Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Marele compozitor moldovean Eugen Doga a decedat. Zi de doliu național

Publicat

Publicitate

Marele compozitor moldovean Eugen Doga, cunoscut în toată lumea pentru celebrul vals din filmul ,,Gingașa și tandra mea fiară”, s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, vestea îndoliind întreaga țară vecină, scrie ADEVĂRUL.

Vestea că Eugen Doga a încetat din viață a fost anunțată de Natalia Davidovici, parlamentară de la Chișinău.

,,Zbor lin, Maestre!”, a notat aceasta pe pagina sa de Facebook.

La scurt timp, responsabilii Ministerului moldovean al Culturii au menționat că ,,Eugen Doga a plecat, astăzi, să compună muzică pentru îngeri…Tristă zi de vară. Dumnezeu ni l-a luat la el pe Eugen Doga… Când, în mod firesc, ar fi trebuit să celebrăm viața, ne luăm rămas-bun de la cel care a transformat sunetul în lumină: compozitorul, pedagogul, omul de cultură Eugen Doga. A plecat în tăcerea cerească cel care ne-a făcut cunoscuți în lume prin muzica sa nepământeană, vibrând între Eminescu și lacrimă, între vals și eternitate”.

Simbolul culturii Republicii Moldova
Liderii de la Chișinău au deplâns plecarea din viață a lui Eugen Doga și au transmis condoleanțe familiei acestuia.

,,Am aflat cu tristețe despre trecerea în neființă a maestrului Eugeniu Doga. Marele nostru compozitor va rămâne mereu în amintirea noastră prin valsurile sale de neprețuit și cele peste 200 de coloane sonore pentru filme, spectacole și desene animate. Muzica lui a răsunat la Olimpiade sportive și sute de evenimente culturale. Valsul “Gingașa și tandra mea fiară”, baletul “Luceafărul”, coloana sonoră din filmul “Lăutarii” sau desenul animat “Maria Mirabela”, la care a lucrat alături de cineastul Emil Loteanu și poetul Grigore Vieru, au răsunat cu siguranță în fiecare casă din Republica Moldova. Și vor rămâne în neamul nostru pentru totdeauna. Sunt creații care au făcut Moldova cunoscută și iubită în toată lumea. Condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au prețuit. Zbor lin, Maestre”, a scris premierul Dorin Recean pe pagina sa de Facebook.

Publicitate

Președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, a subliniat că Republica Moldova își ia adio de la un geniu al muzicii.

,,Adio, maestre Eugen Doga…Astăzi ne luăm rămas-bun de la un geniu al muzicii, un simbol al culturii naționale, un om care a reușit să transforme sunetul în emoție pură.Vă mulțumim, maestre, că ne-ați arătat prin muzică frumusețea vieții, frumusețea plaiului natal, și că ați dus faima Moldovei în toată lumea, cu demnitate și grație.Muzica dumneavoastră a marcat generații, a însoțit momente importante din viețile noastre și a devenit parte din identitatea noastră. Să avem grijă ca muzica lui Eugen Doga să nu moară niciodată”, a precizat Igor Grosu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Zi de doliu național
Iar președintele statului vecin, Maia Sandu, a anunțat că ziua în care va fi petrecut pe ultimul drum compozitorul Eugen Doga va fi zi de doliu național.

,,Am aflat cu tristețe despre decesul marelui Eugen Doga. Am crescut pe melodiile din filmul „Maria Mirabela” și am plâns ascultând muzica din „Lăutarii”. Purtăm cu noi pretutindeni celebrul vals din „Gingașa și tandra mea fiară” și recunoaștem compozițiile maestrului de la primele note.Moldova a fost mai frumoasă și mai bogată datorită domniei sale. Ne luăm rămas-bun cu durere, dar și cu recunoștință. Pentru a-i aduce un omagiu marelui Eugen Doga, ziua funeraliilor va fi decretată zi de doliu național. Sincere condoleanțe familiei și întregului popor, care l-au iubit și îl vor purta mereu în inimă”, a menționat lidera de la Chișinău.

Eugen Doga s-a născut în data de 1 martie 1937 în satul Mocra din stânga Nistrului.

,,Încă din copilărie, și-a descoperit chemarea în sunetele naturii și în poveștile muzicale ale locurilor natale, pe care le-a purtat mereu în suflet. De la o vreme, era trist de ziua sa, pentru ca în prima zi de primăvară, în ziua lui, Dumnezei i-a luat-o în împărăția sa pe mama… A plecat ca un copil cuminte, la început de vară.E anotimpul în care se vor întâlni…Cu pașii desculți, dar cu inima plină, a pornit spre Chișinău pentru a învăța muzica – și nu s-a mai oprit niciodată. A fost elev, apoi profesor, orchestrator, compozitor, mentor și creator de lumi sonore. De la corul copiilor orfelinatului până la marile scene ale lumii, muzica lui Eugen Doga a adus speranță, noblețe și armonie”, au detaliat responsabilii Ministerului Culturii.

Valsul care i-a adus celebritatea
De-a lungul vieții, a compus peste 200 de lucrări pentru film și teatru, zeci de piese simfonice, romanțe, lieduri și valsuri nemuritoare. Iar valsul său, compus pentru filmul „Gingașa și tandra mea fiară”, regizat de Emil Loteanu, este considerat de UNESCO una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XX.

,,A fost decorat, a fost aplaudat, i s-au tradus melodiile în sute de limbi – dar a rămas mereu același om simplu, senin, modest și dedicat. Muzica sa deschidea dimineați în metroul din Moscova și marca seri pe cele mai mari scene mondiale, iar vocea sa caldă deschidea inimile celor mici la întâlnirile cu elevii și publicul. Întodeauna mergea la întâlniri cu elevii din orice școală din țară. „Familia este portul meu originar”, spunea Maestrul. În jurul său, familia a fost o ancoră tăcută și un sprijin constant. Soția sa, Natalia, i-a fost îngerul păzitor, iar fiica sa, Viorica, i-a dus și cu siguranță va duce mai departe, lumina, în altă formă de artă – filmul documentar.Eugen Doga nu e doar compozitorul unei națiuni – e artistul universal al sufletului. Va rămâne mereu punte sonoră între clasic și contemporan, între inimă și univers. Moldova toată va suna cum a vazut-o!Astăzi, când notele sale rămân suspendate în aer, când valsurile lui se aștern peste amintire, îi spunem cu durere, dar și cu recunoștință: Drum lin, Maestre! Să-ți fie eternă amintirea, acolo unde ai plecat să compui muzică pentru Dumnezeu…”, au conchis angajații Ministerului Culturii.

Sursa: Adevărul

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN: Comunele Tudora și Cristești se vor afla sub o atenționare meteorologică nowcasting de averse, descărcări electrice

Publicat

Publicitate

Comunele Tudora și Cristești se vor afla sub o atenționare meteorologică nowcasting tip cod galben de averse ce vor cumula 20 …25l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină, astăzi, până la ora 15:30.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;

✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Momente de panică pe o stradă din Botoșani: Mașină în flăcări, proprietarul a sunat imediat la 112

Publicat

Publicitate

O autoutilitară, parcată pe strada Artur Enășescu din municipiul Botoșani, a luat foc, în urmă cu puțin timp. Alarma a fost dată chiar de proprietarul vehiculului.

 

La caz s-au deplasat pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, dar și o ambulanță aparținând SAJ Botoșani.

 

Aceștia au constatat faptul că ardeau partea din față autoutilitarei, dar și aproximativ doi metri pătrați din peretele de scândură al unei case. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă. Din cauza căldurii emanate, a fost afectată și una dintre ferestrele locuinței.

 

Publicitate

Proprietara casei, o femeie în vârstă de 92 de ani, dar și soția proprietarului vehiculului, în vârstă 31 ani, au primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SAJ, deoarece au suferit atacuri de panică. Aceste au refuzat transportul la spital.

 

Cel mai probabil evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

 

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

 

✔ verificaţi instalaţia electrică;

 

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

 

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

 

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

 

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Dorohoi. Trei mașini implicate, două persoane încarcerate

Publicat

Publicitate

Două persoane au fost rănite în urma unui accident rutier ce s-a produs, în urmă cu puțin timp, în municipiul Dorohoi, la ieșirea spre Darabani. În eveniment au fost implicate trei autoturisme.

 

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD, dar și o ambulanță SAJ.

 

Aceștia au constatat faptul că, într-una dintre mașini, două persoane erau încarcerate. Victimele, soț și soție, erau conștiente și cooperante, au fost scoase din autoturism de către pompieri, fiind preluate de echipajele medicale, care le-au transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

 

Publicitate

Pompierii au asigurat și măsurile de prevenire a incendiilor prin deconectarea bornelor de la bateriile autoturismelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending