Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (143)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 21 din  19 mai 2023.  Am mai spus-o şi repet: citesc această revistă  număr de număr încă de când eram licean.  Mă abonez  an de an şi revista, credincioasă, vine săptămânal la mine acasă.  Mai întâi o răsfoiesc pentru a vedea cum este reprezentat Botoşaniul. Insignifiante referirile la Eminescu, de numele căruia se leagă un Premiu Naţional consistent pe care îl iau apropiaţii acestei reviste.  Nu-i găsesc prezenţi nici pe membrii  botoşăneni ai Uniunii Scriitorilor din România. Îmi doresc să-şi facă şi ei loc cu puncte de vedere, cu pagini de poezii, cu fragmente de proză, cu eseuri etc.  Aici trebuie să-l apreciez doar pe Gellu Dorian, singurul botoşănean pe care l-am întâlnit în paginile revistei aproape număr de număr cu eseuri, cu poeme, cu idei, cu articole cu iz polemic.  Cu unele sunt de acord, cu altele nu.  Dar ceilalţi?  Ca cititor  am şi eu nişte aşteptări de la un membru botoşănean  al Uniunii Scriitorilor din România.

„România literară” nr. 21 din 19 mai 2023.  La rubrica „Note şi accente”, Gellu Dorian publică un punct de vedere  pus sub titlul „Cum mai arată scriitorul român”. Autorul botoşănean crede (şi are dreptate!) că imaginea fotografică a unui scriitor trebuie să arate provocator şi să fie emulativă. În acelaşi timp, fotografia ar trebui să-ţi fixeze nişte repere de imagine care să pună în evidenţă atât prestanţa cât şi valoarea portretistică. Reţinem: 1. „Dacă ar fi să apreciem un scriitor, nu în primul rând după felul cum arată, şi asta aruncând o privire peste timp, în diverse etape, vom constata, comparativ cu imaginea fotografică a scriitorilor de azi, că scriitorii, din diverse perioade de timp, arătau cu totul şi cu totul altfel faţă de cei de azi. Poate că, în realitate, să-l luăm ca reper, chipul lui Eminescu, din cele patru fotografii cunoscute, era pentru contemporanii săi comun, deşi din cele ce ştim din însemnările unor contemporani, acesta arăta la fel de bine ca în imaginile transmise nouă de timp”; 2. „Asta arată o oarecare grijă faţă de ceea ce laşi în urmă în privinţa ambalajului care acoperă ceea ce afli numai după ce intri în miezul celor ce scriitorul lasă în urmă ca operă. Evident, imaginea nu intră în regula canonului literar, dar este prima care deschide cartea. Imagine de scriitor cu adevărat au lăsat în urmă Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu sau Coşbuc. La fel, dacă intrăm în albumul fotografic din perioada interbelică, vom observa, în ceea ce înseamnă imaginea scriitorului din acest punct de vedere, că mai toţi scriitorii importanţi din acea perioadă arătau cu adevărat aşa cum ne-am închipuit că trebuie să arate un scriitor”; 3. „A devenit la îndemâna oricui să aducă în timp sau să fixeze prin mijloace tehnice chipul scriitorului. Însă  de la tehnicile folosite, să zicem, de  Bernhard Brand, Franz Duschek, Nestor Heck  ori  de Jean Bieling, care au realizat cele patru portrete ale lui Eminescu, la Ion Cucu, cel care i-a portretizat pe cei mai mulţi scriitori contemporani, a cărui colecţie se află, în mare parte,  la Uniunea Scriitorilor din România, adunată şi într-un album, dar şi de la tehnicile altor fotografi, fie ocazionali, amatori, fie profesionişti, până la portretele de acum, făcute pe tablete sau telefoane performante (vezi galeria promovată pe Facebook de Leo Butnaru), atât cea memorată fotografic, cât şi cea reală, la vedere liberă,  cotidiană, trecută prin generaţii şi generaţii, s-a deformat, s-a degradat parcă”.

În ceea ce priveşte imaginea scriitorului român de azi, Gellu Dorian consideră  că începe să devină „una comună, fără prea mari schimbări de tuşă”. Mai mult, consideră Gellu Dorian că „puţine chipuri de scriitori de azi, din cele mai tinere promoţii, au şansa memoriei şi prin portretele marcate de carismă evidentă, aşa cum au rămas chipurile scriitorilor pe care-i recunoaşte de la prima vedere”.

„România literară” nr. 21  din 19 mai 2023. La rubrica „Interstiţii”, Alexandru Călinescu publică o cronică la cartea „Journal atrabilaire” a lui  Jean Clair, Criticul român introduce  conceptul de „jurnal atrabilar” pe care îl explică astfel: „Cuvântul există şi în româneşte; dicţionarul arată că el derivă din latină. Şi anume din ATRA(= neagră) şi BILIS (=bilă, fiere). Dacă vrem să eliminăm termenul savant am putea traduce titlul prin „Jurnal posac” (jurnal scris cu umoare neagră). (…) Ce îi alimentează lui  Jean Clair proasta dispoziţie?  „Performanţele” şi „instalaţiile” care vor să treacă drept manifestări de avangardă, exhibiţionismul, infantilizarea societăţii, intelectualii mediatizaţi, corectitudinea politică, utilizarea frenetică a telefoanelor mobile etc. Şi zgomotele care ne agresează peste tot, muzica din magazine, din restaurante, din autobuze ş.a.m.d. Nu mai ştim să apreciem liniştea, iar autorul îl citează pe Cioran: „Dispariţia liniştii trebuie socotită ca făcând parte din semnele ce anunţă sfârşitul”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending