Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR: Mai puține ministere, menținerea cotei unice și impozitarea marilor averi

Publicat

acum 58 de minute

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR. Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au întâlnit marţi pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Printre principalele măsuri se numără menţinerea cotei unice, reducerea aparatului administrativ și impozitarea progresivă a marilor averi, scrie alba24.ro.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca programul de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României.

Reprezentanţii USR au refuzat să-şi asume acest program, precizând că trebuie să discute în cadrul partidului măsurile pe care acesta le prevede.

Printre măsurile prevăzute în noul program se numără menţinerea cotei unice, care asigură predictibilitate fiscală, reducerea aparatului administrativ prin desfiinţarea a două ministere, comasarea serviciilor, reducerea cu 50% a numărului secretarilor de stat și impozitarea progresivă a marilor averi.

De asemenea, pentru 2025 se preconizează un deficit de 7% din PIB.

Programul de guvernare convenit de PSD, PNL și UDMR

Reforma administraţiei centrale

  • Reducerea numărului de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
  • Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
  • Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regulă de maximum 2 secretari de stat /minister/ maximum 3 la ministerele mari;
  • Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
  • Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
  • Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. De asemenea, se urmărește asigurarea unui acces egal la servicii publice de calitate, atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

  • Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
  • Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
  • Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
  • De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

  • Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
  • Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
  • Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
  • Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

  • Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
  • Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
  • Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
  • Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
  • Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
  • Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
  • Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAŞ pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Festivalul „Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, la Casa de Cultură din Săveni

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Orașul Săveni vă invită să celebrați moștenirea noastră culturală, păstrată cu grijă de-a lungul veacurilor.

În data de 19 decembrie 2024, la Casa de Cultură din Săveni, veți avea ocazia să participați la festivalul “Tradiții și obiceiuri din Moldova de Nord”, o sărbătoare a datinilor și obiceiurilor ce definesc identitatea noastră culturală și spirituală. Evenimentul este dedicat redescoperirii patrimoniului imaterial al acestei regiuni de poveste.

Programul festivalului:
Scene teatrale care readuc la viață datinile și obiceiurile de iarnă, înfățișând fragmente din viața satului moldovenesc;
Colinde tradiționale, interpretate cu suflet de grupuri vocale locale, care vestesc Nașterea Domnului;
Dansuri populare, precum jocurile cu căiuți și capra, măiestru înfăptuite de tineri dornici să ducă mai departe aceste nestemate culturale;
Urături și Sorcova, transmise cu bucurie și speranță, pentru un an nou plin de belșug și sănătate.
Organizatori: Liceul Teoretic “Dr. Mihai Ciucă” Săveni, Primăria orașului Săveni, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Școala Gimnazială Nr. 1 Săveni. Partenerii din sfera neguvernamentală – Asociația Arlechin, Centrul Județean de Voluntariat Botoșani și Centrul Local “Cutezătorii Botoșani”, membri ai Organizației Naționale “Cercetașii României”.

Coordonarea acestui eveniment este asigurată de cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Dr. Mihai Ciucă” Săveni: Prof. Cristina CHIORESCU – director, Prof. Mihaela DRASLEUCĂ – director adjunct, Prof. Felicia NĂPÎRCĂ – director educativ și Prof. Carmen GORESCU.

Info line: www.saveni7days.ro / www.voluntariatbotosani.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Elevii din Răuseni au aflat de la polițiști cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au desfășurat activități informativ -educative în cadrul programului ”Școala Altfel”, cu elevii Școlii Primare nr. 2 ”Doina”, din comuna Răuseni.

 

Activitatea a fost interactivă, polițiștii discutând cu elevii despre cum pot proteja animalele și care este importanța respectării drepturilor acestora. Au fost, de asemenea, desfășurate activități în scopul dezvoltării compasiunii față de animale, constând în fișe de lucru, cu activități specifice vârstei.

 

În același context, elevii prezenți la activitate au primit dulciuri din partea polițiștilor, oferite cu sprijinul Corpului Național al Polițiștilor.

Publicitate

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru un tânăr din Trușești, care s-a urcat la volan dar a „uitat” că nu are permis

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 18.12.2024

de

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au oprit pentru control, pe drumul comunal, din  comuna Santa Mare, un autoturism condus de un tânăr, de 23 de ani, din comuna Trușești.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending