit pe alergătorii din parc, spunându-le că o nouă lege impune limitarea vitezei de alergare la 6 km/h, pentru a proteja veverițele din parc, aflate în perioada de împerechere.

Publicitate

Tradiții ale Zilei Păcălelilor în Europa

În Europa, Ziua Păcălelilor este celebrată în moduri diferite și fiecare țară are obiceiuri proprii.

Potrivit euronews.ro, în Franța, Belgia, Italia și regiunile din Elveția unde se vorbește franceza, tradiția constă în lipirea unui pește de hârtie pe spatele oamenilor, fără ca aceștia să observe, iar apoi se strigă „Poisson d’Avril” sau „Pesce d’Aprile” (adică „Pește de aprilie!”).

În Anglia, însă, farsele sunt permise doar până la ora 12:00, iar după această oră, cine mai face glume este considerat „nebun de aprilie” și trebuie să recunoască farsa.

În Irlanda, tradiția spune că trebuie să trimiteți o persoană într-o „misiune a nebunului”, iar aceasta trebuie să ducă o scrisoare către altcineva, care o va redirecționa mai departe, până când ajunge la mesajul „Trimiteți nebunul la altcineva”.

În Spania și Portugalia, Ziua Păcălelilor este sărbătorită la date diferite. Portughezii nu marchează 1 aprilie, ci preferă duminica și lunea dinaintea Postului Mare, când obișnuiesc să arunce făină asupra trecătorilor.

În schimb, spaniolii sărbătoresc farsa pe 28 decembrie, cunoscută ca Ziua Sfinților Nevinovați, când cei care fac farse sunt considerați „nevinovați” și nu pot fi trași la răspundere.

Superstiții legate de 1 aprilie

  • Se spune că ar fi bine să faci farse înainte de prânz, altfel vei avea ghinion pe tot parcursul anului. Cei care nu apreciază glumele și nu le tolerează vor avea, de asemenea, ghinion;
  • O altă superstiție spune că, dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să devii prietenul ei;
  • Nu este recomandat să te căsătorești pe 1 aprilie, deoarece bărbatul care se căsătorește în această zi va fi sub „papucul” soției până la sfârșitul vieții;
  • De asemenea, copiii născuți pe 1 aprilie se vor bucura de noroc în multe aspecte ale vieții, dar ar trebui să evite jocurile de noroc, care le-ar putea aduce doar nenorociri;
  • Deși 1 aprilie este cunoscută pentru farsele și glumele, se spune că, dacă faci o minciună uriașă în această zi, aceasta s-ar putea întoarce împotriva ta.

Farse simple de făcut pe 1 aprilie

Rearanjarea tastelor de pe tastatură

  • Dacă cineva folosește o tastatură fizică, o poți încurca puțin schimbând pozițiile tastelor. De exemplu, schimbă locul literei „R” cu „M”.

Schimbarea limbii pe telefon

  • Modifică limba de pe telefonul sau computerul unui prieten într-una mai puțin obișnuită, cum ar fi japoneza sau araba.

Ziarul „fals”

  • Creează un ziar cu știri inventate sau titluri amuzante despre oamenii din jurul tău.

Gelatina în cana de cafea

  • Pregătește gelatina ca un lichid și toarn-o într-o cană de cafea. Las-o să se întărească și vei avea o „cană de cafea” solidă.

Mouse-ul „blocat” 

  • Pune o bucată mică de bandă adezivă pe senzorul mouse-ului unui coleg. Când va încerca să-l folosească, nu va înțelege de ce nu merge.

Sare în loc de zahăr

  • Poți înlocui zahărul cu sarea și invers, aceasta este o farsă simplă, dar clasică.

Farse simple de făcut pe 1 aprilie pentru copii

Șosete cu „surprize”

  • Pune o jucărie mică sau un obiect amuzant într-un șoset (de exemplu, o figurina de plastic sau un săculeț cu confetti). Când copilul își pune șosetele, va fi o mică surpriză

Păcăleala cu laptele colorat

  • Adaugă câteva picături de colorant alimentar într-un pahar de lapte, dar asigură-te că acest lucru este sigur. Când copilul va bea laptele, va fi surprins de culoarea neașteptată.

Farsa cu „magia apei”

  • Umple un pahar cu apă, dar lasă un strat subțire de gelatina incoloră pe deasupra. Când copilul va încerca să bea, va fi foarte confuz să observe că apa nu poate fi băută.

Farsa cu pasta de dinți în loc de cremă la biscuiți

  • Schimbă crema de pe biscuiți cu pastă de dinți. Când copilul va încerca să muște din biscuite, va descoperi rapid că acea „crema” are un gust complet diferit și va fi foarte surprins de farsă.

Farsa cu broccoli în loc de bomboane

  • Înlocuiește bomboanele dintr-un pachet sau o cutie cu buchețele mici de broccoli fiert sau crud.

Ziua Păcălelilor în presă

De-a lungul anilor, presa internațională a pregătit farse amuzante de 1 aprilie, care au fost apreciate de cititori. Printre acestea s-au numărat scaunul pentru câini de la Ikea, lansat pe 1 aprilie 2011, și documentarul BBC cu pinguini zburători din 2008.

Un alt exemplu celebru a fost în 1998, când Burger King a publicat o reclamă în USA Today, anunțând un „Whopper pentru stângaci”, un burger cu aceleași ingrediente, dar cu toate condimentele rotite de 180 de grade, pentru a se potrivi clienților stângaci. Această farsă a rămas una dintre cele mai reușite.

În 1998, pe 1 aprilie, un ziar din Alabama a făcut o glumă, anunțând că parlamentul statului a decis să schimbe valoarea lui Pi, rotunjindu-l la 3.

În 1950, o televiziune olandeză a spus că Turnul din Pisa s-a prăbușit, iar pe internet, în China și Coreea, au circulat zvonuri false despre asasinarea lui Bill Gates.

Un alt anunț celebru a fost cel făcut de astronomul britanic Patrick Moore, care a spus pe 1 aprilie 1976 la radio că, la ora 9:47, planeta Pluto va trece în spatele lui Jupiter, provocând o aliniere care ar reduce gravitația Pământului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending