Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (141)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Profesorul Ion Bocioacă,  în „Lumina” din 8 iulie 2016, despre stabilirea lui Nicolae Iorga la Vălenii de Munte: „În 1907, Nicolae Iorga se stabileşte la Vălenii de Munte şi face, cu adevărat, din fosta capitală a judeţului Saac, sau Săcuieni, un centru cultural de excepţie. Rămânerea lui aici a fost o surpriză pentru foarte mulţi. Iorga a venit la Văleni, de la Virbălău, peste deal, împreună cu cumnatul său Ştefan Bogdan, cu trăsura birjarului ardelean Tohoneanu. Auzind intenţia lui Iorga de a se stabili undeva, acesta i-a făcut propunerea să rămână la Văleni. Pe vremea aceea, Iorga era parlamentar independent şi dorea să se stabilească mai aproape de Bucureşti, pentru că la Botoşani nu mai putea locui. În 1907, după reprimarea răsculaţilor care atacaseră oraşul Botoşani, Iorga a publicat articolul „Dumnezeu să-i ierte!” pe pagina întâi a publicaţiei „Neamul Românesc”, din 8 aprilie. O critică dură atât la adresa „sistemului”, cât şi a ţăranilor care s-au dedat la „rele”. Din acest motiv, el a trebuit să părăsească Botoşaniul. Iorga a hotărât să se stabilească la Văleni şi pentru că Titiţa, sau Adriana, fata lui, născută în 1904, era bolnavă de plămâni. Întâmplător, în oraş se afla doctorul Pârvu, coleg de liceu cu el la Iaşi, care l-a convins definitiv să rămână în oraş, o zonă cu aer curat, numai bun pentru afecţiunea fetei lui. Dar Iorga a ales să rămână la Văleni şi pentru că în casa de aici putea primi în taină ardeleni, bucovineni şi bănăţeni de dincolo de munţi. Ultima ctitorie a lui Iorga la Văleni a fost teatrul în aer liber. Al treilea de acest fel, după cele din Ungaria şi Germania. Teatru a fost construit pe un deal, unde s-a săpat un fel de amfiteatru, în care s-a jucat şi „Răsbunarea pământului”, o piesă scrisă de Iorga. Instituţia a fost funcţională până la moartea lui, în 1940. Uneori, asistau la spectacole chiar şi câte 7000 de oameni”;

Citesc „Lumina literară şi artistică” nr. 7(28) din 2016. Reţin dintr-un interviu pe care Daniela Şontică îl ia criticului Alex Ştefănescu ( Alex Şt. Fănescu, aşa cum ar zice poetul Marin Ifrim): 1. „toţi poeţii noştri mari au fost într-un fel sau altul implicaţi în politica românească”; 2. „în unele case ţărăneşti există şi azi, pe „grindă”, câte un volum cu versuri de Mihai Eminescu, având paginile stropite cu ceară, ca Biblia”; 3. „aşa cum se întâmplă ca o pată să nu iasă cu nici un preţ dintr-o ţesătură, din poezia română nu poate fi scoasă, în nici un fel, puritatea ei originară”; 4. „apartenenţa la o generaţie, fie şi la una glorioasă, nu garantează însă nimic. Ceea ce contează este numai valoarea proprie”;  5. „cred că literatura (de la Homer la Soljeniţân şi de la Shakespeare la Eminescu) s-a adresat întotdeauna publicului larg”; 6. „din punctul meu de vedere, însă, activitatea editorială nu este numai o afacere, ci şi o misiune culturală”; 7. „dar a trecut multă vreme de când statul român a încetat să-i mai ocrotească pe scriitori (ca şi pe alţi artişti). Este o mare greşeală pentru care vom plăti cu toţii”; 8. „internetul, folosit inteligent şi responsabil, poate fi un extraordinar mijloc de relansare a interesului pentru literatură”; 9. „nimeni n-a povestit într-8un mod memorabil (ca Bulgakov în Rusia, Kundera în Cehia etc.) ce s-a întâmplat cu poporul român în timpul comunismului”;

Ca să ajung din satul meu natal (Popeşti, Vrancea) în oraşul reşedinţă de judeţ (Focşani), trebuia s-o iau mereu spre nord. M-am obişnuit cu elementele acestui vector aşa că, la un moment dat, am rămas definitiv în spaţiul septentrional, acesta adoptându-mă definitiv fără mari probleme. De unde locuiesc (Hăneşti, Botoşani), comună care a dat ţării doi mari actori, Teofil Vâlcu şi Constantin Cojocaru,  până la Prut am 10 km, până la locul naşterii lui Ştefan Luchian am 18 km, până în satul natal al lui Grigore Vieru doar 40 km şi 50 km până în Ipoteştii lui Eminescu. Spre sud, spre Bucureşti, am mers doar dacă m-au împins anumite treburi speciale (concedii, unele interese concrete, vizite la rude, cât a fost fiul meu student la Bucureşti etc.). Astfel că, mai tot timpul am trecut prin Buzău doar cu trenul sau cu maşina. Dar niciodată nu i-am bătut la pas „pietrele”. În facultate am avut colegi de an sau de grupă din judeţul Buzău. Colegii erau foarte comunicativi, în timp ce colegele, dar absolut toate, aveau o frumuseţe diafană, un fel de fragilitate aparentă şi un zâmbet ascuns, unul în genul celui pe care îl are portretul lui Gheorghe Moldoveanu, personalitate a comunei Ţinteşti, din judeţul Buzău, şi care tronează prima pagină a revistei „Caietele de la Ţinteşti” nr. 4 din 2016.  Fiindcă de la Ţinteşti am primit o revistă deosebită în care publică, printre alţii, Marin Ifrim ( redactorul şef al revistei), Girel Barbu, Nicolae Cabel, Ion Gheorghe, Claudiu Komartin, Passionaria Stoicescu, Magda Ursache, Marilena Lică-Maşala sau Constantin Marafet. Numărul acesta este dedicat comunei Ţinteşti;

Maria Bilaşevschi scrie în „Cronica veche nr. 6(65) din 2016 despre expoziţia lui Manuell Mănăstireanu, originar din Botoşani, fiul artistului Marcel Mănăstireanu. Pusă sub semnul „Privirilor” şi a unui citat din Rilke, „frumosul nu-i decât pragul înspăimântătorului”, reţinem din  cronica dedicată pictorului: 1. „enigmatic, aparent singuratic, pare a se dedubla cu fiecare portret şi privire”; 2. „personajele lui Manuell Mănăstireanu nu sunt lumeşti, acestea şi-au depăşit carnalitatea, limitarea telurică”; 3. „Manuell Mănăstireanu ne avertizează că desenele dispuse pe simeză stau sub o privire solitară a unui personaj tarkovskian”; 4. „nu realul este punctul de plecare, nu carnalitatea şi nici forma finită”; 5. „Manuell Mănăstireanu alege embleme, fie ale istoriei artei, creatori,oameni dragi, personaje ori simboluri”; 6. „fiecare personaj pare a trage cu ochiul la cel dispus în apropierea-i”; 7. „artistul ne îndeamnă să privim cu acel ochi ce depăşeşte vederea obişnuită, cu ochiul percepţiei”; 8. „Manuell Mănăstireanu crede, asemenea lui Casimo di Medici, Leonardo da Vinci, că artistul se reprezintă întotdeauna pe sine însuşi”; 9. „elementele pictoriale ce perturbă retina, personajele pentru care deformările sunt ecou al agonizării, par a veni din întuneric spre lumină”; 10. „ce este esenţial la Manuell Mănăstireanu nu este atât ceea ce se vede plastic, ci nevăzutul, acea profunzime a eu-lui individual ce se desface fiecăruia, strat cu strat, doar pentru a se reîntregi imediat ce ai trecut la următorul portret”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Fotbal: FC Botoșani a debutat cu o victorie în play-out, 2-0 cu Petrolul, la Ploiești

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a debutat cu o victorie în faza play-out a Superligii de fotbal, 2-0 (1-0) cu Petrolul Ploiești, vineri, în deplasare.

Oaspeții au deschis scorul rapid, prin Zoran Mitrov (3), după o pasă greșită de Tommi Jyry.

Angolezul Aldair, intrat pe teren în min. 66, a închis tabela (73), cu un șut la vinclu, după un contraatac supranumeric purtat de Zoran Mitrov.

Oaspeții au mai avut două ocazii uriașe de gol, dar Mitrov a trimis în bară (11), iar Adrian Chică-Roșă (60) a ratat din doi metri la centrarea lui Adams Friday.

Cea mai bună ocazie a echipei antrenate de Adrian Mutu a fost un șut de la 24 de metri trimis de Ricardinho, respins în corner de portarul Giannis Anestis (70).

La meci au asistat 3.014 spectatori, potrivit site-ului competiției.

Publicitate

FC Botoșani e neînvinsă de patru etape și a câștigat ultimele trei meciuri fără a primi gol.

Petrolul a câștigat ambele confruntări din sezonul regulat, 2-0 în deplasare și 3-1 acasă.

FC Petrolul Ploiești – AFC Botoșani 0-2 (0-1), Stadion ”Ilie Oană” – Ploiești
Au marcat: Zoran Mitrov (3), Aldair Caputa Ferreira (73).
Arbitru: Adrian Viorel Cojocaru (Galați); arbitri asistenți: Florian Alexandru Vișan (Galați), Romică Bîrdeș (Pitești); al patrulea oficial: Bogdan Dumitrache (București)
Arbitru video: Horia Gabriel Mladinovici (București); arbitru asistent video: Cristina Mariana Trandafir (București)
Observatori: Teodora Albon (Cluj-Napoca) – CCA, Marian Bucurescu (București) – LPF
AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie. Cresc și tarifele pentru vagoanele cușetă sau transport biciclete

Publicat

Publicitate

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie. Pasagerii care călătoresc cu trenul vor plăti mai mult abonamente și suplimente începând cu 28 martie, potrivit unui ordin emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Aceste scumpiri vor afecta în special pasagerii care călătoresc pe distanțe scurte sau care utilizează frecvent transportul feroviar pentru navetă, scrie alba24.ro.

Ordinul ministrului Transporturilor pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.039/2024 privind aprobarea tarifelor care pot fi percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public a fost publicat pe 13 martie în Monitorul Oficial.

Noile tarife vor intra în vigoare pe 28 martie, la 15 zile de la data publicării.

Abonamentele de tren se scumpesc din 28 martie

Potrivit acestuia, pentru călătoriile efectuate pe teritoriul zonelor metropolitane, achitarea tarifului tichetului de rezervare este opțională pentru trenurile unde există regim de rezervare a locului.

Tarifele abonamentelor pentru trenurile categoriile Intercity, Interregio și Regio, atât pentru clasa 1 cât și pentru clasa a 2-a, au fost actualizate și majorate.

Spre exemplu, la trenuri din categoria Intercity (IC), pentru distanțe între 1-10 km, abonamentul lunar ajunge la 385 lei (clasa 1) și 275 lei (clasa a 2-a).

Publicitate

La trenurile Interregio (IC), pentru distanțe de 1-10 km, tariful pentru un abonament lunar ajunge la 322 lei (clasa 1) și 241,50 lei (clasa a 2-a).

De asemenea, tariful pentru rezervarea locurilor la Intercity (IC) și Interregio (IR) este acum de 4 lei, indiferent de distanța parcursă.

Și tarifele suplimente pentru vagoane de dormit au fost actualizate. Cabina single va costa 235,50 de lei iar cabina cu 2 locuri – 125,50 de lei, indiferent de distanță. Prețurile se aplică la tariful aferent călătoriei la clasa 1. Cabina cu 3 locuri va costa 104,50 lei. Prețul se aplică la tariful aferent călătoriei la clasa a 2-a.

Tarifele suplimente pentru vagoane cușetă sunt:

  • supliment pat cabină cu 4 locuri – 81,50 lei
  • supliment pat cabină cu 6 locuri – 60,50 lei

Vor crește și tarifele suplimente pentru transport biciclete și transport bagaje neînsoțite (maximum 5 kg).

Tarife transport biciclete nepliabile (zona km – lei):

  • 1-60 km – 7,50 lei
  • 61-120 km – 10,50 lei
  • 121-250 km – 15,50 lei
  • 251-500 km – 21,00 lei
  • peste 500 km – km 26,00 lei

Transport pachete/bagaje neînsoțite (zona km – lei):

  • 1-60 km – 7,50 lei
  • 61-120 km – 10,50 lei
  • 121-250 km – 15,50 lei
  • peste 250 km – 21,00 lei

Citeste mai mult

Eveniment

George Simion și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale 2025. O contestație, înregistrată la doar câteva minute

Publicat

Publicitate

George Simion, liderul AUR, și-a depus vineri candidatura pentru prezidențiale 2025.

”Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) informează că, în data de 14.03.2025, a fost depusă propunerea de candidatură a domnului George-Nicolae Simion, desemnat de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) pentru funcția de Președinte al României”, a anunțat BEC.

Candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale a fost contestată la Biroul Electoral Central, la câteva minute după ce Simion și-a depus dosarul de candidatură însoțit de listă cu semnăturile susținătorilor, potrivit Mediafax.

Contestația a fost depusă de avocatul Bogdan Ionescu. Acesta a anunțat la Antena 3 CNN că în opinia sa Simion este cel mai neeligibil candidat pe palier constituțional.

Citeste mai mult

Eveniment

Legea „fugarilor”, promulgată de președintele interimar

Publicat

Publicitate

Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, vineri, legea potrivit căreia se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliție în vederea punerii în executare a mandatului.

Această modificare a Codului penal urmărește înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate, care este asimilată evadării dacă persoana condamnată nu se prezintă la organul de Poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea instanței.

‘Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deținere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei’, prevede legea.

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Camera Deputaților a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat la CCR ‘Legea fugarilor’.

După mai multe amânări, în octombrie anul trecut CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu ‘Legea fugarilor’ și a stabilit că actul normativ este constituțional. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending