Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (142)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista “Cafeneaua literară” nr. 7 din 2022. Criticul literar Radu Voinescu răspunde la ancheta literară a revistei cu tema “Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. “Criticul care s-a apropiat cel mai bine de Eminescu, după cum văd eu lucrurile, a fost G. Călinescu, şi nu în acea monografie purtând apăsate note romaneşti, numită “Viaţa lui Mihai Eminescu”, a cărei concepţie şi expresie i-au determinat, din păcate, pe cei care nu l-au studiat suficient de bine pe marele critic, să-l considere mai curând autor al unei mistificări, ci în “Opera lui Mihai Eminescu”, laborios, complex efort de decriptare din perspective care întrunesc multidisciplinaritatea, cum nu se mai întreprinsese până atunci. Nu este de neglijat capitolul pe care i-l dedică în “Istorie”. În general, reuşitele în abordarea acestei poezii – din care partea antumă, cea în bună măsură considerată definitivă de către poet, ocupă destul de puţin spaţiu, postumele rezervând uriaşe rezerve de artă literară, de imagini, de simbolistică, de filozofie, care e sigur că ar fi arătat altfel dacă Eminescu ar mai fi avut răgazul să le finiseze – sunt cunoscute.”; 2. “Care ar putea fi motivul pentru care – într-o paradigmă estetică ale cărei valori înalte, validate de-a lungul secolelor, se păstrează – poezia lui Eminescu să nu mai  ocupe, locul central în canonul literar românesc? Să zicem că suntem de accord, la limită, şi cu asta: îl coborâm pe poet de pe acest loc. Dar cine să-l ocupe, admiţând că păstrăm un canon? Trebuie să ne imaginăm un canon constituit din elemente a căror amplitudine este indiferentă oricărei aşezări? Dar atunci este abolită însăşi idea de ierarhie pe care o presupune canonul, chiar în interiorul acestei mulţimi, în sens mathematic. O lovitură de presă nu va aboli niciodată canonul, am crezut o vreme, inspirit dintr-o frază a lui Mallarme. Sau renunţăm la  a avea un canon şi respirăm “aerul pur de după canon”, cum zicea cineva? Mai nou, se pare că nu literatură română, ci comunicare în limba română. Ce pot să comunice, însă, nişte oameni inculţi? Înainte vreme, statul prin şcoli străine îi deştepta pe unii, astăzi pare că îi zăpăceşte iremediabil”;

„România literară” nr. 17 din 21 aprilie 2023.  La rubrica „Poemul săptămânii”, Gellu Dorian publică „o seară liniştită, la Iaşi”: „Stau cu Ioan Es la o vodcă pe o terasă / lângă Biserica Barnovski din Iaşi, / altfel nu ar putea rezista la o lectură prelungită / într-o sală mică a Muzeului Regina Maria, // în apropiere se simte parfumul vechi al Otiliei / şi fumul de pipă al soldatului Topîrceanu, / scos pe nări de Indira, / râpele Tătăraşilor / şi motanul lui Bulgakov oploşit într-o carte / plină de şoareci, pe care Nichita Danilov / tocmai a scos-o din raft odată cu o sticlă de vin, //  dar noi bem vodcă, / el, de teamă să nu se bâlbâie, / o, geaca, mea, / eu, să-mi aduc aminte gustul germenului de secară / rafinat la Sankt Petersburg / când acolo era Europa cu adevărat / nu barbaria de acum tulburând apele Nevei – // hai, se aude o voce ca mitralierele Ierusalimului / pe zidul plângerii, / ce bună e vodca asta, nu pentru că e vodcă, / ci pentru că e dublă / şi o sorb încet să nu fac zgomot / în versurile pe care le voi citi, spune Ioan Es // şi zburăm apoi peste colinele din jur timp de două ore // până ce se face seară, se face linişte / şi vorbim de Guillaume poetul şi administratorul…”;

„România literară” nr. 17 din 21 aprilie 2023.  Irina Petraş publică eseul  „Viaţa cumva-cumva sau despre amnezia culturală”. Reţin: „Fără literatură ne condamnăm la un vocabular minimal, alcătuit din cuvinte orfane, fără valenţe cu celelalte cuvinte (cum zicea Camil Petrescu), căci nu le ştim istoria, creşterea prin şlefuirea la care le-a supus întrebuinţarea meşteşugită de către marii scriitori. Toate enunţurile se condamnă la superficialitate şi uz de nivel zero.  Gândul se zbate pe loc, niciun zvon nu-i răspunde din bogata  şi ignorata biografie a cuvintelor româneşti.  Cuvintele nu au ecou cultural şi nu se mai „prinde” nimeni când cei din jur fac o discretă referinţă culturală. Adam are dreptate: cum poţi să trăieşti fără să ai în minte patrimoniul neamului tău, patrimoniul umanităţii?Cât de fragilă e situarea ta în lume dacă nu-i ai în minte pe Eminescu şi Blaga, pe Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, pe Camil Petrescu şi Hortensia Papadat-Bemgescu? Ce să mai spun de Shakespeare şi Cervantes? Cum trăieşti, cum treci prin lume când nici cele mai comune dintre trimiterile culturale cotidiene nu-ţi spun nimic? Dacă nu ai nicio tresărire când auzi „nu ştiu alţii cum sunt”, „am n-am treabă”,  „ai puţintică răbdare”,  darămite „sub paltin aici e răcoare”, „atâta linişte-i în jur”, „timpul creşte-n urma mea”? Şi-atunci, „pe ce te bazezi?”,Toate-s praf… Lumea-i cum este…”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending