Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (142)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista “Cafeneaua literară” nr. 7 din 2022. Criticul literar Radu Voinescu răspunde la ancheta literară a revistei cu tema “Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. “Criticul care s-a apropiat cel mai bine de Eminescu, după cum văd eu lucrurile, a fost G. Călinescu, şi nu în acea monografie purtând apăsate note romaneşti, numită “Viaţa lui Mihai Eminescu”, a cărei concepţie şi expresie i-au determinat, din păcate, pe cei care nu l-au studiat suficient de bine pe marele critic, să-l considere mai curând autor al unei mistificări, ci în “Opera lui Mihai Eminescu”, laborios, complex efort de decriptare din perspective care întrunesc multidisciplinaritatea, cum nu se mai întreprinsese până atunci. Nu este de neglijat capitolul pe care i-l dedică în “Istorie”. În general, reuşitele în abordarea acestei poezii – din care partea antumă, cea în bună măsură considerată definitivă de către poet, ocupă destul de puţin spaţiu, postumele rezervând uriaşe rezerve de artă literară, de imagini, de simbolistică, de filozofie, care e sigur că ar fi arătat altfel dacă Eminescu ar mai fi avut răgazul să le finiseze – sunt cunoscute.”; 2. “Care ar putea fi motivul pentru care – într-o paradigmă estetică ale cărei valori înalte, validate de-a lungul secolelor, se păstrează – poezia lui Eminescu să nu mai  ocupe, locul central în canonul literar românesc? Să zicem că suntem de accord, la limită, şi cu asta: îl coborâm pe poet de pe acest loc. Dar cine să-l ocupe, admiţând că păstrăm un canon? Trebuie să ne imaginăm un canon constituit din elemente a căror amplitudine este indiferentă oricărei aşezări? Dar atunci este abolită însăşi idea de ierarhie pe care o presupune canonul, chiar în interiorul acestei mulţimi, în sens mathematic. O lovitură de presă nu va aboli niciodată canonul, am crezut o vreme, inspirit dintr-o frază a lui Mallarme. Sau renunţăm la  a avea un canon şi respirăm “aerul pur de după canon”, cum zicea cineva? Mai nou, se pare că nu literatură română, ci comunicare în limba română. Ce pot să comunice, însă, nişte oameni inculţi? Înainte vreme, statul prin şcoli străine îi deştepta pe unii, astăzi pare că îi zăpăceşte iremediabil”;

„România literară” nr. 17 din 21 aprilie 2023.  La rubrica „Poemul săptămânii”, Gellu Dorian publică „o seară liniştită, la Iaşi”: „Stau cu Ioan Es la o vodcă pe o terasă / lângă Biserica Barnovski din Iaşi, / altfel nu ar putea rezista la o lectură prelungită / într-o sală mică a Muzeului Regina Maria, // în apropiere se simte parfumul vechi al Otiliei / şi fumul de pipă al soldatului Topîrceanu, / scos pe nări de Indira, / râpele Tătăraşilor / şi motanul lui Bulgakov oploşit într-o carte / plină de şoareci, pe care Nichita Danilov / tocmai a scos-o din raft odată cu o sticlă de vin, //  dar noi bem vodcă, / el, de teamă să nu se bâlbâie, / o, geaca, mea, / eu, să-mi aduc aminte gustul germenului de secară / rafinat la Sankt Petersburg / când acolo era Europa cu adevărat / nu barbaria de acum tulburând apele Nevei – // hai, se aude o voce ca mitralierele Ierusalimului / pe zidul plângerii, / ce bună e vodca asta, nu pentru că e vodcă, / ci pentru că e dublă / şi o sorb încet să nu fac zgomot / în versurile pe care le voi citi, spune Ioan Es // şi zburăm apoi peste colinele din jur timp de două ore // până ce se face seară, se face linişte / şi vorbim de Guillaume poetul şi administratorul…”;

„România literară” nr. 17 din 21 aprilie 2023.  Irina Petraş publică eseul  „Viaţa cumva-cumva sau despre amnezia culturală”. Reţin: „Fără literatură ne condamnăm la un vocabular minimal, alcătuit din cuvinte orfane, fără valenţe cu celelalte cuvinte (cum zicea Camil Petrescu), căci nu le ştim istoria, creşterea prin şlefuirea la care le-a supus întrebuinţarea meşteşugită de către marii scriitori. Toate enunţurile se condamnă la superficialitate şi uz de nivel zero.  Gândul se zbate pe loc, niciun zvon nu-i răspunde din bogata  şi ignorata biografie a cuvintelor româneşti.  Cuvintele nu au ecou cultural şi nu se mai „prinde” nimeni când cei din jur fac o discretă referinţă culturală. Adam are dreptate: cum poţi să trăieşti fără să ai în minte patrimoniul neamului tău, patrimoniul umanităţii?Cât de fragilă e situarea ta în lume dacă nu-i ai în minte pe Eminescu şi Blaga, pe Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, pe Camil Petrescu şi Hortensia Papadat-Bemgescu? Ce să mai spun de Shakespeare şi Cervantes? Cum trăieşti, cum treci prin lume când nici cele mai comune dintre trimiterile culturale cotidiene nu-ţi spun nimic? Dacă nu ai nicio tresărire când auzi „nu ştiu alţii cum sunt”, „am n-am treabă”,  „ai puţintică răbdare”,  darămite „sub paltin aici e răcoare”, „atâta linişte-i în jur”, „timpul creşte-n urma mea”? Şi-atunci, „pe ce te bazezi?”,Toate-s praf… Lumea-i cum este…”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Ortodoxă este din nou în doliu. Preotul Tiberiu Mihăiță Mechno, paroh la o biserică din Suceava, a murit la 42 de ani

Publicat

Publicitate

Preot decedat pe loc. Dascălul a scăpat cu viață ca prin minune. Autoturismul de teren în care se afla fața bisericească  din Izvoarele Suceavei s-a răsturnat în albia râului. Comunitatea de credincioși este în doliu. Preotul Mechno Tiberiu Mihăiță de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Bobeica a murit la locul accidentului. Echipajul SMURD a incercat resuscitarea potrivit protocolului însă fără vreun rezultat, scrie stiridinbucovina.ro.

Sâmbăta neagră pentru IZvoarele Sucevei

 Sambata , la  ora 16.00, pe DJ 175, în com. Izvoarele Sucevei, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia un autoturism de teren a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat în albia unui râu.

Din verificări, s-a stabilit că la data de 22.02.2025, ora 15.58, un bărbat de 41 de ani, preot  din com./sat Izvoarele Sucevei, în timp ce conducea autoturismul pe DJ 175, având direcția de deplasare spre com. Izvoarele Sucevei, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, intrând pe spațiul verde din partea dreaptă, iar mai apoi în parapetul metalic. În urma impactului autoturismul a fost proiectat și s-a răsturnat în albia râului Suceava.

În urma evenimentului rutier, conducătorul auto de 41 de ani a suferit grave leziuni grave în urma căroara a survenit decesul acestuia.

De asemenea, în autoturism  se mai afla și un pasager din com/sat Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, care a suferit leziuni ușoare.

Publicitate

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ucidere din culpă” prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul Penal și ”vătămare corporală din culpă„ prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul Penal.

Citeste mai mult

Eveniment

2025, anul în care marcăm 100 de ani de la inițiativa care ridica la Botoșani grupul statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în Atac”

Publicat

Publicitate

Se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea celui mai mare și important monument din municipiul Botoșani, pe care îl vedem în Centrul Istoric al municipiului, un simbol al eroismului local în Primul Război Mondial.

Monumentul, un grup statuar dedicat companiei de mitraliere conduse de maiorul Grigore Ignat, a fost amplasat la câțiva ani după sfârșitul conflictului, pentru a onora sacrificiile botoșănenilor care au contribuit semnificativ la victoria împotriva Puterilor Centrale și la realizarea României Mari.

Înainte de acest monument, orașul Botoșani avea doar un singur monument public – bustul poetului Mihai Eminescu, amplasat în 1890. Totuși, realizarea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial a devenit un obiectiv firesc, având în vedere sacrificiile imense ale locuitorilor județului, care s-au jertfit în bătălii dramatice, cum ar fi cele din Carpații Meridionali și de la Mărășești.

Inițiativa de a ridica monumentul a fost demarată în 1925, sub conducerea avocatului Ramiro Savinescu, un cunoscut om politic local.

În urma unui apel publicat în ziarul local Semănătorul Botoșanilor, botoșănenii au fost chemați să contribuie financiar la realizarea acestui proiect important. Contribuțiile au fost susținute și de autoritățile locale, Consiliul Comunal aprobând alocarea unor fonduri considerabile pentru monument.

Monumentul a fost realizat de tânărul sculptor botoșănean Horia Miclescu, ale cărui lucrări au fost supuse unui examen detaliat de o comisie de specialiști.

Publicitate

Alături de fascinantul monument, pe soclul acestuia sunt prezente și patru scuturi, simbolizând cele patru provincii istorice care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Mai mult, se regăsesc și două simboluri reprezentative pentru județul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: coasa, un element din stema județului Botoșani, și capul de bour, simbol al Moldovei. Aceste elemente adaugă o semnificație suplimentară monumentului, subliniind legătura profundă dintre eroismul local și unitatea națională realizată în urma războiului.

După aprobarea machetei, aceasta a fost expusă publicului în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu”, pentru ca locuitorii orașului să își exprime opiniile. Proiectul a fost bine primit, iar monumentul a fost ridicat în centrul orașului pentru a cinsti memoria celor căzuți pe câmpul de luptă.

Simbolul eroismului botoșănean este reprezentat de maiorul Grigore Ignat, care a condus compania de mitraliere în bătălia eroică de la Răzoare, unde și-a pierdut viața, alături de toți subordonații săi. Actul său de curaj și sacrificiul suprem au fost recunoscute printr-un ordin de zi care a subliniat eroismul său: „A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Acest sfârșit ostășesc îi va cinsti pururea memoria și-l va aduce la conștiința ostașilor țării drept pildă de înălțător avânt patriotic.”

Astăzi, monumentul care îl omagiază pe maiorul Ignat și pe toți eroii botoșăneni ai Primului Război Mondial este un simbol al dăruirii și curajului, iar Botoșaniul sărbătorește 100 de ani de la inițiativa de a ridica un moment istoric foarte important în memoria națională.

Citeste mai mult

Economie

Poate află și patronii de la Botoșani: Angajatorii pot oferi 300 de lei vouchere CADOU de 8 martie pentru femei

Publicat

Publicitate

Vine primăvara iar angajatorii din România și implicit oamenii de afaceri din Botoșani, trebuie să știe că au posibilitatea de a oferi angajatelor tichete cadou cu ocazia zilei de 8 Martie, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, relatează alba24.ro.

Aceste tichete sunt scutite de impozit pe venit și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita a 300 de lei per angajată.

Este al doilea an în care angajatorii au această posibilitate, după intrarea în vigoare a legii.

8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Acesta este motivul pentru care femeile ar trebui să fie răsfățate în această zi.

Vouchere cadou de 8 martie. Fundamentul legal:

  • Codul Fiscal prevede că angajatorii pot acorda angajatelor cadouri în bani, inclusiv tichete cadou, cu ocazia zilei de 8 Martie, fără ca acestea să fie supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea pentru fiecare persoană, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 de lei.
  • Potrivit art. 76 alin. (4 ) lit. a) din Codul fiscal, în cazul cadourilor în bani şi/sau în
    natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei:
  • Acordarea de vouchere pentru angajate este prevăzută în OUG 130/2001, potrivit documentelor.
  • DOCUMENT: vezi aici precizările ANAF legate de acordarea de vouchere de 8 martie.

Vouchere cadou de 8 martie: pot fi acordate exclusiv angajatelor

Este important de menționat că această facilitate fiscală se aplică strict angajatelor și numai cu ocazia zilei de 8 Martie.

Publicitate

Depășirea plafonului de 300 de lei sau acordarea tichetelor în alte condiții poate atrage obligații fiscale suplimentare pentru angajator, precizează ANAF.

În concluzie, oferirea de tichete cadou de până la 300 de lei angajatelor de 8 Martie reprezintă o modalitate prin care angajatorii pot manifesta aprecierea față de acestea.

În același timp, angajatul beneficiază și de avantaje fiscale.

Precizare importantă pentru contabili: Cadourile oferite salariatilor nu pot fi tratate fiscal si contabil drept cheltuieli de protocol. În această categorie intră alte tipuri de cheltuieli și este nevoie de documente justificative pentru a le trata contabil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean dispărut în Marea Britanie. Autoritățile și familia cer ajutorul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a dispărut în Marea Britanie.

Neghina Ionuț Bogdan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la muncă în Anglia pe 1 decembrie 2024, însă contactul cu familia sa s-a pierdut la scurt timp după ce le-a spus că a ajuns la destinație. De atunci, nu s-au mai primit informații despre el.

Ionuț Bogdan are o înălțime de 1,80 m, cântărește aproximativ 50 kg și are o constituție slabă. Este posibil să fi lucrat ca șofer în perioada în care a mai fost plecat în Marea Britanie între 2020 și 2023, însă nu se cunosc detalii precise despre angajatorul sau zona în care ar putea lucra.

Oricine îl vede sau are informații despre locul în care se află este rugat să sune la numărul de urgență 112. Autoritățile colaborează cu poliția din Marea Britanie pentru a-l găsi pe bărbatul dispărut.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending