Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (139)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Contemporanul. Ideea Europeană.  Theodor Codreanu scrie eseul „Sonetul românesc”, axându-se pe cărţile semnate de Florica Gh. Ceapoiu .  Reţinem, cu precădere, referirile la Eminescu: 1. „Eliade a fost cel mai important teoretician al sonetului înainte de Eminescu şi de C. D. Zeletin şi nu e întâmplător că autorul „Iambului” l-a preţuit pe autorul „Zburătorului” şi din acest punct de vedere. Preeminescienii au avut, de asemenea, un rol important şi pentru oprirea poetului la schema sonetului italian, fapt surprinzător dacă ţinem seamă de  admiraţia lui pentru „divinul brit”. Preţuirea canonică a lui Eminescu pentru Shakespeare se vede în şlefuirea sonetului „Sătul de lucru…”, aruncând urme şi în variantele sonetelor proprii, cum remarcă doamna Florica Gh. Ceapoiu, poetul lăsând revanşa shakespeariană în prozodie şi versificaţie poeţilor viitori , împlinită strălucit de Vasile Voiculescu în „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare…” 2. „Un subcapitol important este cel rezervat prozodiei sonetelor („Despre arhitectura prozodică a primelor sonete româneşti”), care demonstrează că forma muzicală a texturii nu vine din simpla perfecţiune a formei, pe care Eminescu însuşi a negat-o, schimbând paradigma liricii moderne: „S-a zis de mult că frumuseţea consistă în proporţia de forme. Nimărui nu i-a venit în minte că consistă în proporţia de mişcări şi, cu toate acestea, asta e adevărata frumuseţe. Frumuseţi moarte sunt cele cu proporţie de forme, frumuseţi vii, cele cu proporţii de mişcări. E evident că această proporţie de mişcare unde nimic nu e prea întins, nici prea flasc, e o stare de echilibru – fericirea”. (M. Eminescu, „Opere”, XV, 1993). 3. „În ce-l priveşte pe Eminescu, el coroborează structura muzicală a versurilor cu ceea ce a numit „proporţia de mişcări”. De aceea, iambii sunt numiţi suitori, troheii coborâtori, dactilele – săltăreţe.”  4. „Dacă, spre exemplu, exegeţii poemului „Luceafărul”, în frunte cu George Călinescu, au convenit că ritmica exterioară (vizibilă) a textului este pur iambică, după model german, Adrian Voica a sesizat că dinamica muzicală interioară este infinit mai complexă, stabilind că în cele 98 de strofe ale capodoperei eminesciene sunt nu mai puţin de 75 de scheme ritmice diferite, oscilând între celula cretică (monosilabică) şi cea a ante hipermesomacrului (septasilabic). Acest dinamism muzical a fost recunoscut chiar de către George Călinescu, atunci când aprecia structura simfonică a poemului: unele strofe tac, altele cântă, armonizându-se, în final, ca într-un veritabil ţipăt coral. Asemenea taină muzicală se poate ascunde şi-n sonet, în pofida rigorilor formale”. 5. „Suirea Luceafărului către Tatăl ceresc, ipostaziat în Demiurg, este iambică: „Porni luceafărul. Creşteu / În cer a lui aripe, / Şi căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe. Poetul condensează întreaga călătorie ca proporţie de mişcări, într-un antehipermesomacru şi o monosilabă cu diftong, sugerând a fi, la rându-i umbră eufonică de troheu. Aş sugera  autoarei să extindă paradigma armoniei eminesciene către şi dinspre sonete”; 6. „Un alt subcapitol la „Recitind sonetele lui Mihai Eminescu” îşi propune „reintegrarea” sonetelor postume în plasma antumelor, toate împreună pregătind terenul către ecuaţia sonet literar – sonet muzical din al treilea capitol. De la trubaduri la Eminescu, sonetul a trecut prin dodecasilabul italian (12 silabe cu accent pe a 11-a), alexandrinul francez (12 silabe), decasilabul englez (10 silabe), ajungând la complexitatea endecasilabului iambic eminescian, evoluat în alexandrinul românesc de 14 şi 16 silabe, alţi poeţi precum Grigore Hagiu restrângându-l la metrica octosilabică, mergându-se, prin Horia Bădescu, până la plăsmuirea unei noi specii, ronsetul, creaţie hibridă între sonet şi rondel. Având la dispoziţie   tezaurul sonetistic universal şi românesc, compozitorul Florian Chelu Madeva a creat sonetul muzical pe baza a numai două măsuri muzicale din J. S. Bach.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Ortodoxă este din nou în doliu. Preotul Tiberiu Mihăiță Mechno, paroh la o biserică din Suceava, a murit la 42 de ani

Publicat

Publicitate

Preot decedat pe loc. Dascălul a scăpat cu viață ca prin minune. Autoturismul de teren în care se afla fața bisericească  din Izvoarele Suceavei s-a răsturnat în albia râului. Comunitatea de credincioși este în doliu. Preotul Mechno Tiberiu Mihăiță de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Bobeica a murit la locul accidentului. Echipajul SMURD a incercat resuscitarea potrivit protocolului însă fără vreun rezultat, scrie stiridinbucovina.ro.

Sâmbăta neagră pentru IZvoarele Sucevei

 Sambata , la  ora 16.00, pe DJ 175, în com. Izvoarele Sucevei, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia un autoturism de teren a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat în albia unui râu.

Din verificări, s-a stabilit că la data de 22.02.2025, ora 15.58, un bărbat de 41 de ani, preot  din com./sat Izvoarele Sucevei, în timp ce conducea autoturismul pe DJ 175, având direcția de deplasare spre com. Izvoarele Sucevei, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, intrând pe spațiul verde din partea dreaptă, iar mai apoi în parapetul metalic. În urma impactului autoturismul a fost proiectat și s-a răsturnat în albia râului Suceava.

În urma evenimentului rutier, conducătorul auto de 41 de ani a suferit grave leziuni grave în urma căroara a survenit decesul acestuia.

De asemenea, în autoturism  se mai afla și un pasager din com/sat Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, care a suferit leziuni ușoare.

Publicitate

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ucidere din culpă” prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul Penal și ”vătămare corporală din culpă„ prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul Penal.

Citeste mai mult

Eveniment

2025, anul în care marcăm 100 de ani de la inițiativa care ridica la Botoșani grupul statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în Atac”

Publicat

Publicitate

Se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea celui mai mare și important monument din municipiul Botoșani, pe care îl vedem în Centrul Istoric al municipiului, un simbol al eroismului local în Primul Război Mondial.

Monumentul, un grup statuar dedicat companiei de mitraliere conduse de maiorul Grigore Ignat, a fost amplasat la câțiva ani după sfârșitul conflictului, pentru a onora sacrificiile botoșănenilor care au contribuit semnificativ la victoria împotriva Puterilor Centrale și la realizarea României Mari.

Înainte de acest monument, orașul Botoșani avea doar un singur monument public – bustul poetului Mihai Eminescu, amplasat în 1890. Totuși, realizarea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial a devenit un obiectiv firesc, având în vedere sacrificiile imense ale locuitorilor județului, care s-au jertfit în bătălii dramatice, cum ar fi cele din Carpații Meridionali și de la Mărășești.

Inițiativa de a ridica monumentul a fost demarată în 1925, sub conducerea avocatului Ramiro Savinescu, un cunoscut om politic local.

În urma unui apel publicat în ziarul local Semănătorul Botoșanilor, botoșănenii au fost chemați să contribuie financiar la realizarea acestui proiect important. Contribuțiile au fost susținute și de autoritățile locale, Consiliul Comunal aprobând alocarea unor fonduri considerabile pentru monument.

Monumentul a fost realizat de tânărul sculptor botoșănean Horia Miclescu, ale cărui lucrări au fost supuse unui examen detaliat de o comisie de specialiști.

Publicitate

Alături de fascinantul monument, pe soclul acestuia sunt prezente și patru scuturi, simbolizând cele patru provincii istorice care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Mai mult, se regăsesc și două simboluri reprezentative pentru județul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: coasa, un element din stema județului Botoșani, și capul de bour, simbol al Moldovei. Aceste elemente adaugă o semnificație suplimentară monumentului, subliniind legătura profundă dintre eroismul local și unitatea națională realizată în urma războiului.

După aprobarea machetei, aceasta a fost expusă publicului în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu”, pentru ca locuitorii orașului să își exprime opiniile. Proiectul a fost bine primit, iar monumentul a fost ridicat în centrul orașului pentru a cinsti memoria celor căzuți pe câmpul de luptă.

Simbolul eroismului botoșănean este reprezentat de maiorul Grigore Ignat, care a condus compania de mitraliere în bătălia eroică de la Răzoare, unde și-a pierdut viața, alături de toți subordonații săi. Actul său de curaj și sacrificiul suprem au fost recunoscute printr-un ordin de zi care a subliniat eroismul său: „A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Acest sfârșit ostășesc îi va cinsti pururea memoria și-l va aduce la conștiința ostașilor țării drept pildă de înălțător avânt patriotic.”

Astăzi, monumentul care îl omagiază pe maiorul Ignat și pe toți eroii botoșăneni ai Primului Război Mondial este un simbol al dăruirii și curajului, iar Botoșaniul sărbătorește 100 de ani de la inițiativa de a ridica un moment istoric foarte important în memoria națională.

Citeste mai mult

Economie

Poate află și patronii de la Botoșani: Angajatorii pot oferi 300 de lei vouchere CADOU de 8 martie pentru femei

Publicat

Publicitate

Vine primăvara iar angajatorii din România și implicit oamenii de afaceri din Botoșani, trebuie să știe că au posibilitatea de a oferi angajatelor tichete cadou cu ocazia zilei de 8 Martie, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, relatează alba24.ro.

Aceste tichete sunt scutite de impozit pe venit și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita a 300 de lei per angajată.

Este al doilea an în care angajatorii au această posibilitate, după intrarea în vigoare a legii.

8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Acesta este motivul pentru care femeile ar trebui să fie răsfățate în această zi.

Vouchere cadou de 8 martie. Fundamentul legal:

  • Codul Fiscal prevede că angajatorii pot acorda angajatelor cadouri în bani, inclusiv tichete cadou, cu ocazia zilei de 8 Martie, fără ca acestea să fie supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea pentru fiecare persoană, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 de lei.
  • Potrivit art. 76 alin. (4 ) lit. a) din Codul fiscal, în cazul cadourilor în bani şi/sau în
    natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei:
  • Acordarea de vouchere pentru angajate este prevăzută în OUG 130/2001, potrivit documentelor.
  • DOCUMENT: vezi aici precizările ANAF legate de acordarea de vouchere de 8 martie.

Vouchere cadou de 8 martie: pot fi acordate exclusiv angajatelor

Este important de menționat că această facilitate fiscală se aplică strict angajatelor și numai cu ocazia zilei de 8 Martie.

Publicitate

Depășirea plafonului de 300 de lei sau acordarea tichetelor în alte condiții poate atrage obligații fiscale suplimentare pentru angajator, precizează ANAF.

În concluzie, oferirea de tichete cadou de până la 300 de lei angajatelor de 8 Martie reprezintă o modalitate prin care angajatorii pot manifesta aprecierea față de acestea.

În același timp, angajatul beneficiază și de avantaje fiscale.

Precizare importantă pentru contabili: Cadourile oferite salariatilor nu pot fi tratate fiscal si contabil drept cheltuieli de protocol. În această categorie intră alte tipuri de cheltuieli și este nevoie de documente justificative pentru a le trata contabil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean dispărut în Marea Britanie. Autoritățile și familia cer ajutorul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a dispărut în Marea Britanie.

Neghina Ionuț Bogdan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la muncă în Anglia pe 1 decembrie 2024, însă contactul cu familia sa s-a pierdut la scurt timp după ce le-a spus că a ajuns la destinație. De atunci, nu s-au mai primit informații despre el.

Ionuț Bogdan are o înălțime de 1,80 m, cântărește aproximativ 50 kg și are o constituție slabă. Este posibil să fi lucrat ca șofer în perioada în care a mai fost plecat în Marea Britanie între 2020 și 2023, însă nu se cunosc detalii precise despre angajatorul sau zona în care ar putea lucra.

Oricine îl vede sau are informații despre locul în care se află este rugat să sune la numărul de urgență 112. Autoritățile colaborează cu poliția din Marea Britanie pentru a-l găsi pe bărbatul dispărut.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending