Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (14)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 4 şi nr 5 din 2022. Consecvent în a urmări prezenţa toposului botoşănean în revistele literare, constat că „România literară”, spre deosebire de „Luceafărul de dimineaţă”, face referiri directe, indirecte sau prin inducţie la acest spaţiu cultural românesc.
Adrian Popescu, la rubrica sa, publică „Scandalul şi omagiul”, un mănunchi de puncte de vedere privind acordarea Premiului „Opus Primum” şi la Ziua Naţională a Culturii Române: „Ziua poetului a fost la fel precum celelalte două scandaluri, la fel de absurd, dar cu o mai mare doză de trivialitate. Nu cred că juriul , ştiind cum arată textul, , nu doar antiliric, ci anticultural, i-ar fi îngăduit autoarei să-l citească, mai ales acolo, mai ales atunci. Era limpede pentru oricine ce anume urmărise autoarea, o lovitură de imagine. A reuşit prin scandal să le pună în umbră pe alte câştigătoare ale aceluiaşi premiu La Festivalul organizat la Botoşani de trei decenii de Gellu Dorian.”
Adrian Popescu pune atitudinea laureatei de anul acesta, ca şi a celorlalte două din anii trecuţi, sub semnul deliberat al unei „lupte feroce pentru imagine”, pentru a scoate în relief că este adepta „militantismului corectitudinii politice” care nu se putea realiza decât printr-o atitudine agresivă. Privind nominalizata de anul acesta (2022), Adrian Popescu este necruţător, afirmând că a depăşit orice regulă în orgoliu şi inadecvare: „Că toate trei au avut ceva de spus acuzator şi nedrept, simplificator şi etichetând totul ideologic conform progresismului la modă, a fost evident pentru toată lumea, dar acum lectura unui text lipsit de orice grăunte de poezie, fie ea avangardistă ori / şi teribilistă, mizerabilistă sau postumană, a provocat indignare. Aici am ajuns, atât de jos, încât să ne descriem măruntele angoase şi aparatul de reproducere, total lipsiţi de elementara bună-cuviinţă? Nu e Charles Bukowski, nu vă amăgiţi, este doar vulgaritate şi lipsă de fler literar, nu sunt nici pagini din Tropicul Cancerului ori din Sexus, Plexus, Nexus aranjate în strofe după bunul plac. E nimicul orgolios, centrat pe propria persoană, nivelul ultimelor straturi de umanitate degradată. Mila pentru o asemenea lipsă de orizont spiritual mi se pare înspăimântătoare, nu dramatizez, dar cum este posibil pentru un poet să coboare la nivelul unor chat-uri deocheate?”
Continuă Adrian Popescu: „Ca nuca în perete au fost şi celelalte premiante, dar la nivelul de cenaclu provincial teribilist ultima nominalizată la un premiu pentru care nu trebuia să aplice, dacă atât înseamnă pentru ea poezie şi Eminescu. Nu e vorba de pudibonderie, aici, ci de lipsă de demnitate literară. Nu orice ne trece prin cap e poezie postmodernă.”
O umbră de regret străbate întregul articol scris de Adrian Popescu: „Şi aceasta unde? La Ipoteşti, acasă la Eminescu, unde un Centru de Studii „Mihai Eminescu” şi un Memorial Ipoteşti se străduiesc să menţină vie pentru toţi flacăra poeziei adevărate, în care se mistuie cel care înseamnă însăşi onoarea şi însuşi talentul poeţilor români. Un act de recunoştinţă infinită se cuvine să simtă fiecare român pentru Eminescu, poeţii în primul rând, dar şi o întreagă naţiune, aşa cum simte umanitate pentru Dante.”
Cronica literară semnată de Daniel Cristea-Enache face referire la volumul „O cartografie a invizibilului” de Vasile Dan, o antologie apărută în colecţia Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, la un an după ce a primit acest premiu „Opera Omnia”. Reţinem câteva punctări ale criticului: 1. „dacă la alţi autori ai noştri această schimbare generală a provocat o mutaţie în scrisul lor literar, la Vasile Dan nu există o cezură între poezia lui din anii 1980, ai ceauşismului crepuscular, şi cea din anii 1990, ai freneziei discursive post-revoluţionare”; 2. „grosul antologiei, ca să zic aşa, se bazează pe cărţile scrise de Vasile Dan în ultimii ani şi pe un capitol de inedite consistent cu care ea se deschide”; 3. „la Vasile Dan, imaginea de Opera Omnia se obţine nu prin însumare cantitativă, ci prin decantare şi, da, eliminare. Poetul a lăsat mult material în urmă, fără a-l regreta”; 4. „autorul îşi controlează inspiraţia şi imaginaţia artistică dându-le un curs auto-referenţial şi un nivel de altitudine intelectuală care rarefiază aerul poeziei şi îl purifică”.
În celălalt număr al „României literare” (nr. 5), botoşănenii pot citi articolul lui Nicolae Prelipceanu, unul pus sub semnul întrebării şi intitulat „Evoluţie sau revoluţie?” E vorba despre oamenii noi ai timpului de azi, cei care flutură stindardul corectitudinii politice sau cei care se supun mentalităţilor de altădată. Prin inducţie, Nicolae Prelipceanu ne duce cu gândul la poeta care a câştigat anul acesta Premiul „Opus Primum”: „Când vreo poetă sau vreun poet îşi numeşte organele şi manifestările la care altădată un Eminescu abia dacă putea visa în intimitate, unde îşi permitea şi să comită les-tabu, adică să le numească aşa cum le venea, vechea mentalitate îşi găseşte un bun teren de „manifestare plenară”, cum spunea ştiţi dvs. cine. Prima reacţie a oricui, mai ales dacă face parte din clasa celor care trăiesc mai demult în această lume, e, sigur, aceea de a se pama de îndrăzneala autoarelor sau autorilor „blasfemiei(!)” şi de a recurge la un calificativ aflat, de altfel, la îndemâna oricui: pornografia.”
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Economie
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024
2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024
3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024
4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.
Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025
La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.
“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?
Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!
Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!
Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.
Economie
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.
Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.
Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.
În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.
Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni
Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:
persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.
Între aceste operațiuni sunt:
- livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
- livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,
conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.
De ce au fost aprobate modificările legislative
În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.
Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.
„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
Eveniment
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.
În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.
Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.
Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.
Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.
Economie
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.
Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.
“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!
Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.
Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.
E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație
Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul
Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani
Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme
Județele de graniță, supravegheate atent din zbor: Poliţia Română cumpără DRONE pentru supraveghere video aeriană
(P) Valeriu Iftime: Un județ întreg resimte din plin povara eșecurilor, a incompetenței și a nepăsării cu care a condus PSD acest județ
Stație de mixturi asfaltice și betoane verificată de comisarii Gărzii de Mediu Botoșani după mai multe plângeri
452 de locuri de muncă disponibile la Botoșani. Vezi LISTA cu locurile de muncă comunicată de AJOFM
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
Pensia anticipată, ANULATĂ în instanță pentru locuitorii din zonele poluate
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, candidat PNL la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Budăi, candidat PSD la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României (P)
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mircea Magdalena, candidat PSD Botoșani la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Eduard Mititelu, candidat PNL la Camera Deputaților din Parlamentul României
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, vicepreședintele PSD Botoșani (P)
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, candidat PSD la Senatul României (P)
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
