Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (141)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Profesorul Ion Bocioacă,  în „Lumina” din 8 iulie 2016, despre stabilirea lui Nicolae Iorga la Vălenii de Munte: „În 1907, Nicolae Iorga se stabileşte la Vălenii de Munte şi face, cu adevărat, din fosta capitală a judeţului Saac, sau Săcuieni, un centru cultural de excepţie. Rămânerea lui aici a fost o surpriză pentru foarte mulţi. Iorga a venit la Văleni, de la Virbălău, peste deal, împreună cu cumnatul său Ştefan Bogdan, cu trăsura birjarului ardelean Tohoneanu. Auzind intenţia lui Iorga de a se stabili undeva, acesta i-a făcut propunerea să rămână la Văleni. Pe vremea aceea, Iorga era parlamentar independent şi dorea să se stabilească mai aproape de Bucureşti, pentru că la Botoşani nu mai putea locui. În 1907, după reprimarea răsculaţilor care atacaseră oraşul Botoşani, Iorga a publicat articolul „Dumnezeu să-i ierte!” pe pagina întâi a publicaţiei „Neamul Românesc”, din 8 aprilie. O critică dură atât la adresa „sistemului”, cât şi a ţăranilor care s-au dedat la „rele”. Din acest motiv, el a trebuit să părăsească Botoşaniul. Iorga a hotărât să se stabilească la Văleni şi pentru că Titiţa, sau Adriana, fata lui, născută în 1904, era bolnavă de plămâni. Întâmplător, în oraş se afla doctorul Pârvu, coleg de liceu cu el la Iaşi, care l-a convins definitiv să rămână în oraş, o zonă cu aer curat, numai bun pentru afecţiunea fetei lui. Dar Iorga a ales să rămână la Văleni şi pentru că în casa de aici putea primi în taină ardeleni, bucovineni şi bănăţeni de dincolo de munţi. Ultima ctitorie a lui Iorga la Văleni a fost teatrul în aer liber. Al treilea de acest fel, după cele din Ungaria şi Germania. Teatru a fost construit pe un deal, unde s-a săpat un fel de amfiteatru, în care s-a jucat şi „Răsbunarea pământului”, o piesă scrisă de Iorga. Instituţia a fost funcţională până la moartea lui, în 1940. Uneori, asistau la spectacole chiar şi câte 7000 de oameni”;

Citesc „Lumina literară şi artistică” nr. 7(28) din 2016. Reţin dintr-un interviu pe care Daniela Şontică îl ia criticului Alex Ştefănescu ( Alex Şt. Fănescu, aşa cum ar zice poetul Marin Ifrim): 1. „toţi poeţii noştri mari au fost într-un fel sau altul implicaţi în politica românească”; 2. „în unele case ţărăneşti există şi azi, pe „grindă”, câte un volum cu versuri de Mihai Eminescu, având paginile stropite cu ceară, ca Biblia”; 3. „aşa cum se întâmplă ca o pată să nu iasă cu nici un preţ dintr-o ţesătură, din poezia română nu poate fi scoasă, în nici un fel, puritatea ei originară”; 4. „apartenenţa la o generaţie, fie şi la una glorioasă, nu garantează însă nimic. Ceea ce contează este numai valoarea proprie”;  5. „cred că literatura (de la Homer la Soljeniţân şi de la Shakespeare la Eminescu) s-a adresat întotdeauna publicului larg”; 6. „din punctul meu de vedere, însă, activitatea editorială nu este numai o afacere, ci şi o misiune culturală”; 7. „dar a trecut multă vreme de când statul român a încetat să-i mai ocrotească pe scriitori (ca şi pe alţi artişti). Este o mare greşeală pentru care vom plăti cu toţii”; 8. „internetul, folosit inteligent şi responsabil, poate fi un extraordinar mijloc de relansare a interesului pentru literatură”; 9. „nimeni n-a povestit într-8un mod memorabil (ca Bulgakov în Rusia, Kundera în Cehia etc.) ce s-a întâmplat cu poporul român în timpul comunismului”;

Ca să ajung din satul meu natal (Popeşti, Vrancea) în oraşul reşedinţă de judeţ (Focşani), trebuia s-o iau mereu spre nord. M-am obişnuit cu elementele acestui vector aşa că, la un moment dat, am rămas definitiv în spaţiul septentrional, acesta adoptându-mă definitiv fără mari probleme. De unde locuiesc (Hăneşti, Botoşani), comună care a dat ţării doi mari actori, Teofil Vâlcu şi Constantin Cojocaru,  până la Prut am 10 km, până la locul naşterii lui Ştefan Luchian am 18 km, până în satul natal al lui Grigore Vieru doar 40 km şi 50 km până în Ipoteştii lui Eminescu. Spre sud, spre Bucureşti, am mers doar dacă m-au împins anumite treburi speciale (concedii, unele interese concrete, vizite la rude, cât a fost fiul meu student la Bucureşti etc.). Astfel că, mai tot timpul am trecut prin Buzău doar cu trenul sau cu maşina. Dar niciodată nu i-am bătut la pas „pietrele”. În facultate am avut colegi de an sau de grupă din judeţul Buzău. Colegii erau foarte comunicativi, în timp ce colegele, dar absolut toate, aveau o frumuseţe diafană, un fel de fragilitate aparentă şi un zâmbet ascuns, unul în genul celui pe care îl are portretul lui Gheorghe Moldoveanu, personalitate a comunei Ţinteşti, din judeţul Buzău, şi care tronează prima pagină a revistei „Caietele de la Ţinteşti” nr. 4 din 2016.  Fiindcă de la Ţinteşti am primit o revistă deosebită în care publică, printre alţii, Marin Ifrim ( redactorul şef al revistei), Girel Barbu, Nicolae Cabel, Ion Gheorghe, Claudiu Komartin, Passionaria Stoicescu, Magda Ursache, Marilena Lică-Maşala sau Constantin Marafet. Numărul acesta este dedicat comunei Ţinteşti;

Maria Bilaşevschi scrie în „Cronica veche nr. 6(65) din 2016 despre expoziţia lui Manuell Mănăstireanu, originar din Botoşani, fiul artistului Marcel Mănăstireanu. Pusă sub semnul „Privirilor” şi a unui citat din Rilke, „frumosul nu-i decât pragul înspăimântătorului”, reţinem din  cronica dedicată pictorului: 1. „enigmatic, aparent singuratic, pare a se dedubla cu fiecare portret şi privire”; 2. „personajele lui Manuell Mănăstireanu nu sunt lumeşti, acestea şi-au depăşit carnalitatea, limitarea telurică”; 3. „Manuell Mănăstireanu ne avertizează că desenele dispuse pe simeză stau sub o privire solitară a unui personaj tarkovskian”; 4. „nu realul este punctul de plecare, nu carnalitatea şi nici forma finită”; 5. „Manuell Mănăstireanu alege embleme, fie ale istoriei artei, creatori,oameni dragi, personaje ori simboluri”; 6. „fiecare personaj pare a trage cu ochiul la cel dispus în apropierea-i”; 7. „artistul ne îndeamnă să privim cu acel ochi ce depăşeşte vederea obişnuită, cu ochiul percepţiei”; 8. „Manuell Mănăstireanu crede, asemenea lui Casimo di Medici, Leonardo da Vinci, că artistul se reprezintă întotdeauna pe sine însuşi”; 9. „elementele pictoriale ce perturbă retina, personajele pentru care deformările sunt ecou al agonizării, par a veni din întuneric spre lumină”; 10. „ce este esenţial la Manuell Mănăstireanu nu este atât ceea ce se vede plastic, ci nevăzutul, acea profunzime a eu-lui individual ce se desface fiecăruia, strat cu strat, doar pentru a se reîntregi imediat ce ai trecut la următorul portret”;

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bunic de 81 de ani, cu permisul suspendat, depistat la volan pe o stradă din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Dorohoi au oprit pentru control, pe drumul național, DN 29 A, în municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un bărbat, de 81 de ani, din județul Iași.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autovehicule suspendată pentru abateri la regimul rutier.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending