Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (144)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

În „Ateneu” nr. 6 din 2016, Ştefan Munteanu publică primul episod din eseul „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”. Reţinem câteva date despre botoşăneanul Ion Sân-Georgiu: „Scriitorul, criticul literar, jurnalistul şi politicianul Ion Sân-Georgiu s-a născut la 20 noiembrie 1892, la Botoşani. A parcurs ciclurile şcolare preuniversitare în oraşul natal, după care a studiat filologia şi filosofia la Iaşi şi Leipzig, obţinând licenţa în 1916. În 1918 susţine doctoratul în filologie, la Universitatea din Basel (Elveţia). Din 1921 îşi începe cariera didactică la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere şi Filozofie, Catedra de literatură germană. Şi în paralel cu activitatea didactică, Ion Sân-Georgiu îşi continuă, îşi lărgeşte şi îşi intensifică prestaţia publicistică. Între anii 1922 şi 1929 îndeplineşte şi funcţia de director de studii la Universitatea Populară patronată de Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte. În planul creaţiei literare, Ion Sân-Georgiu se impune, cu precădere, ca poet şi dramaturg. (…) Nu trebuie uitat nici prestigiul său de cercetător, ca istoric şi critic literar, recomandat mai ales de studiile privind literatura germană şi literatura comparată. Aplecându-se cu mare competenţă asupra literaturii germane a publicat mai multe lucrări, care au culminat cu monografia închinată personalităţii şi operei lui Goethe. Din cercetare comparatistă, deocamdată, consecvenţa cu care a urmărit modul în care s-a raportat Eminescu la cultura germană.  Ion Sân-Georgiu a activat intens ca politician, cu orientare naţionalist-creştină. Din 1940 până în 1942 a fost chiar director al revistei legionare „Chemarea vremii”, iar după guvernul condus de Ion Antonescu s-a refugiat la Viena, unde a devenit membru al guvernului legionar din exil, condus de Horia Sima. A murit la 25 martie 1950, în Germania de Vest”;

Eminescu văzut de botoşăneanul Ion Sân-Georgiu în selecţia făcută de Ştefan Munteanu într-un eseu publicat în „Ateneu” nr. 6 / 2016 (vezi „Ion Sân-Georgiu despre relaţia dintre Eminescu şi cultura germană”): 1. „Eminescu a fost o mult prea puternică personalitate, pentru ca să poată fi covârşit de o influenţă străină. Tot ce citea era asimilat, iar urmele lecturilor sale, când se întrevăd în scrisul său, sunt de nerecunoscut. Trebuie să fie cineva un foarte abil detectiv literar pentru ca să poată reconstitui întregul procent literar care s-a petrecut în imaginaţia şi sufletul unui mare poet în tot timpul elaborării unei opere poetice”; 2. „Eminescu a fost din rasa marilor creatori. Opera sa, cu influenţele care-i stau la temelie, este o dovadă vie a calităţii sale creatoare unice şi excepţionale”; 3. „Ca şi Goethe, Eminescu socotea materialul literar al altora ca punct de plecare pentru propria sa producţie”; 4. „Cu Goethe mai are Eminescu comun ideea metempsihozei din „Sărmanul Dionis”, şi anume elemente ocultiste, ca de pildă întrebuinţarea de către Dionis a unei cărţi de ocultism, asemănătoare cu cartea vrăjită a lui Nostradamus din „Faust”. Ca şi Faust, Dionis caută în cartea lui un semn care să-i dea putinţa să pătrundă în „adâncurile sufletului” şi, ca şi Faust, el se transformă într-o altă fiinţă spre a pătrunde în regiunile cele mai necunoscute”; 5. „Astfel Goethe romanticul, Goethe cercetător al Orientului şi al acelor filosofi antici cu care Eminescu era familiarizat, este acela asupra căruia poetul român îşi îndreaptă privirile sale cercetătoare”;

 

Mi-a plăcut articolul lui Vintilă Mihăilescu din „Dilema veche” nr. 648 / 2016. Reţin un pasaj care nu poate să-i sensibilizeze decât pe cei care locuiesc la ţară, adică şi pe mine: „Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mâna ta este exact asta: TIMPUL. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă răgazul să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rânduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi VIAŢA  LA  ŢARĂ, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al OMULUI DE LA ŢARĂ, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor”;

Publicitate

Fascinat de numele celor două echipe care au susţinut barajul pentru promovarea în divizia C, „Luceafărul” Mihai Eminescu şi „Voinţa” Ion Creangă, prima din Botoşani şi cealaltă din Neamţ, Florentin Ţuca publică în „Dilema veche” nr. 648 din 2016 articolul „FC Eminescu contra FC Creangă”. Dintr-o perspectivă a aspiraţiei spre elitism şi, nelăsând deoparte spiritul ironic, spune autorul: „Denumirea echipelor menţionate este un prim semnal al unei necesare redefiniri identitare, iar asocierea fotbalului cu aceşti doi mari clasici ai literaturii române este un prim pas în procesul de transfer al sportului rege din zona mahalalei înspre centru”. Există, spune autorul, şi o perspectivă  a spiritului de fair-play din teren, şi aici tonul ironic este şi mai pregnant: „Este de neconceput ca jucătorii „Luceafărului” Mihai Eminescu să se certe sau să se contreze cu colegii de la Ion Creangă, câtă vreme patronii spirituali ai echipelor erau prieteni la cataramă, la poveşti şi la băutură şi-şi ziceau reciproc, cu maximă afecţiune, „bădiţă”. (De altfel, probabil că din prea mult spirit de camaraderie, luceferiştii au pierdut meciul de baraj chiar pe teren propriu, fapt constatat chiar de finanţatorul echipei, Verginel Gireadă, care a declarat pentru btonline.ro că el şi-a dorit promovarea, dar ei, jucătorii, „nu au vrut”). Iar prietenia celor doi clasici nu e unică în cultura română, de unde şi enormul potenţial de sportivitate între echipele rebotezate cu nume de capodopere”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor. Legea a trecut de Senat

Publicat

acum o oră

miercuri, 03.12.2025

de

Publicitate

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor public: Senatorii au aprobat tacit, recent, modificarea Legii nr. 61/1991, potrivit cărora sunt introduse noi sancțiuni contravenționale, care îi vizează pe cetățenii care interacționează cu angajații din instituțiile publice.

Astfel, dacă românii au un comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, pot fi amendați cu sume între 5.000 de lei și 20.000 de lei.

Poți fi sancționat și doar pentru refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, atitudine ce poate fi considerată a fi contrară obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică, transmite Mediafax.

  • ”13′) Manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, contrar obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică”.

Această lege a fost analizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri însă, care a menționat următoarele: ,,termenii şi expresiile prin care este descrisă atitudinea sancţionabilă contravenţional, respectiv comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, … contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă…. nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate întrucât cuprind o tentă puternică de subiectivitate.

Citeste mai mult

Eveniment

Rareș Prisacariu va fi invitatul special la un concert de colinde organizat de Arhiepiscopia Iașilor

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 03.12.2025

de

Publicitate

Arhiepiscopia Iașilor organizează în data de 14 decembrie concertul de colinde „Colindul care ne unește”, iar invitatul special al evenimentului va fi Rareș Prisacariu, câștigător al concursului „Românii au talent” în 2023.

Concertul va avea loc de la ora 18:00, la Centrul de evenimente AGORA din Iași, și va reuni coruri de copii și tineri din comunitățile bisericești ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Printre corurile invitate se numără: „Mini Byzantion”, Corul „Învierea” al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români – filiala Iași, Corul „Arhanghelii” al Asociației Tineretul Ortodox Român din Iași și Corul Asociației „Studenți pentru Viață” din Iași.
Evenimentul este organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, iar intrarea este liberă.

Citeste mai mult

Economie

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Amenzi usturătoare pe care le riscă șoferii care nu respectă Codul Rutier

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 03.12.2025

de

Publicitate

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Șoferii care aleg să își împodobească mașinile de sărbători trebuie să știe ce decorațiuni sunt permise și care sunt ornamentele care le pot aduce amenzi usturătoare sau îi pot lăsa fără certificatul de înmatriculare, scrie alba24.ro.

În preajma sărbătorilor, unii conducători auto aleg să-și împodobească mașinile. Printre cele mai des întâlnite decorațiuni festive se numără nasul roșu, coarnele de ren, panglicile sau luminițele de Crăciun.

Dacă unele ornamente sunt permise, altele ar putea să le aducă șoferilor amenzi usturătoare și reținerea certificatului de înmatriculare.

Polițiștii spun că ornamentele sunt permise dacă nu obstrucționează vizibilitatea sau nu afectează funcționarea autovehiculului. Potrivit reprezentanților MAI, utilizarea unui sistem de iluminare auto neomologat este interzisă, ceea ce înseamnă că montarea unor decorațiuni iluminate este considerată ilegală.

Astfel, sunt permise decorațiunile care nu luminează, cum ar fi coarnele de ren, nasul roșu, stickerele tematice, jucăriile de pluș sau panglicile, cu condiția ca acestea să nu modifice structura mașinii, să nu interfereze cu sistemele tehnice (de exemplu farurile sau frânele) și să nu obstrucționeze câmpul vizual al șoferului.

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Ce prevede Codul rutier

Potrivit polițiștilor, majoritatea decorațiunilor sunt complet legale, însă există și câteva excepții. De exemplu, în cazul în care sunt depistați cu luminițe pe mașini, aceștia riscă amenzi usturătoare și pot rămâne fără talon.

Publicitate

Potrivit art. 102, alin (1) lit. 36 din OUG 195/2002 – Codul rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a: aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

Contravențiile încadrate în clasa a IV-a de sancțiuni prevăd între 9 și 20 puncte-amendă. Astfel, având în vedere că punctul amendă are o valoare de 202,5 lei, cei care încalcă regulile riscă amenzi cuprinse între 1.822,5 și 4.050 lei.

De asemenea, potrivit Codului Rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni – montarea la autovehicul a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate.

Contravențiile încadrate în clasa a III-a de sancțiuni prevăd între 6-8 puncte de amendă, respectiv amenzi cuprinse între 1.215 și 1.620 lei.

Potrivit art. 112, alin (1) din Codul Rutier, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în cazul în care autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afișe sau reclame publicitare, folii neomologate și/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât și din exterior.

Totodată, certificatul de înmatriculare se reține și dacă autovehiculul are aplicat pe partea frontală și/sau posterioară a acestuia afișe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

În aceste cazuri, poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

foto: Imagine generată cu ajutorul AI Sora

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani, învinsă surprinzător de FC Hermannstadt în Cupa României

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 03.12.2025

de

Publicitate

FC Hermannstadt, fără antrenorul Marius Măldărășanu, a învins-o neașteptat pe FC Botoșani, cu scorul de 3-1 (1-1), miercuri seara, în deplasare, într-un meci din Grupa D a Cupei României la fotbal.

Gazdele au deschis scorul prin atacantul argentinian Enzo Lopez (10), dar apoi sibienii au punctat de trei ori.

Alexandru Oroian l-a surprins pe portarul Luka Kukic (24) cu un șut de la distanță, apoi Marko Gjorgijevski (53) a profitat de o respingere greșită a fundașului spaniol Miguelito, iar Sergiu Buș (77) a închis tabela cu o lovitură de cap din plonjon la centrarea lui Ciprian Biceanu.

FC Botoșani nu a pierdut niciun meci acasă în acest sezon în campionat.

FC Hermannstadt, condusă la Botoșani de Valentin Negru de pe bancă, a obținut doar două puncte în ultimele opt etape din Superligă.

Pentru sibieni acesta este a doua victorie în grupă, în timp ce FC Botoșani este practic eliminată, având un singur punct.

Publicitate

În primul meci al etapei, Concordia Chiajna a învins-o pe CS Dinamo București cu 3-0, la Buftea. Ultimul meci din grupă se joacă, miercuri seara, între Farul Constanța și FC Dinamo București.

AFC Botoșani – AFC Hermannstadt 1-3 (1-1), Stadion Municipal – Botoșani
Au marcat: Enzo Lopez (10), respectiv Alexandru Oroian (24), Marko Gjorgijevski (53), Sergiu Buș (77).
Arbitru: Andrei Moroiță (Ploiești); arbitri asistenți: Mircea Orbuleț (București), Alexandru Vodă (Alba Iulia); al patrulea oficial: Lucian Rusandu (Sfântu Gheorghe)
Observatori: Ioan Onicaș (Zalău) – CCA, Dragoș Ionescu (București) – FRF
AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending