Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (139)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Contemporanul. Ideea Europeană.  Theodor Codreanu scrie eseul „Sonetul românesc”, axându-se pe cărţile semnate de Florica Gh. Ceapoiu .  Reţinem, cu precădere, referirile la Eminescu: 1. „Eliade a fost cel mai important teoretician al sonetului înainte de Eminescu şi de C. D. Zeletin şi nu e întâmplător că autorul „Iambului” l-a preţuit pe autorul „Zburătorului” şi din acest punct de vedere. Preeminescienii au avut, de asemenea, un rol important şi pentru oprirea poetului la schema sonetului italian, fapt surprinzător dacă ţinem seamă de  admiraţia lui pentru „divinul brit”. Preţuirea canonică a lui Eminescu pentru Shakespeare se vede în şlefuirea sonetului „Sătul de lucru…”, aruncând urme şi în variantele sonetelor proprii, cum remarcă doamna Florica Gh. Ceapoiu, poetul lăsând revanşa shakespeariană în prozodie şi versificaţie poeţilor viitori , împlinită strălucit de Vasile Voiculescu în „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare…” 2. „Un subcapitol important este cel rezervat prozodiei sonetelor („Despre arhitectura prozodică a primelor sonete româneşti”), care demonstrează că forma muzicală a texturii nu vine din simpla perfecţiune a formei, pe care Eminescu însuşi a negat-o, schimbând paradigma liricii moderne: „S-a zis de mult că frumuseţea consistă în proporţia de forme. Nimărui nu i-a venit în minte că consistă în proporţia de mişcări şi, cu toate acestea, asta e adevărata frumuseţe. Frumuseţi moarte sunt cele cu proporţie de forme, frumuseţi vii, cele cu proporţii de mişcări. E evident că această proporţie de mişcare unde nimic nu e prea întins, nici prea flasc, e o stare de echilibru – fericirea”. (M. Eminescu, „Opere”, XV, 1993). 3. „În ce-l priveşte pe Eminescu, el coroborează structura muzicală a versurilor cu ceea ce a numit „proporţia de mişcări”. De aceea, iambii sunt numiţi suitori, troheii coborâtori, dactilele – săltăreţe.”  4. „Dacă, spre exemplu, exegeţii poemului „Luceafărul”, în frunte cu George Călinescu, au convenit că ritmica exterioară (vizibilă) a textului este pur iambică, după model german, Adrian Voica a sesizat că dinamica muzicală interioară este infinit mai complexă, stabilind că în cele 98 de strofe ale capodoperei eminesciene sunt nu mai puţin de 75 de scheme ritmice diferite, oscilând între celula cretică (monosilabică) şi cea a ante hipermesomacrului (septasilabic). Acest dinamism muzical a fost recunoscut chiar de către George Călinescu, atunci când aprecia structura simfonică a poemului: unele strofe tac, altele cântă, armonizându-se, în final, ca într-un veritabil ţipăt coral. Asemenea taină muzicală se poate ascunde şi-n sonet, în pofida rigorilor formale”. 5. „Suirea Luceafărului către Tatăl ceresc, ipostaziat în Demiurg, este iambică: „Porni luceafărul. Creşteu / În cer a lui aripe, / Şi căi de mii de ani treceau / În tot atâtea clipe. Poetul condensează întreaga călătorie ca proporţie de mişcări, într-un antehipermesomacru şi o monosilabă cu diftong, sugerând a fi, la rându-i umbră eufonică de troheu. Aş sugera  autoarei să extindă paradigma armoniei eminesciene către şi dinspre sonete”; 6. „Un alt subcapitol la „Recitind sonetele lui Mihai Eminescu” îşi propune „reintegrarea” sonetelor postume în plasma antumelor, toate împreună pregătind terenul către ecuaţia sonet literar – sonet muzical din al treilea capitol. De la trubaduri la Eminescu, sonetul a trecut prin dodecasilabul italian (12 silabe cu accent pe a 11-a), alexandrinul francez (12 silabe), decasilabul englez (10 silabe), ajungând la complexitatea endecasilabului iambic eminescian, evoluat în alexandrinul românesc de 14 şi 16 silabe, alţi poeţi precum Grigore Hagiu restrângându-l la metrica octosilabică, mergându-se, prin Horia Bădescu, până la plăsmuirea unei noi specii, ronsetul, creaţie hibridă între sonet şi rondel. Având la dispoziţie   tezaurul sonetistic universal şi românesc, compozitorul Florian Chelu Madeva a creat sonetul muzical pe baza a numai două măsuri muzicale din J. S. Bach.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Omagierea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Dorohoi – o lecție de istorie și credință pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Protopopiatul Dorohoi, în colaborare cu Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, a organizat o activitate cultural-religioasă dedicată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în cadrul parteneriatului „Școala de Vară” cu Centrul „Jurjac” din Dorohoi.

Evenimentul s-a desfășurat în două etape, reunind copii, reprezentanți ai Centrului de zi „Jurjac” și ai Protopopiatului Dorohoi, într-un cadru educativ și spiritual deosebit. Prima parte a activității a avut loc în Catedrala din Dorohoi, unde participanții au fost invitați să ia parte la o activitate interactivă de cunoaștere și la o scurtă cateheză, în care s-a subliniat rolul credinței în viața copiilor și în formarea caracterului creștin, precizează publicația Slova Creștină de Dorohoi.

A doua parte s-a desfășurat în Sala de ședințe a Protopopiatului Dorohoi și a fost dedicată personalității și moștenirii lăsate de marele voievod al Moldovei. Copiii au avut ocazia să afle detalii din viața și domnia lui Ștefan cel Mare printr-o prezentare biografică adaptată vârstei lor, să participe la un program de lectură tematică și să ia parte la un mic atelier de muzică. În cadrul atelierului, au învățat și interpretat cu emoție cântecul „Când a fost să moară Ștefan”, omagiu artistic adus celui ce a fost numit de popor „atletul lui Hristos”.

Prin această inițiativă, organizatorii și-au propus să insufle tinerelor generații respectul pentru valorile istorice și religioase ale neamului românesc, consolidând totodată legătura dintre școală, biserică și comunitate.
Activitatea s-a bucurat de un real succes și de implicarea activă a participanților, demonstrând încă o dată că educația religioasă și culturală poate fi transmisă cu eficiență prin metode interactive și adaptate copiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mihai Leu, campionul României la box, a decedat. Anunțul făcut pe pagina de Facebook a sportivului

Publicat

Publicitate

Lumea sportului românesc este în doliu: Mihai Leu, campionul mondial al României la box, a decedat, în seara de 1 iulie 2025. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială de Facebook a acestuia. Acesta s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani după o luptă cu o boală grea, scrie alba24.ro

”Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic”, au scris apropiații acestuia pe pagina sa de Facebook.

 

 

Publicitate

Mihai Leu a ajuns în data de 21 iunie la Institutul Clinic Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut din nou hemoragie.. El avea atunci insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Mihai Leu a mai fost internat la spitalul Fundeni din data de 28 aprilie până la 15 mai, din cauza unor complicaţii.

Acesta ducea o luptă crânceă cu cancerul, de zece ani. Leu a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.

În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon.

Mihai Leu a fost campion absolut la raliuri şi a deţinut trei titluri naţionale la Viteză în Coastă. El a fost campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zi dedicată mamei și fiicei: Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness promite o experiență memorabilă. Se fac înscrieri

Publicat

Publicitate

O zi întreagă de răsfăț, conectare emoțională și activități creative le așteaptă pe mame și fiice la Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness, un eveniment unic care pune în prim-plan relația specială dintre cele două generații.

Evenimentul va oferi un cadru relaxant și inspirațional, unde participantele se vor bucura de cinci ateliere interactive, create special pentru a încuraja colaborarea, încrederea și bucuria de a petrece timp de calitate împreună.

Atelierele incluse în program:

  • Masaj relaxant pentru mamă și copil, realizat cu uleiuri naturale, adaptate fiecărei vârste;
  • Mini facial în tandem, cu măști blânde și masaje faciale relaxante;
  • Manichiură colorată, cu lacuri sigure pentru copii și accesorii tematice;
  • Coafuri matching, de tip „mamă-fiică” – de la împletituri până la bucle și panglici;
  • Modeling și postură, un atelier jucăuș pentru exprimarea grației, atitudinii și încrederii.

Spre finalul zilei, participantele vor defila într-o paradă de modă, în care micile prințese vor urca pe podium alături de mamele lor, purtând lookurile create împreună.

Film în aer liber și tombolă cu premii

Ziua se va încheia într-o notă magică, cu proiecția unui film în aer liber, însoțit de gustări, pături și perne pentru confortul tuturor. De asemenea, organizatorii au pregătit o tombolă cu premii speciale pentru mame și fiice, constând în produse de beauty, accesorii și experiențe de răsfăț.

Publicitate

În prețul biletului sunt incluse două mese echilibrate, băuturi răcoritoare naturale, toate materialele necesare atelierelor, acces la photobooth tematic și un goody bag plin cu surprize.

Evenimentul este conceput pentru a oferi nu doar relaxare, ci și un moment autentic de apropiere între mamă și fiică, prin activități care stimulează creativitatea, grija reciprocă și comunicarea.

Locuri limitate

Numărul de locuri este limitat, iar interesul pentru eveniment este ridicat. Organizatorii recomandă înscrierea din timp. Informații suplimentare și rezervări pot fi solicitate prin mesaj privat, pe canalele oficiale ale evenimentului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

Publicat

Publicitate

Măritul Voievod Ştefan cel Mare al Moldovei (1457-1504) a fost numit de popor: bun, mare şi sfânt.

„Bun”, pentru faptele sale de milostenie şi iertarea celor greşiţi; „Mare”, pentru iscusinţa cu care a condus ţara cu dreptate, întrucât prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi şi trădători; „Sfânt”, pentru luptele sale de apărare a întregii creştinătăţi, cât şi pentru numărul mare de biserici şi mănăstiri pe care le-a zidit şi înzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea credincioşilor.

Deşi a fost încercat de numeroase suferinţe: rana de la picior căpătată în lupta de la Chilia, moartea a patru copii şi a două soţii, trădarea unor sfetnici şi multe războaie, Voievodul nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în Dumnezeu, ci şi-a purtat crucea vieţii sale cu răbdare creştinească, luptând cu dârzenie şi neîntrecută iscusinţă împotriva duşmanilor ţării şi ai credinţei. De aceea, istoria mărturiseşte că evlaviosul Ştefan Vodă a trăit nu pentru sine, ci pentru ţara şi credinţa întregului popor.

El aducea mulţumiri şi laudă lui Dumnezeu, nu numai atunci când biruia, ci şi atunci când era biruit, fiind pentru noi o pildă de pocăinţă. Fericitul Voievod a luptat pentru apărarea întregii creştinătăţi, chemând la luptă sfântă pe cârmuitorii creştini ai Europei Ştefan cel Mare şi Sfânt a pus biruinţele în luptele purtate nu seama iscusinţei sale, ci a voii şi puterii lui Dumnezeu.

Pentru credinţa şi smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere şi înţelepciune. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost nu numai un apărător al credinţei creştine în luptele sale cu turcii şi tătarii, ci el a fost şi un mărturisitor al ei prin numărul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grijă, prin înzestrarea lor cu cele necesare slujbelor şi obştei călugărilor, care împleteau rugăciunile de zi şi de noapte cu lucrul mâinilor şi cultura minţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt a zidit biserici şi mănăstiri nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, mărturisind prin aceasta conştiinţa unităţii de credinţă şi neam.

De asemenea şi la muntele Athos, unde pericolul otoman ameninţa tot atât de mult Ortodoxia, a înălţat, înnoit şi înzestrat mai multe biserici şi mănăstiri. Pe toate aceste sfinte lăcaşuri, Ştefan cel Mare le-a înălţat ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru biruinţele purtate în lupta cu duşmanii creştinătăţii. Ştefan cel Mare şi Sfânt este o icoană de lumină pentru tot poporul dreptcredincios, un ocrotitor al ctitorilor de locaşuri sfinte şi al celor care luptă pentru apărarea dreptei credinţe şi a patriei.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending