Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (140)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

În „Oglinda literară” nr. 163 (iulie 2015), Gheorghe Funar face o selecţie de fragmente edificatoare pentru vremea lui Eminescu, dar şi pentru „epoca neagră post-decembristă”, toate puse sub titlul „Actualitatea genialului Mihai Eminescu”. Reţinem: „Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale. Cauza acestei organizări triste e interesul bănesc, nu comunitatea de idei” („Timpul”, 27 aprilie 1879); „Trădătorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român”( „Timpul”, 15 mai 1879);

 În acelaşi număr al revistei „Oglinda literară”, Magdalena Albu publică „Eminescu – identitatea asumată a poporului român”. Autoarea porneşte de la un citat din Zoe Dumitrescu Buşulenga cu referire la „întreg lanţul de acte sacrificiale îndurate antum, dar şi în postumitate” de către Eminescu: „Eu aş zice că au fost trei sacrificări: prima în timpul vieţii lui, când era privit de contemporanii săi ca o ciudăţenie. El venea ca un mare întemeietor de limbă poetică, venea ca un european. Este primul mare poet european al României! A doua a fost în anii *50 când sovieticii aveau în plan să ne reteze rădăcinile. Şi a treia se întâmplă în momentul de faţă, promovată, din păcate, dinspre vest, ceea ce e o mare tristeţe. Eu înţeleg globalizarea, integrarea, dar nu fără identitate. A încerca să dărâmi acest „monument”- închinat de alţii, în cinstea lui – înseamnă să-ţi ignori tu puterile tale, de nevrednică şi măruntă creatură. Şi ceea ce e cel mai grav, să loveşti în valorile culturii tale tradiţionale. Asta nu înseamnă să te integrezi într-o cultură europeană, căci fără aceste valori nu vom putea niciodată supravieţui”.

Publicitate

Autoarea eseului crede că se poate vorbi şi de a patra sacrificare a poetului – „cel care avea conştiinţa clară a geniului şi a destinului său ca poet şi ca om (Alain Guillermou) -, de data aceasta nu în nume personal, ci în nume colectiv, al poporului căruia i-a reformat cultura şi limba”;

În „Lumina” din 27 iunie 2015, Dan Cârlea, pe lângă istoria teiului lui Eminescu, prezintă şi istoria plopilor fără soţ: „Plopii fără soţ încă există. Nu toţi, dar mare parte din plopii care l-au inspirat pe Eminescu să scrie poezia „Pe lângă plopii fără soţ”, publicată în 1883, mai pot fi văzuţi pe şoseaua Bucium din Iaşi. La vremea când Mihai Eminescu  se plimba pe lângă plopii albi, dealul Bucium era din plin împădurit. În zonă avea casa de vară şi soţul Veronicăi Micle, Ştefan Micle, rector al Universităţii din Iaşi, iar poetul făcea adesea plimbări prin zonă, la  Hanul „Trei Sarmale”, împreună cu prietenul său Ion Creangă. În anul 1973, cei 29 de plopi au fost ridicaţi la rangul de monument al naturii. Ceauşescu a avut acolo o casă de oaspeţi, motiv pentru care s-au efectuat lucrări asupra albiei pârâului Vămăşoaia, lucrări care au dus la modificarea nivelului pânzei apei freatice, plopii fiind afectaţi. Unii dintre ei au fost loviţi de trăsnet de-a lungul vremii, alţii au fost tăiaţi fiindcă se uscaseră. În prezent mai pot fi văzuţi 15 plopi, lângă ei fiind şi un bust al lui Eminescu, iar pe o placă sunt gravate primele versuri  din cunoscuta poezie: „Pe lângă plopii fără soţ / Adesea am trecut / Mă cunoşteau vecinii toţi / Tu nu m-ai cunoscut”;

Vreţi să înţelegeţi filosofia eminesciană? Următorul plan, în şase puncte, poate fi o cale:  1.„Începutul se bazează pe cunoaşterea doctrinelor antice: pitagorismul, orfismul şi platonismul” (Cristian Livescu); 2. Imnul asirobabilonian „Enuma Elis”; 3. „Teogonia” lui Hesiod; 4. Opera lui Aristotel; 5. Teorii din filosofia modernă: Kant, Laplace, Scopenhauer; 6. „Eminescu a realizat o sinteză a influenţelor preluând şi reinterpretând informaţiile cu măiestrie şi originalitate, într-un ansamblu impresionant” (Mircea Itu);

Publicitate

 

Particip la lansarea unui volum de poezii ale unui poet transmodernist: Ciprian Iulian Şoptică.  Născut la 18 iulie 1985 la Botoşani, Ciprian Iulian Şoptică este absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Iaşi, are un master în „Filozofie aplicată şi management cultural”, iar din 2013 şi-a luat doctoratul în filozofie. Pe lângă câteva  cărţi de specialitate, el este şi autorul altor două cărţi de poezie: „Dumnezeu n-a murit” (poeme)- Editura „Gens Latina”, Alba Iulia, 2009, 2013  şi „Urlet de lumină (poeme) – Editura „Panfilius”, Iaşi 2010.  Noul volum de versuri se intitulează „văzându-mi noaptea” – Editura „Zona Publishers”, Iaşi, 2015.

Intervenţia mea s-a axat pe câteva idei principale: ieşirea din tagma păguboasă a miserupiştilor ieşeni, model de manageriere a perspectivelor intelectuale personale, o „utopie albastră” grefată pe un  pătrat relaţional, o încercare de explorare a întunericului dintr-o perspectivă filosofică şi pe  îndemnul, pe care l-am dedus că ni l-ar face poetul, de a ne transforma fiecare într-o sursă de lumină într-o noapte interioară. Reţin o poezie  plină de trimiteri ironice: „Haide ger, vino în noapte! / Pe Heidegger adu-l în spate, / Nu cu ştiinţă, ci cu fapte, / Plin de fiinţă, gol de moarte. // Pe un capăt de retină, / Vină Kant, cu-a lui lumină! / Burta-n veci, fie-ne plină, / De colaci şi de slănină! // Plângă Nietzsche cât o vrea, / Lumea-n loc tot n-o să stea. / Fie iarna cât de grea, / Eu mă joc în crâng cu ea. // Haide ger, cu gâtul strâmb, / Poate dau şi eu de-un dâmb! / Să mă uit ca un nătâng / Cum luceferii se strâng! / Vino ger, vino în ziuă!”(„Haide ger!”);

Publicitate

 

Cineva m-a întrebat pe ce bază l-am considerat allportian pe Traian Calancia (trăitor în Săveni), autorul a patru cărţi, una de poezie şi trei de proză, toate de un psihologism remarcabil. I-am explicat atunci, deşi demonstrasem logic şi în cronica făcută la una din cărţi, aşa cum se poate  citi şi Gordon W. Allport, „Structura şi dezvoltarea personalităţii” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981). Recent, studiind  cartea lui Lucian Cochinescu, „Dimensiuni ale psihologiei în literatură” (colecţia Universitaria-Psihologie, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2008), găsesc: Mai reţinem încă două idei interesante ale lui Allport, care sunt, de fapt, alte două argumente cu privire la relaţia dintre psihologie şi literatură. Prima este aceea că psihologia şi literatura sunt două metode foarte importante pentru studiul personalităţii. Aşadar, psihologul amintit le şi desparte, fiecare din ele conţinând însă acelaşi interior, personalitatea umană. Autorul consideră că metodele în psihologie şi literatură sunt distincte şi complementare.  A doua remarcă este cea făcută cu privire la ceea ce a spus Garraty: „Un psiholog ar simţi nevoia unei verificări exterioare asupra trăiniciei interpretării sale”. Or, psihologia nu a reuşit – spune Allport (1981) – să generalizeze metoda autoconfruntării, aşa cum procedează literatura cu personajele sale, faptele odată prezentate fiind apoi derulate prin coerenţă, ele trebuind să urmeze. Nimeni nu pretinde să-l validăm pe Hamlet în mod ştiinţific. Acest portret puternic se validează prin el însuşi şi fiecare caracterizare reuşită face la fel. Când toate trăsăturile sunt coerente vorbim despre autoconfruntare”.

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 7 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 7 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending