Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Concursul „Numai poetul”, la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești: O săptămână sub semnul lui Eminescu

Publicat

Publicitate

În perioada 15–21 ianuarie 2026, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești a devenit, pentru câteva zile, un loc în care poezia s-a simțit altfel: mai aproape, mai vie, mai caldă. Elevii din ciclul gimnazial au participat la proiectul de activitate extrașcolară „Numai poetul”, un demers dedicat memoriei și operei lui Mihai Eminescu, dar și bucuriei de a crea, de a recita și de a înțelege frumusețea cuvântului.

Proiectul a fost derulat la nivel gimnazial și coordonat de director prof. Chitic Mihaela, alături de prof. Herghiligiu Simona și prof. Zănoagă Loredana, în colaborare cu prof. înv. primar Maicariu Dana și prof. înv. preșcolar Ghileschi Gabriela. Timp de o săptămână, școala a trecut prin mai multe etape, de la pregătirea și promovarea proiectului, până la diseminarea lui în unitatea școlară și în comunitatea locală, dar mai ales la pregătirea elevilor pentru concursul ce urma să încununeze această inițiativă.

Punctul culminant a fost atins pe 21 ianuarie 2026, când a avut loc prima etapă a concursului local „Numai poetul”, desfășurat pe mai multe secțiuni, la care au participat elevii din clasele V–VIII.

Concursul a cuprins patru secțiuni, fiecare cu provocările și emoțiile ei:

  • Viața și opera lui Eminescu, cu trei probe: întrebări despre universul eminescian, recunoașterea poeziilor și realizarea unei poezii „în spirit eminescian”, în care elevii au încercat să prindă, în cuvinte, aceeași profunzime și sensibilitate.

  • Recitare de poezie eminesciană, unde glasurile tremurate la început au devenit, treptat, sigure și pline de expresivitate.

    Publicitate
  • Opera lui Eminescu în creion, prin desene inspirate din poeziile lui, realizate cu migală și atenție la detalii.

  • Opera lui Eminescu în culoare, în care acuarela a dat viață imaginilor și sentimentelor din versuri, fiecare lucrare fiind o interpretare personală, sinceră și curajoasă.

Dincolo de probe și de punctaje, proiectul a avut un scop limpede și frumos: cunoașterea vieții și operei lui Mihai Eminescu, dezvoltarea capacităților de recitare, a potențialului creativ, dar și întărirea competențelor de comunicare orală și scrisă. A fost o săptămână în care elevii au descoperit că poezia nu este doar o lecție din manual, ci un mod de a simți, de a gândi și de a spune lumii ceea ce nu încape mereu în vorbe simple.

La finalul tuturor probelor, munca și implicarea fiecărui elev au fost răsplătite: participanții au primit diplome, cupe și medalii, ca semn de apreciere pentru efortul depus și pentru curajul de a urca pe scenă, de a crea, de a se exprima și de a intra, fie și pentru o clipă, în universul „poetului nepereche”.

Concursul „Numai poetul” a fost, pentru Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești, mai mult decât un eveniment: a fost o întâlnire cu frumosul, o lecție de sensibilitate și o dovadă că, atunci când elevii sunt încurajați și sprijiniți, pot transforma o săptămână obișnuită într-o sărbătoare a spiritului.

Iată și câteva imagini de la această frumoasă acțiune:

Citeste mai mult

Eveniment

Nu adormiți cu focul aprins în sobă, avertizează pompierii

Publicat

Publicitate

Este foarte greu este să faci față frigului din această perioadă, însă siguranța și viața sunt mai importante decât orice. Nu adormiți cu focul aprins în sobă, un moment de neatenție poate avea urmări grave.

Riscurile sunt reale și periculoase:
❗ Intoxicația cu monoxid de carbon, un gaz invizibil și fără miros, care poate provoca amețeli, pierderea cunoștinței și chiar deces în timpul somnului.
❗ Incendiile, declanșate de scântei sau jar ieșit din sobă, mai ales dacă în apropiere se află materiale care se pot aprinde ușor (covor, perdele, hârtii).
❗ Degajarea de fum în interior, care reduce oxigenul din cameră și afectează grav respirația.
❗ Supraîncălzirea și deteriorarea sobei, ce pot duce la fisuri și scurgeri de gaze toxice.

Recomandarea pompierilor este ca focul din sobă să fie lăsat să se stingă complet înainte de culcare, pentru a preveni aceste pericole și a vă proteja viața, locuința și pe cei dragi.

Sursa : IGSU – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Romania

Citeste mai mult

Eveniment

Bagaj de mână gratuit în avion, locuri gratis lângă copii și compensații pentru zboruri întârziate. Vot în Parlamentul European

Publicat

Publicitate

Bagaj de mână gratuit, locuri gratis lângă copii și compensații pentru zboruri întârziate: Parlamentul European a votat miercuri o actualizare a drepturilor pasagerilor aerieni care se confruntă cu perturbări ale zborurilor, pentru a asigura compensații după o întârziere de trei ore, informează alba24.ro.

Pe scurt, principalele măsuri adoptate:

  • Menținerea la trei ore a pragului de întârziere a unui zbor și a compensației aferente la nivelul actual.
  • Un formular precompletat pentru compensare și rambursare din partea companiilor aeriene.
  • Pasagerilor ar trebui să li se permită gratuit un obiect personal plus un mic bagaj de mână.
  • Adulților care însoțesc copii sub 14 ani și călătorilor care însoțesc persoane cu mobilitate redusă ar trebui să li se permită să stea lângă aceștia fără costuri suplimentare.

Înaintea votului, plenul a discutat modificările propuse de Consiliu la normele existente privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian.

Miercuri, Parlamentul European și-a adoptat poziția (652 de voturi pentru, 15 împotrivă și nouă abțineri) asupra revizuirii normelor UE privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian propusă de statele membre ale UE în iunie 2025.

Deputații au votat împotriva intenției miniștrilor UE de a diminua drepturile pasagerilor aerieni, care sunt în vigoare din 2004 și al căror scop este de a se asigura că pasagerii sunt suficient de bine protejați împotriva perturbărilor apărute în timpul călătoriilor.

Consiliul a propus inițial ca pasagerii să fie despăgubiți numai după o întârziere de patru până la șase ore, în funcție de distanța de zbor.

Proiectul de text al Parlamentului oferă o listă cuprinzătoare a circumstanțelor extraordinare, cum ar fi dezastrele naturale, condițiile meteorologice sau conflictele de muncă neprevăzute, care ar scuti companiile aeriene de responsabilitatea lor de a plăti compensații.

Publicitate

Plenul a apărat și dreptul de a transporta la bord, fără costuri suplimentare, un articol personal, cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop, plus un mic bagaj de mână cu dimensiuni maxime de 100 cm (lungime, lățime și înălțime combinate) și care nu cântărește mai mult de 7 kg.

Context

În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor aerieni, propunând ca pasagerii aerieni întârziați sau blocați să beneficieze de un acces mai bun la compensații, cu norme mai clare cu privire la modul în care companiile aeriene ar trebui să trateze plângerile pasagerilor.

Pozițiile diferite ale țărilor UE au blocat acest dosar timp de 11 ani. Cu toate acestea, în iunie 2025, miniștrii UE au ajuns la un acord politic.

Citeste mai mult

Eveniment

Accident între Mestecăniș și Iacobeni, județul Suceava. Un autotren a rămas imobilizat transversal pe carosabil

Publicat

Publicitate

Un autotren a rămas imobilizat transversal pe carosabil, blocând complet circulația în ambele direcții pe DN 17, între localitățile Mestecăniș și Iacobeni, județul Suceava. Incidentul s-a produs în jurul orei 17:30-17:45, în dreptul localității Iacobeni, și a implicat doar conducătoarea autotrenului (femeie, fără încărcătură în remorcă).

Conform informațiilor transmise de Centrul INFOTRAFIC al Inspectoratului General al Poliției Române, șoferița a suferit leziuni și necesită îngrijiri medicale. Ea a refuzat transportul la o unitate spitalicească.

Potrivit slt. Radu Gabriel din cadrul ISU Suceava, echipajele de intervenție au ajuns rapid la fața locului: pompierii militari cu o autospecială de stingere dotată cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD B2. Conducătoarea autotrenului este monitorizată medical de către echipajul SMURD și nu au fost raportate alte victime.

Traficul rutier este complet blocat pe ambele sensuri, cu valori în creștere în zonă. Șoferii sunt sfătuiți să evite sectorul și să folosească rute alternative (dacă este posibil, prin alte drumuri județene sau naționale).

Centrul Infotrafic estimează reluarea circulației după ora 20:30, în funcție de operațiunile de ridicare a autovehiculului și de curățarea carosabilului.

Sursa: newsbucovina.ro

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending