Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (143)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 21 din  19 mai 2023.  Am mai spus-o şi repet: citesc această revistă  număr de număr încă de când eram licean.  Mă abonez  an de an şi revista, credincioasă, vine săptămânal la mine acasă.  Mai întâi o răsfoiesc pentru a vedea cum este reprezentat Botoşaniul. Insignifiante referirile la Eminescu, de numele căruia se leagă un Premiu Naţional consistent pe care îl iau apropiaţii acestei reviste.  Nu-i găsesc prezenţi nici pe membrii  botoşăneni ai Uniunii Scriitorilor din România. Îmi doresc să-şi facă şi ei loc cu puncte de vedere, cu pagini de poezii, cu fragmente de proză, cu eseuri etc.  Aici trebuie să-l apreciez doar pe Gellu Dorian, singurul botoşănean pe care l-am întâlnit în paginile revistei aproape număr de număr cu eseuri, cu poeme, cu idei, cu articole cu iz polemic.  Cu unele sunt de acord, cu altele nu.  Dar ceilalţi?  Ca cititor  am şi eu nişte aşteptări de la un membru botoşănean  al Uniunii Scriitorilor din România.

„România literară” nr. 21 din 19 mai 2023.  La rubrica „Note şi accente”, Gellu Dorian publică un punct de vedere  pus sub titlul „Cum mai arată scriitorul român”. Autorul botoşănean crede (şi are dreptate!) că imaginea fotografică a unui scriitor trebuie să arate provocator şi să fie emulativă. În acelaşi timp, fotografia ar trebui să-ţi fixeze nişte repere de imagine care să pună în evidenţă atât prestanţa cât şi valoarea portretistică. Reţinem: 1. „Dacă ar fi să apreciem un scriitor, nu în primul rând după felul cum arată, şi asta aruncând o privire peste timp, în diverse etape, vom constata, comparativ cu imaginea fotografică a scriitorilor de azi, că scriitorii, din diverse perioade de timp, arătau cu totul şi cu totul altfel faţă de cei de azi. Poate că, în realitate, să-l luăm ca reper, chipul lui Eminescu, din cele patru fotografii cunoscute, era pentru contemporanii săi comun, deşi din cele ce ştim din însemnările unor contemporani, acesta arăta la fel de bine ca în imaginile transmise nouă de timp”; 2. „Asta arată o oarecare grijă faţă de ceea ce laşi în urmă în privinţa ambalajului care acoperă ceea ce afli numai după ce intri în miezul celor ce scriitorul lasă în urmă ca operă. Evident, imaginea nu intră în regula canonului literar, dar este prima care deschide cartea. Imagine de scriitor cu adevărat au lăsat în urmă Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu sau Coşbuc. La fel, dacă intrăm în albumul fotografic din perioada interbelică, vom observa, în ceea ce înseamnă imaginea scriitorului din acest punct de vedere, că mai toţi scriitorii importanţi din acea perioadă arătau cu adevărat aşa cum ne-am închipuit că trebuie să arate un scriitor”; 3. „A devenit la îndemâna oricui să aducă în timp sau să fixeze prin mijloace tehnice chipul scriitorului. Însă  de la tehnicile folosite, să zicem, de  Bernhard Brand, Franz Duschek, Nestor Heck  ori  de Jean Bieling, care au realizat cele patru portrete ale lui Eminescu, la Ion Cucu, cel care i-a portretizat pe cei mai mulţi scriitori contemporani, a cărui colecţie se află, în mare parte,  la Uniunea Scriitorilor din România, adunată şi într-un album, dar şi de la tehnicile altor fotografi, fie ocazionali, amatori, fie profesionişti, până la portretele de acum, făcute pe tablete sau telefoane performante (vezi galeria promovată pe Facebook de Leo Butnaru), atât cea memorată fotografic, cât şi cea reală, la vedere liberă,  cotidiană, trecută prin generaţii şi generaţii, s-a deformat, s-a degradat parcă”.

Publicitate

În ceea ce priveşte imaginea scriitorului român de azi, Gellu Dorian consideră  că începe să devină „una comună, fără prea mari schimbări de tuşă”. Mai mult, consideră Gellu Dorian că „puţine chipuri de scriitori de azi, din cele mai tinere promoţii, au şansa memoriei şi prin portretele marcate de carismă evidentă, aşa cum au rămas chipurile scriitorilor pe care-i recunoaşte de la prima vedere”.

„România literară” nr. 21  din 19 mai 2023. La rubrica „Interstiţii”, Alexandru Călinescu publică o cronică la cartea „Journal atrabilaire” a lui  Jean Clair, Criticul român introduce  conceptul de „jurnal atrabilar” pe care îl explică astfel: „Cuvântul există şi în româneşte; dicţionarul arată că el derivă din latină. Şi anume din ATRA(= neagră) şi BILIS (=bilă, fiere). Dacă vrem să eliminăm termenul savant am putea traduce titlul prin „Jurnal posac” (jurnal scris cu umoare neagră). (…) Ce îi alimentează lui  Jean Clair proasta dispoziţie?  „Performanţele” şi „instalaţiile” care vor să treacă drept manifestări de avangardă, exhibiţionismul, infantilizarea societăţii, intelectualii mediatizaţi, corectitudinea politică, utilizarea frenetică a telefoanelor mobile etc. Şi zgomotele care ne agresează peste tot, muzica din magazine, din restaurante, din autobuze ş.a.m.d. Nu mai ştim să apreciem liniştea, iar autorul îl citează pe Cioran: „Dispariţia liniştii trebuie socotită ca făcând parte din semnele ce anunţă sfârşitul”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din Botoșani. Zeci de credincioși prezenți la Denia Prohodului Domnului

Publicat

Publicitate

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, municipiul Botoșani, credincioșii tânguindu-se la cântarea Prohodului Domnului, asemenea ortodocșilor din lumea întreagă în VINEREA MARE sau „vinerea seacă” cum o numesc oamenii din popor. Cu haine cernite, cu lumânări aprinse, mulți dintre ei cu lacrimile șiroind, zeci credincioși au înconjurat biserica în cântări sfâșietoare, într-o procesiune care prefigurează înmormântarea Mântuitorului.

Ziua a început cu slujba Vecerniei din Vinerea Patimilor, numită și Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf, care se săvârșește în cursul dimineții din Vinerea Mare. Aici are loc procesiunea scoaterii din sfântul altar a sfântului Epitaf, care este aşezat în mijlocul bisericii.

Sfântul Epitaf, numit şi Sfântul Aer, este o pânză de in sau de mătase, pe care se află imprimată, brodată sau pictată Icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la slujba Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii. În cadrul acestei slujbe, preoții și credincioșii vor purta în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. După încheierea pro­ce­siu­nii, Sfân­tul Epi­taf este dus în Sfân­tul Altar, fiind aşe­zat pe Sfântă Masă unde va rămâne în toată peri­oada pas­cală – până în aju­nul săr­bă­to­rii Înălţă­rii Dom­nu­lui, când este aşe­zat la locul său, în biserică, se arată în „Învățătura de credință ortodoxă”.

Publicitate

Seara, la ora 18.00, credincioșii au umplut biserica la Denia Prohodului Domnului. După intonarea celor trei stări ale Prohodului, au înconjurat biserica cu Sfântul Epitaf, după care la întoarcerea în sfântul lăcaș au plecat genunchii la citirea pericopei evanghelice. Slujba s-a încheiat cu cuvântul de învățătură al părintelui paroh Liviu Florariu, care a scos în evidență frumusețea cântărilor de la Prohodul Domnului. „Sunt cântări de o frumusețe aparte. Parcă îți încălzesc inima, parcă te gândești cum Domnul s-a răstignit pe cruce, a răbdat pentru noi, oamenii, iar acum se coboară cu trupul în mormânt”, a spus în cuvântul său părintele Liviu (VIDEO integral în articol) .

Prohodul este ultima slujbă a Deniilor şi poate cea mai înălțătoare. Peste o zi credincioșii se vor întâlni din nou și starea de tristețe va dispărea, preschimbându-se în Bucuria Învierii când vor auzi salutul pascal: „Hristos a înviat!”.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Un bărbat din Ungureni era să dea foc la casă. Intervenția pompierilor a limitat proporțiile incendiului violent

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Plopenii Mici. Proprietarul tăia, cu ajutorul unui flex, o bucată de tablă, iar scânteile au ajuns pe furaje. În scurt timp, flăcările au cuprins întregul depozit. Soția proprietarului a sunat după ajutor la pompieri, îngrijorată că incendiul s-ar putea extinde la casa, aflată la mai puțin de zece metri de depozitul de furaje.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ungureni, cu două buldoexcavatoare. Aceștia au constat că ardeau aproximativ 1500 de baloți de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de patru ore. Au ars aproximativ 70 de tone de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Au fost protejate de foc mai multe construcții din gospodărie.

Informare preventivă

Publicitate

Utilizarea aparatelor de sudură sau de tăiere a metalelor fără luarea măsurilor necesare pentru prevenirea incendiilor poate fi foarte periculoasă. Scânteile mecanice provenite de la astfel de aparate pot aprinde materialele combustibile din apropiere, iar flăcările se pot extinde în timp scurt.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, pompierii reamintesc cetățenilor că efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni, care prezintă pericol de incendiu, se poate executa în siguranță numai după ce s-au luat măsuri pentru îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile.

De asemenea, în locurile în care se desfășoară astfel de activități trebuie să fie asigurate mijloace de limitare şi de stingere a incendiilor.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tânără rănită, dusă cu ajutorul pompierilor la ambulanță

Publicat

Publicitate

O tânără, în vârstă de 25 de ani, din localitatea Cătămărăști Deal, rănită după ce a căzut de pe bicicletă, a avut nevoie de ajutorul pompierilor militari pentru a ajunge la ambulanță. Evenimentul a avut loc în pădurea Ipotești, într-o zonă greu accesibilă dintre Lacul cu Nuferi și Observator, în această după-amiază.

La caz s-a deplasat, inițial, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Cadrele medicale au constatat faptul că nu o pot transporta la ambulanță și au solicitat sprijinul pompierilor.

Un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o șenilata a ajuns, în cel mai scurt timp, la tânăra rănită și a adus-o, în siguranță, la ambulanța SAJ. Ulterior, pacienta a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Publicitate

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani

Publicat

Publicitate

Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani.
Ioan Butnaru a vorbit despre candidatura sa pentru un nou mandat de primar al acestei comune, dar și despre investițiile care se fac în această zonă din Nordul României prin Programul Național de Reconstrucție și Dezvoltare (PNRR), Programul Național „Anghel Saligny”, proiectele care se desfășoară prin AFM, PIM, POR sau cu bani de la Compania Națională de Dezvoltare. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending