Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ANM: Vreme schimbătoare, temperaturi maxime pozitive și precipitații în majoritatea regiunilor, în următoarele două săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea va fi schimbătoare pe durata următoarelor două săptămâni (26 ianuarie – 8 februarie), valorile termice maxime vor fi pozitive pe întreg teritoriul, cu excepția zonei montane, iar precipitațiile se vor semnala în majoritatea zonelor aproape în fiecare zi, arată prognoza de specialitate publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În Banat, regimul termic va fi unul foarte dinamic, cu oscilații mari în intervale scurte de timp. Astfel, în prima zi, vremea va fi cu mult mai caldă decât normal, cu medii ale maximelor de 10 grade și ale minimelor de 4 – 6 grade, apoi se va răci, astfel că maximele vor fi în medie de 6 – 8 grade, iar minimele de 0 – 2 grade. În zilele de 28 și 29 ianuarie se va încălzi din nou, spre medii ale maximelor de 10 – 12 grade și ale minimelor de 2 – 4 grade, iar până în data de 2 februarie valorile diurne vor fi în scădere treptată, la medii de 4 – 6 grade, iar cele nocturne se vor menține constante. Ulterior, vor mai fi variații ușoare, cu maxime cuprinse între de 8 și 12 grade și minime de -2 și 2 grade, mediat regional. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe aproape întreg intervalul, dar cu cantitățile cele mai însemnate la început.

În Crișana, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic. Prima zi va fi caracterizată de un regim termic mult peste normal, cu maxime mediate de 10 grade și minime de 4 grade, apoi acestea vor scădea spre 4 grade mediat diurn și 2 grade nocturn, dar în continuare acestea vor fi peste mediile datei. În 28 și 29 ianuarie, temperaturile vor crește din nou la medii de 10 – 12 grade ziua și 0 – 4 grade noaptea, însă până în data de 2 februarie se va înregistra un proces de scădere spre maxime de 6 grade și minime de 0 grade mediat regional. A doua săptămână a estimărilor va fi împărțită în două perioade, prima cu încălzire, a doua cu răcire, ce va determina medii ale maximelor cuprinse între 4 și 14 grade și ale minimelor între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, cu cantități mai însemnate în primele zile.

În Transilvania, valorile termice vor avea variații de la o zi la cealaltă în prima săptămână de prognoză, după care se vor mai stabiliza ușor. Astfel, la debut vor fi maxime în medie de 8 grade, apoi vor scădea la 4 grade, în zilele de 28 și 29 ianuarie vor crește din nou spre 8 grade, iar până la finalul intervalului estimat vor oscila între 4 și 8 grade mediat regional. Regimul termic nocturn va fi puțin mai stabil, cu minime ce vor alterna între -4 și 2 grade, valori estimate prin mediere. Precipitațiile vor fi prezente în aproape fiecare zi, dar mai însemnate cantitativ la început.

În Maramureș, vremea va fi deosebit de caldă la început, cu maxime mediate la 8 grade și minime la 2 grade, dar în următoarele două zile se va răci spre 4 grade, mediat ziua, și -2 grade, noaptea. În intervalul 29 ianuarie – 8 februarie vor mai fi oscilații termice, între 8 – 10 grade medii ale maximelor în zilele de 29 ianuarie și 5 februarie, respectiv 4 – 6 grade, în 2 februarie. Minimele termice vor fi mai stabile, cu oscilații între -2 și 2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în aproape toate zilele, dar posibil mai însemnate la început.

În Moldova, pe tot parcursul intervalului, prognozat vor alterna advecțiile de aer cald cu cele reci, ceea ce vor determina schimbări destul de mari în valorile de temperatură. În acest context, maximele vor avea medii de 2 – 4 grade, în primele două zile, apoi vor urca la 8 grade în următoarele două zile, iar până în data de 1 februarie vor scădea spre 2 grade. Până la finalul intervalului vor fi în general pe o pantă ascendentă, cu valori de 4 – 6 grade, mediat regional. Regimul termic nocturn se va situa între -6 și 2 grade, valori prognozate prin mediere, cu cele mai mari în prima săptămână. Se vor semnala precipitații în majoritatea zilelor, dar vor fi în general slabe cantitativ.

Publicitate

În Dobrogea, până în data de 30 ianuarie, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cu medii ale maximelor de 10 – 14 grade și ale minimelor de 2 – 6 grade. Ulterior, se va răci spre maxime de 6 – 8 grade și minime de la -2 la 2 grade, mediat regional, în intervalul 31 ianuarie – 3 februarie, după care se va mai încălzi ușor până la final de estimări, la valori diurne în medie de 10 – 12 grade și nocturne de 2 – 4 grade. Probabilitatea ridicată pentru precipitații va fi între 30 ianuarie și 3 februarie, iar în restul timpului acestea se vor semnala trecător și izolat.

În Muntenia, în prima săptămână de prognoză, vor fi alternanțe termice rapide, în urma cărora vor fi influențate în mod deosebit valorile termice diurne. Dacă în prima zi maxima va fi mediată la 10 grade, în următoarea va coborî la 6 grade, apoi va crește la 12, respectiv la 14 grade, în data de 29 ianuarie. După această dată, valorile termice vor marca o scădere treptată până la 8 grade, mediat, în data de 2 februarie, și apoi vor mai avea ușoare variații, în special de creștere. Temperaturile minime vor fi mai ridicate la început, cu medii de 0 – 4 grade, după care un traseu relativ constant în jurul a -2 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar acestea vor fi mai însemnate cantitativ în primele zile din interval și din nou la începutul lunii februarie.

În Oltenia, valorile termice diurne vor avea medii de 6 – 8 grade în primele două zile din interval, apoi vor crește la 8 – 12 grade, mediat regional, astfel că vor caracteriza o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. Se vor menține la aceste valori până în data de 31 ianuarie când vor scădea treptat spre 6 grade, în medie, și până la sfârșitul intervalului vor mai crește ușor, la medii în jurul a 10 grade. Regimul termic nocturn va fi peste normalul datei, la început cu medii de 2 – 4 grade, și ulterior, după o răcire de scurtă durată, vor avea doar mici variații, de la -2 la 2 grade, valori prognozate ca medie regională. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în fiecare zi, dar pe 26 și 27 ianuarie vor fi mai însemnate cantitativ.

La munte, vremea va fi schimbătoare din punct de vedere termic, cu alternanțe destul de rapide în prima săptămână din interval. Regimul termic diurn va avea medii între -2 și 6 grade, cu cele mai ridicate valori în zilele de 26, 28, 29 ianuarie, precum și în 4, 5 și 6 februarie. Temperaturile minime vor avea medii regionale cuprinse între -8 și 2 grade, cele mai coborâte valori în data de 28 ianuarie, dar și în intervalul 1 – 4 februarie. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată pe tot parcursul intervalului, dar în prima zi acestea vor fi mai însemnate cantitativ. AGERPRES/

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Antrenament al pompierilor botoșăneni pentru salvarea persoanelor din ape înghețate

Publicat

Publicitate

Peste 60 de pompieri botoșăneni au participat, în această dimineață, la o sesiune complexă de antrenament pentru salvarea persoanelor din ape înghețate. Activitatea s-a desfășurat pe Acumularea Curtești și a reunit salvatori din toate subunitățile Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

În cadrul exercițiului au fost exersate multiple tehnici și situații tactice, pompierii intervenind cu ambarcațiunea, colacul de salvare, targa, scara manuală, dar și cu scafandrii, în scenarii care au simulat accidentele ce pot avea loc pe luciurile de apă înghețate.

Antrenamentul a avut ca obiectiv principal perfecționarea deprinderilor practice, creșterea timpului de reacție și îmbunătățirea coordonării între structurile de intervenție, având în vedere riscurile majore generate de temperaturile scăzute și formarea gheții pe luciurile de apă.

Activitatea a fost coordonată de Serviciul Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților, cu sprijinul alpiniștilor ISU Botoșani, care au contribuit la desfășurarea exercițiilor în condiții de maximă siguranță.

Astfel de antrenamente sunt esențiale pentru menținerea unui nivel ridicat de pregătire al pompierilor și pentru asigurarea unui răspuns eficient în situații de urgență ce pot pune în pericol viața cetățenilor.

Măsuri de prevenire recomandate populației

Publicitate

Pentru evitarea accidentelor pe suprafețele de apă înghețate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

– evitați deplasarea pe lacuri, râuri sau iazuri înghețate, chiar dacă stratul de gheață pare stabil

– nu permiteți copiilor să se joace pe suprafețe înghețate de apă și explicați-le cât este de periculos;

– nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Pescuitul la copcă

Pescuitul la copcă pe gheață poate fi periculos dacă nu se respectă măsurile de siguranță adecvate. Iată câteva recomandări pentru prevenirea accidentelor:

1. Verificarea grosimii gheții

Gheața sigură trebuie să aibă cel puțin 10 cm grosime pentru o persoană și peste 15 cm pentru grupuri.

Evitați zonele cu gheață subțire, crăpături, apă curgătoare sau cu culoare albă/mată, deoarece acestea sunt mai fragile.

Testați gheața cu un târnăcop sau un băț solid înainte de a păși.

 

2. Echipament de siguranță

Purtați vestă de salvare sau costum flotabil.

Folosiți colțari/crampoane pentru gheață în vederea evitării alunecării și nu uitați să aveți la dumneavoastră țepi de salvare.

O frânghie lungă și un partener de pescuit sunt esențiale în caz de urgență.

 

3. Comportament preventiv

Nu mergeți niciodată singuri pe gheață.

Evitați consumul de alcool, deoarece afectează reflexele și percepția frigului.

Nu faceți găuri prea apropiate una de alta, pentru a evita slăbirea gheții.

Verificați mereu condițiile meteo înainte de a pleca la pescuit.

 

4. Ce faceți dacă se sparge gheață și cădeți în apă?

Păstrează-ți-vă calmul și încearcați să vă întoarceţi în direcția din care ați venit, unde gheața era mai solidă.

Folosiţi țepii de salvare pentru a ieși din apă. Întindeți-vă pe burtă pentru a distribui greutatea.

Odată ieșiți din apă, nu stați în picioare imediat, târâți-vă spre mal.

Schimbați-vă hainele ude cât mai repede și încălziți-vă.

Siguranța este prioritară în orice activitate pe gheață.

Citeste mai mult

Eveniment

Zona Bucovina din municipiul Botoșani a rămas fără apă din cauza unei avarii

Publicat

Publicitate

În vederea efectuării lucrărilor de remediere a unei avarii pe conducta din OL 150 mm situată la intersecția dintre Aleea Bucovina și Aleea Mihail Kogălniceanu, din municipiul Botoșani, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 26 ianuarie 2026.

Astfel, în intervalul orar 11:00-16:00, sunt afectați de lipsa furnizării apei consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Bucovina, Viilor, Mihail Kogălniceanu, inclusiv pe Aleea Azurului, Aleea Mihail Kogălniceanu, Aleea Bucovina, Aleea Amurgului și străzile adiacente.

           Ne cerem scuze față de abonați și îi asigurăm că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus”, au transmis reprezentanții Nova Apaserv.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Manifestări liturgice și comemorative dedicate Unirii Principatelor Române la Catedrala din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Duminică, 26 ianuarie, la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Dorohoi, după săvârșirea Sfintei Liturghii, în prezența numeroșilor credincioși, au avut loc o serie de manifestări liturgice și comemorative dedicate împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Programul a debutat cu săvârșirea slujbei de Te Deum, în cadrul căreia au fost înălțate rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra poporului român și pentru darul unității naționale, dar și cereri pentru pace, unitate și statornicie în credință. În continuare, s-a oficiat o slujbă de pomenire a făuritorilor Unirii de la Iași, aducându-se astfel un omagiu celor care, prin jertfă, credință și responsabilitate, au contribuit la realizarea actului istoric de la 24 ianuarie 1859, moment fundamental pentru istoria neamului românesc.

Un moment deosebit al zilei l-a constituit sfințirea icoanei Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, prăznuit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an la data de 26 ianuarie. Icoana a fost oferită Catedralei ca donație a familiei domnului dr. Dragoș Luncă, fiu duhovnicesc al parohiei, gest care exprimă recunoștința și evlavia față de acest mare ierarh al Bisericii noastre. Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv este strâns legat de istoria Catedralei din Dorohoi, fiind cel care, la 14 august 1894, a sfințit acest sfânt lăcaș, așezându-i și cel de-al doilea hram, „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Prin viața și activitatea sa pastoral-misionară, Sfântul Ierarh Iosif a rămas în conștiința credincioșilor ca un model de slujire jertfelnică, milostenie și responsabilitate față de Biserică și neam. Aducerea icoanei sale în Catedrala din Dorohoi reprezintă nu doar un act de cinstire liturgică, ci și o reînnoire a legăturii spirituale dintre trecut și prezent, între memoria istorică și trăirea credinței în comunitatea locală.

Manifestările s-au încheiat cu un cuvânt de evocare istorică rostit de prof. dr. Adăscăliței Vasile, care a prezentat contextul intern și internațional al Unirii Principatelor Române, cronologia evenimentelor care au condus la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, precum și rolul determinant al marelui om de stat Mihail Kogălniceanu în susținerea idealului unionist. În expunerea sa, vorbitorul a subliniat faptul că municipiul Dorohoi a reprezentat un important centru unionist al vremii, implicat activ în susținerea proiectului de unitate națională.

Totodată, au fost evidențiate implicațiile majore ale Unirii de la 1859 asupra evoluției ulterioare a societății românești, Unirea Principatelor constituind piatra de temelie a Statului român modern, prin reformele administrative, politice și sociale inițiate în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi a oferit astfel credincioșilor nu doar un prilej de rugăciune și comemorare, ci și un moment de conștientizare a responsabilității fiecărei generații de a păstra și transmite valorile credinței, unității și demnității naționale.

Publicitate

Crușninschi Adelin Robert (absolvent al Seminarului Teologic Dorohoi)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending