Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Atenție! Două persoane din Botoșani, victime ale înșelăciunilor prin conturi WhatsApp compromise

Publicat

Publicitate

Luni, două persoane din municipiul Botoșani au fost victimele infracțiunilor de înșelăciune, comise prin intermediul unei aplicații de mesagerie .

 Persoanele vătămate au primit mesaje, aparent, transmise de persoane cunoscute, prin care li se solicita transferarea a 2.500 de lei, în diferite conturi bancare, sub formă de împrumut.. Având în vedere faptul că mesajele proveneau de la persoane de încredere, victimele au efectuat transferurile solicitate, fără a verifica dacă informațiile sunt reale.

 Ulterior, acestea au constatat că mesajele respective au fost transmise ca urmare a compromiterii conturilor de mesagerie ale persoanelor respective și că este vorba despre o înșelăciune.

 Au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, în vederea identificării persoanelor responsabile și dispunerii măsurilor legale care se impun

 

Dacă ajungeți în astfel de situație, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să contactați unitatea bancară pentru a vă bloca imediat suma transferată, dacă nu aveți posibilitatea să faceți asta din aplicațiile de pe dispozitivul mobil.

Publicitate

Dacă nu puteți contacta unitatea bancară, sesizați imediat poliția, pentru a efectua demersurile necesare blocării sumelor transferate.

 

***

Vă recomandăm să verificați orice solicităre de bani primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare a proveni de la o persoană cunoscută;

Evitați să efectuați transferuri bancare în baza unor mesaje urgente sau neconfirmate;

Nu comunicați codurile de verificare, parolele sau alte date cu caracter personal;

Activați opțiuni de securitate suplimentare (verificare în doi pași) pentru conturile de mesagerie;

Sesizați imediat poliția în cazul în care există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni.

Citeste mai mult

Educație

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și-a prezentat oferta pentru admiterea în noul an universitar. Extensia de la Botoșani va avea două programe de studii

Publicat

Publicitate

Persoanele care vor să studieze la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) în anul universitar 2026 -2027 pot alege pentru unul dintre cele 229 de programe de studii organizate de cele 15 facultăți, 94 dintre acestea fiind la nivel de licență și 135 la nivel de masterat.

Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de UAIC, în acest an, oferta educațională este completată cu șase specializări noi, dintre care trei programe de licență și trei programe de masterat.

O altă noutate față de anul trecut o reprezintă reorganizarea, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a programului de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar în Pedagogia învățământului primar și introducerea programului de studii Educație timpurie (sub rezerva autorizării provizorii de către ARACIS) ca urmare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 1 din 26 ianuarie 2026.

Oferta de admitere pentru formele de învățământ la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR) include 20 de programe de studii, dintre care 14 programe universitare de licență (13 la ID și o specializare la IFR) și 6 programe universitare de masterat, organizate exclusiv la forma IFR.

Candidații la admitere au la dispoziție 29 de specializări în limbi străine, dintre care șase la nivel de licență și 23 la nivel de masterat.

Admiterea la studiile universitare de licență se face, la majoritatea facultăților, doar pe baza mediei generale de la examenul de Bacalaureat.

Publicitate

La trei facultăți – Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă (Teologie ortodoxă pastorală) – admiterea include probe scrise, a căror pondere în media de admitere variază între 40% și 50%, iar alte trei facultăți – Geografie și Geologie, Informatică și Matematică – iau în calcul și notele obținute la anumite probe ale examenului de Bacalaureat.

În funcție de facultatea la care se înscriu, candidații pot susține probe eliminatorii de aptitudini (la Psihologie și Științe ale Educației, Teologie Ortodoxă) sau probe sportive (la Educație Fizică și Sport). Pentru programele de studiu predate într-o limbă străină, există o probă eliminatorie constând într-un interviu de evaluare a competenței lingvistice.

De asemenea, pentru programul Studii americane (în limba engleză) din cadrul Facultății de Litere, este necesară dovada studierii limbii engleze timp de minimum doi ani pe parcursul studiilor liceale.

Pentru majoritatea facultăților UAIC, admiterea la programele de studii universitare de masterat se realizează pe baza unei medii în care nota obținută la examenul de licență are o pondere cuprinsă între 20% și 80%, iar nota la evaluarea CV-ului și/sau a scrisorii de intenție ori a interviului contează în proporție de 20%-60%. În cazul a trei facultăți – Economie și Administrarea Afacerilor, Informatică și Litere – este luată în calcul și media anilor de studii de licență, cu o pondere cuprinsă între 30% și 50% în media finală de admitere.

Românii de pretutindeni pot opta să studieze și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, Republica Moldova, care oferă șase programe de studii universitare de licență și patru programe de masterat.

Candidații la admiterea 2026 au la dispoziție 12 programe de studii în cadrul extensiilor UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț. Extensia din Focșani oferă opt programe de studii (patru programe de licență, dintre care două pentru învățământul dual, și patru programe de masterat), extensia din Botoșani pune la dispoziție două programe de studii (un program de licență și un program de masterat), iar extensia din Piatra Neamț oferă două programe de studii de licență.

Admiterea pentru studiile universitare de licență și de masterat, sesiunea iulie, începe cu înscrierea candidaților, în perioada 13 – 18 iulie, urmând ca în perioada 19 – 31 iulie să fie făcută selecția candidaților și afișarea rezultatelor pentru toate tururile de confirmări.

Locurile neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs între 1 și 3 septembrie.

Începând cu 30 martie, candidații se pot preînscrie online pe platforma de admitere, eadmitere.uaic.ro, pentru a-și exprima opțiunile privind programele de studii și a încărca documentele necesare.

Pentru admiterea la doctorat, candidații au la dispoziție 29 de domenii în cadrul celor 14 școli doctorale ale UAIC. Înscrierile se vor putea face în perioada 13-17 iulie, selecția candidaților urmând a avea loc în perioada 20-22 iulie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Însemne ale locuirii” în în spațiul Galeriei „Colecția de Artă” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 3 februarie – 2 martie 2026, în spațiul Galeriei ‘Colecția de Artă’, expoziția ‘Însemne ale locuirii’, semnată de Codrina Ioniță și curatoriată de Maria Pasc. Expoziția propune o reflecție asupra locuirii nu ca fapt utilitar, ci ca experiență existențială, ca relație subtilă între om, timp și spațiul lăsat în urmă. Alături de acuarelele Codrinei Ioniță, sunt propuse atenției publicului lucrări ale lui Christian Ioniță, artist invitat, care aduce în expoziție o esențială istorie a propriei locuiri interioare.

Despre această expoziție, curatorul Maria Pasc notează: ‘Cuvântul ‘locuire’ vine din latinescul locare – a așeza, a pune la loc, a rândui. Nu ‘a ocupa’, nici ‘a folosi’, ci așezare într-un rost. A locui înseamnă a-ți afla locul și a-l face să fie al tău. În lucrările Codrinei Ioniță, locuirea nu apare ca prezență, ci ca urmă. Case părăsite, ogrăzi cu garduri înclinate, iarbă care năpădește curțile, totul devine pârloagă. Prin aceste imagini, artista arată că locuirea nu dispare odată cu oamenii, ea se retrage, se transformă în semn. Există mai multe feluri de a locui: prin prezență, prin gestul zilnic, prin focul aprins și ușa deschisă; dar și prin absență, atunci când omul pleacă, casa rămâne, iar pereții devin martori. Casele au destin. Nu sunt simple obiecte cu utilitate. Se nasc din nevoie, cresc odată cu cei care le locuiesc, îmbătrânesc, se golesc și se trec. Fiecare zid adăpostește timp. Lucrările Codrinei Ioniță nu dramatizează abandonul, ci îl privesc cu o luciditate calmă. Tușa fluidă, aerisită, lasă hârtia să respire; albul are dreptul lui, iar culoarea nu închide, ci sugerează. Nimic nu este definitiv conturat, pentru că nici locuirea nu este.

A locui înseamnă mai mult decât a sta. Înseamnă a lăsa ceva în urmă. Iar uneori, ceea ce rămâne este de ajuns pentru ca lumea să nu fie goală.

‘Numai poetul, ca pasărea măiastră,
Trăieste-n lume ca-ntr-o poveste.’
– Mihai Eminescu

Primele două lucrări ale lui Christian Ioniță, realizate în copilărie, sunt case desenate instinctiv, ca adăpost și numire a lumii apropiate, unde siguranța se așază firesc în formă. A treia lucrare, realizată astăzi, în adolescență, reia tema casei cu rigoare și o conștiință a structurii care face simțită distanța reflexivă. Între aceste imagini se citește nu doar o evoluție grafică, ci și trecerea de la locuirea inocentă la cea trecută prin filtrul gândirii. Casa devine, astfel, martor al creșterii și al felului în care privirea se maturizează.’

Expoziția, prezentată de Maria-Laura Tocariu, va avea vernisajul în data de 9 februarie 2026, ora 13.00.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Lecții de siguranță: Pompierii botoșăneni, alături de copiii cu dizabilități

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni s-au întâlnit, astăzi, cu copiii de la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” din municipiul Botoșani, pentru a-i învăța cum să reacționeze corect și să se protejeze în cazul producerii unor situații de urgență, fie că este vorba despre incendii, inundații sau cutremure.

Specialiștii Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților au prezentat informațiile într-un limbaj accesibil, adaptat nivelului de înțelegere și tipului de dizabilitate al copiilor, folosind exemple practice și exerciții demonstrative.

Pe parcursul instruirii, participanții au învățat cum să se protejeze în timpul unui cutremur sau al unui incendiu, ce trebuie să facă pentru a rămâne în siguranță, cum să se liniștească în cazul atacurilor de panică și cum să identifice locurile sigure. De asemenea, le-a fost prezentat conținutul rucsacului de urgență, precum și rolul fiecărui obiect în situații de risc.

Totodată, copiii au primit informații esențiale privind comportamentul adecvat înainte, pe timpul și după producerea unor situații de urgență.

Activitatea, organizată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani, reprezintă prima dintr-o serie de sesiuni lunare ce se vor desfășura pe parcursul anilor 2026 și 2027, la nivelul județului, în cadrul instituțiilor și organizațiilor dedicate persoanelor cu nevoi speciale.

Demersul face parte din proiectul „Reziliență incluzivă la dezastre”, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale.

Publicitate

Programul este dezvoltat în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și organizații reprezentative ale comunității persoanelor cu dizabilități.

Scopul final al acestor inițiative este pregătirea persoanelor cu diverse tipuri de dizabilități pentru un răspuns sigur, eficient și adaptat, contribuind la creșterea gradului de incluziune, la reducerea vulnerabilităților și la dezvoltarea unei culturi a prevenirii la nivel comunitar, precum și la consolidarea rezilienței comunităților locale în fața riscurilor și dezastrelor.

La activitate a participat și Sabina Palimariu, voluntar în cadrul programului național „Salvator din pasiune”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending