O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Criticul şi istoricul literar Zenovie Cârlugea răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. În partea ei de rezistenţă, da, poezia lui Eminescu este „o poezie de excepţie, o capodoperă”. Dincolo de „dilematicii” care s-au umplut de ridicol (precum cel ce scuipă împotriva vântului sau nu ştiu eu ce vor mai face împotriva fenomenului…), Eminescu rămâne reper în evoluţia literaturii române. Am auzit că, într-o universitate olteană, un tânăr (desigur, „neomarxist” până în plete!), care propune studenţilor scriitori din secolul al XIX-lea, evită să-l predea pe Eminescu, fiind mai ispitit de Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Odobescu ş.a. E foarte bine că-i „propune” pe aceştia, dar să nu fi auzit acest tinerel şcolit, zice-se, prin universităţi occidentale, de Eminescu…”; 2. „Iată şi alt aspect, la fel de grav (deopotrivă „tolerat” de societatea românească): o ţoapă, care umbla pe la Festivalul Eminescu de la Botoşani, având tupeul să candideze la Premiul de debut, a declarat, vezi Doamne, că „şi Eminescu a scris poezii pornografice”, asta ca să-şi legitimeze făcăturile LGBT-iste, de un feminism deloc la locul lui, dimpotrivă, frizând exhibări sexiste şi tot tacâmul „noii revoluţii””; 3. „… găsiţi în canonul romantic eminescian întreg arsenalul: atitudinea omului faţă de viaţă, moarte, existenţă, univers, realităţi istorice şi sociale, natură, spiritualitate, destin poetic etc. Nu-i cereţi să vorbească în limba poeziei postmoderniste, deşi constat că mulţi scriitori, optzecişti şi din generaţiile următoare nu-l evită pe Eminescu, dimpotrivă, se poziţionează în atitudini creatoare ce exprimă o fertilă intertextualitate şi preţuire deplină, nu dispreţul, intoleranţa, grandomania, ifose neomarxiste…”; 4. „Eminescu este primul nostru scriitor de geniu (a spus-o de mai multe ori Titu Maiorescu), toţi care au urmat l-au cultivat în poezia lor, mai direct sau mai subtil (nu vorbim aici de „suferindul” Macedonski, căruia i-am dedicat o carte), de la Bacovia la Arghezi, de la Blaga la Nichita… Da, Nichita, într-o manieră intertextualistă, comunică direct cu Poetul naţional, căruia i-a purtat o preţuire nemaipomenită. S-a apropiat foarte mult de Eminescu, rămânând de foarte multe ori complexat / profund impresionat, de la „Sensul iubirii” din 1960 (vezi poemul „O călărire în zori” dedicat „lui Eminescu tânăr”), până la poezia din ultimele volume precum „Operele imperfecte”, în care vedem că „obsesia Eminescu” nu a încetat…”; 5. „Eminescu a însemnat şcoala majoră a poeţilor noştri, care au asimilat această lecţie într-un mod original. Cine a reuşit la acest examen a devenit cineva, cine nu, a rămas un suferind, de plan minor, fie el şi avangardist sau „neomarxist”, cu cadavre prin debarale, cu spiriduşi „minori” sau „idioţi” la purtător.” 6. „… deplâng pe antieminescieni, punându-mi totodată întrebarea „ce-i mână pe ei în luptă?”, căci, de bună seamă , există acel mobil de trufie gonflabilă, de interese meschine, de vedetism cultural, de „Gică-contra”, de donquijotism ridicol, cu tichie de mărgăritar la purtător ş. a. m. d.”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Poetul şi prozatorul Varujan Vosganian răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „… mă număr printre cei care socotesc poziţia lui Mihai Eminescu ca fiind una de preeminenţă. E suficient să aducem argumentul privind contextul istoric. Imaginaţi-vă, Mihai Eminescu a scris poezie într-o perioadă când literatura română se afla în pragul modernităţii ei. Dacă îl veţi compara pe Eminescu cu contemporanii săi, veţi observa lesne cât de departe era el faţă de aceştia. Nu uitaţi că Eminescu şi-a scris versurile într-o limbă română care abia se desprindea de grecisme şi slavonisme. Pe vremea când micul Eminovici desluşea literele, încă se mai scria în alfabetul de tranziţie. Un mare număr de cuvinte pe care le utilizăm astăzi, fie prin evoluţia intrinsecă a limbii, fie prin integrarea neologismelor, nu existau pe vremea lui. Aşa cum Vechiul Testament, utilizând doar câteva mii de cuvinte (cinci mii, dacă nu mă înşel), ne-a dăruit texte de o profundă frumuseţe şi înţelepciune, tot aşa, Eminescu a reuşit să aşeze pe roata olarului şi să dea formă de amforă unui lut încă nedezmeticit. Cei care vorbesc în răspăr despre Eminescu o fac pentru a-şi găsi o celebritate nemeritată”; 2. „Poezia lui Eminescu este complexă, abordează specii diferite, este inovativă în ceea ce priveşte versificaţia şi rima, este patriotică, fără a fi găunoasă, are tematică populară, fără a fi naivă, este religioasă, dar nu habotnică, vorbeşte cu măreţie despre nimicnicia trecătoare a omului, este lirică, fără a fi plângăcioasă. Eminescu a creat, în acelaşi timp, şi basme, şi fantasme. A scris cu aceeaşi simplitate despre frunze şi ramuri, dar şi despre simboluri. A devenit universal pentru că a atins profunzimi care nu au limbă maternă. În ce priveşte actualitatea sa, e de ajuns să amintim „Odă (în metru antic)”, un poem pe care poetul l-ar fi putut scrie şi astăzi, fără să se observe că omul e mort de atâta vreme”; 3. „Eminescu a intrat în limbajul curent. Noi vorbim, uneori, prin versurile lui Eminescu. El este un poet naţional pentru că, mereu, în momentele de cumpănă ale poporului român, am găsit în Eminescu cuvinte de lămurire, de lecuire sau de îmbărbătare”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Ioana Cosma, lector la Universitatea din Piteşti, răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „Criticul care a analizat cel mai bine poezia lui Eminescu este Constantin Noica”; 2. „Mă seduc muzicalitatea şi versificaţia; nu mă nemulţumeşte nimic”; 3. „Trăsăturile estetice fundamentale ale poeziei eminesciene sunt temele filosofice, versificaţia, muzicalitatea şi vocea poetică incisivă”; 4. „ Poezia lui Eminescu o încadrez între poemele lui Pablo Neruda, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Ezra Pound, W. B. Yeats”; 5. Nu ştiu dacă poeţii de azi sunt neapărat mai buni, dar aduc o maturitate necesară: Federico Garcia Lorca, T. S. Eliot, Michael Ondaatje”; 6. „Poezia eminesciană a ridicat nivelul poeziei româneşti ce i-a urmat, mai ales prin abordarea filosofică”; 7. „Poezia de astăzi este inferioară poeziei eminesciene prin lipsa de universalitate, de valori estetice şi prin sărăcia filosofică”; 8. „Nu cred că Eminescu poate fi înţeles cu adevărat de lectorul obişnuit”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un bărbat din categoria „Most Wanted” a fost prins de polițiștii botoșăneni
La data de 2 august 2025, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au depistat, pe raza județului, un bărbat urmărit internațional, inclus de autoritățile judiciare din Germania în categoria „Most Wanted”.
Borcoi Vale Adrian, de 25 de ani, este cercetat pentru comiterea unei fapte de viol, cu un grad ridicat de violență, săvârșită la data de 26 iulie a.c., pe teritoriul Germaniei.
Publicitate
Pe numele său fusese emis un mandat european de arestare, transmis prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul SIRENE.
În urma informațiilor obținute, la nivelul IPJ Botoșani au fost constituite echipe de căutare, formate din polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Persoana urmărită a fost localizată într-un imobil situat pe raza județului, unde se afla fără forme legale de ședere.
Aceasta a fost reținută și urmează a fi prezentată instanței competente pentru confirmarea mandatului european de arestare și demararea procedurilor legale în vederea predării către autoritățile germane.
Botoșani: „Un munte pe an”, un proiect care merită sprijinit. Fiecare donație, cât de mică, poate acoperi un rucsac, un bilet de drum sau o masă caldă pentru un copil
Într-un sat din județul Botoșani, unde tradiția merge braț la braț cu credința, Parohia „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Icușeni-Vale pregătește din nou rucsacurile pentru suflet. Sub îndrumarea părintelui profesor Dumitru Anușca, tinerii voluntari pornesc la drum cu o misiune simplă, dar profundă: să le ofere copiilor o experiență pe care altfel poate n-ar avea-o niciodată.
Este a treia ediție a proiectului „Un munte pe an”, o excursie-pelerinaj ce îmbină drumeția cu rugăciunea, prietenia cu formarea duhovnicească.
25-28 august: Patru zile în care muntele va deveni catedrala cerului liber, iar fiecare pas al tinerilor va fi o rugăciune vie
Anul acesta, tinerii vor avea parte nu doar de trasee montane, ci și de privegheri de noapte, ateliere de discuții, jocuri în aer liber și seri de poveste, toate moderate de oameni cu suflet mare, dăruiți acestei lucrări misionare. Este, poate, singura vacanță din vară pentru unii dintre ei.
Proiectul are însă nevoie de sprijinul comunității. “Orice mână întinsă contează”, spun organizatorii. Fiecare donație, cât de mică, poate acoperi un rucsac, un bilet de drum sau o masă caldă pentru un copil.
„Împreună aducem, din nou, bucurie în parohie!
Publicitate
E august, e luna concediilor, e luna când privești pe social media fotografii de prin țări exotice şi te gâdilă tălpile să pleci de acasă undeva departe, oriundeee. Nu poti zbura, nu ai biletele potrivite. Sau poate ai zburat deja. Am o veste bună! Poți să atingi un vârf de munte şi chiar întreg cerul cu un simplu gest de mărinimie.
Deschidem inimile şi dăruim puțintel din ce suntem şi din ce avem. Paradoxal, primim în schimb mult, sau chiar TOTUL. Curaj”, a spus părintele Dumitru.
În edițiile trecute, tinerii din Icușeni au urcat pe Ceahlău și au străbătut Transalpina. Au învățat să urce nu doar muntele din fața lor, ci și pe cel din suflet. Au învățat ce înseamnă să fii prieten, să asculți, să lupți cu oboseala, să te bucuri de liniștea unei rugăciuni sub stele.
Acești copii mai au nevoie doar de un impuls ca să urce încă o dată pe „muntele” lor. Emoția poate schimba destine.
Poți susține participarea unui copil printr-o donație, oricât de mică.
Pentru înscrieri, detalii și contribuții:
0730755066 – Pr. Dumitru Anușca (nr. cu BT PAY) sau
RO87BTRL00701201L32881XX (cont RON – Banca Transilvania), titular ANUSCA DUMITRU
REVOLUT:
Elena-Dumitrela Maniliuc (0751251311)
RO19 REVO 0000 1385 6277 5430
„Împreună putem oferi tinerilor noștri nu doar o excursie, ci, mai ales, o amintire vie și o experiență de creștere sănătoasă. Vă mulțumim, pomenidu-vă cu recunoștință la sfintele slujbe!”, a dat asigurări părintele profesor Dumitru Anușca.
Elevii români au obținut patru medalii de aur la Olimpiada Internațională de Informatică, care s-a desfășurat în Bolivia.
”Rezultat istoric pentru România la Olimpiada Internațională de Informatică: patru medalii de aur! (…) Este cel mai bun rezultat obținut de România la această competiție, aflată la cea de-a 37 ediție. IOI s-a desfășurat la Sucre, în Bolivia, cu participarea a peste 90 de țări”, anunță sâmbătă Ministerul Educației, pe pagina de Facebook.
Medaliile au fost câștigate de: Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Național ‘Vasile Alecsandri’ Galați; Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București; Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București; Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ București.
Coordonarea științifică a lotului țării noastre a fost asigurată de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), care au făcut selecția și pregătirea loturilor reprezentative: Marius Nicoli, Colegiul Național ‘Frații Buzești’ Craiova, și Bogdan Ioan Popa, Universitatea București, iar cea organizatorică de către reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.
”Felicitări elevilor și tuturor celor ce au contribuit la această performanță”, au transmis reprezentanții MEC. AGERPRES
Uniunea Europeană va interzice vânzarea câinilor și pisicilor în pet shop-uri. Noua legislație include și măsuri pentru protejarea bunăstării animalelor de companie.
„Parlamentul European a votat recent, cu o largă majoritate, primele norme comune privind protecția câinilor și pisicilor în întreaga Uniune Europeană.
Mă bucur să susțin această inițiativă care răspunde nevoilor reale ale societății – atât din perspectiva protejării animalelor, cât și a siguranței și responsabilității sociale”, a scris Gabriela Firea într-o postare recentă pe pagina de Facebook.
Printre cele mai importante prevederi ale noii legislații se numără:
identificare obligatorie prin microcip și înregistrare în baze de date naționale interoperabile, cu numerele de identificare stocate într-un bază unică gestionată de CE;
interzicerea vânzării de câini și pisici în pet shop-uri;
reguli stricte pentru importurile din afara UE, inclusiv microcipare și înregistrare în avans;
interzicerea reproducerii între rude apropiate și a încrucișărilor periculoase între animale cu trăsături fizice exagerate care pot afecta grav sănătatea acestora;
protejarea bunăstării animalelor prin interzicerea lanțurilor, zgărzilor cu țepi sau a celor care provoacă suferință;
Așadar, noile reguli pot ajuta autoritățile să țină sub control creșterea și comerțul cu câini și pisici, oferind în același timp cumpărătorilor mai multă transparență cu privire la originea animalelor și la respectarea regulilor în privința acestuia.
Noile reguli, care vizează milioane de cetățeni europeni, urmează să fie armonizate cu Consiliul Uniunii Europene pentru a schimba modul în care animalele de companie sunt îngrijite.