O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Criticul şi istoricul literar Zenovie Cârlugea răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. În partea ei de rezistenţă, da, poezia lui Eminescu este „o poezie de excepţie, o capodoperă”. Dincolo de „dilematicii” care s-au umplut de ridicol (precum cel ce scuipă împotriva vântului sau nu ştiu eu ce vor mai face împotriva fenomenului…), Eminescu rămâne reper în evoluţia literaturii române. Am auzit că, într-o universitate olteană, un tânăr (desigur, „neomarxist” până în plete!), care propune studenţilor scriitori din secolul al XIX-lea, evită să-l predea pe Eminescu, fiind mai ispitit de Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Odobescu ş.a. E foarte bine că-i „propune” pe aceştia, dar să nu fi auzit acest tinerel şcolit, zice-se, prin universităţi occidentale, de Eminescu…”; 2. „Iată şi alt aspect, la fel de grav (deopotrivă „tolerat” de societatea românească): o ţoapă, care umbla pe la Festivalul Eminescu de la Botoşani, având tupeul să candideze la Premiul de debut, a declarat, vezi Doamne, că „şi Eminescu a scris poezii pornografice”, asta ca să-şi legitimeze făcăturile LGBT-iste, de un feminism deloc la locul lui, dimpotrivă, frizând exhibări sexiste şi tot tacâmul „noii revoluţii””; 3. „… găsiţi în canonul romantic eminescian întreg arsenalul: atitudinea omului faţă de viaţă, moarte, existenţă, univers, realităţi istorice şi sociale, natură, spiritualitate, destin poetic etc. Nu-i cereţi să vorbească în limba poeziei postmoderniste, deşi constat că mulţi scriitori, optzecişti şi din generaţiile următoare nu-l evită pe Eminescu, dimpotrivă, se poziţionează în atitudini creatoare ce exprimă o fertilă intertextualitate şi preţuire deplină, nu dispreţul, intoleranţa, grandomania, ifose neomarxiste…”; 4. „Eminescu este primul nostru scriitor de geniu (a spus-o de mai multe ori Titu Maiorescu), toţi care au urmat l-au cultivat în poezia lor, mai direct sau mai subtil (nu vorbim aici de „suferindul” Macedonski, căruia i-am dedicat o carte), de la Bacovia la Arghezi, de la Blaga la Nichita… Da, Nichita, într-o manieră intertextualistă, comunică direct cu Poetul naţional, căruia i-a purtat o preţuire nemaipomenită. S-a apropiat foarte mult de Eminescu, rămânând de foarte multe ori complexat / profund impresionat, de la „Sensul iubirii” din 1960 (vezi poemul „O călărire în zori” dedicat „lui Eminescu tânăr”), până la poezia din ultimele volume precum „Operele imperfecte”, în care vedem că „obsesia Eminescu” nu a încetat…”; 5. „Eminescu a însemnat şcoala majoră a poeţilor noştri, care au asimilat această lecţie într-un mod original. Cine a reuşit la acest examen a devenit cineva, cine nu, a rămas un suferind, de plan minor, fie el şi avangardist sau „neomarxist”, cu cadavre prin debarale, cu spiriduşi „minori” sau „idioţi” la purtător.” 6. „… deplâng pe antieminescieni, punându-mi totodată întrebarea „ce-i mână pe ei în luptă?”, căci, de bună seamă , există acel mobil de trufie gonflabilă, de interese meschine, de vedetism cultural, de „Gică-contra”, de donquijotism ridicol, cu tichie de mărgăritar la purtător ş. a. m. d.”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Poetul şi prozatorul Varujan Vosganian răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „… mă număr printre cei care socotesc poziţia lui Mihai Eminescu ca fiind una de preeminenţă. E suficient să aducem argumentul privind contextul istoric. Imaginaţi-vă, Mihai Eminescu a scris poezie într-o perioadă când literatura română se afla în pragul modernităţii ei. Dacă îl veţi compara pe Eminescu cu contemporanii săi, veţi observa lesne cât de departe era el faţă de aceştia. Nu uitaţi că Eminescu şi-a scris versurile într-o limbă română care abia se desprindea de grecisme şi slavonisme. Pe vremea când micul Eminovici desluşea literele, încă se mai scria în alfabetul de tranziţie. Un mare număr de cuvinte pe care le utilizăm astăzi, fie prin evoluţia intrinsecă a limbii, fie prin integrarea neologismelor, nu existau pe vremea lui. Aşa cum Vechiul Testament, utilizând doar câteva mii de cuvinte (cinci mii, dacă nu mă înşel), ne-a dăruit texte de o profundă frumuseţe şi înţelepciune, tot aşa, Eminescu a reuşit să aşeze pe roata olarului şi să dea formă de amforă unui lut încă nedezmeticit. Cei care vorbesc în răspăr despre Eminescu o fac pentru a-şi găsi o celebritate nemeritată”; 2. „Poezia lui Eminescu este complexă, abordează specii diferite, este inovativă în ceea ce priveşte versificaţia şi rima, este patriotică, fără a fi găunoasă, are tematică populară, fără a fi naivă, este religioasă, dar nu habotnică, vorbeşte cu măreţie despre nimicnicia trecătoare a omului, este lirică, fără a fi plângăcioasă. Eminescu a creat, în acelaşi timp, şi basme, şi fantasme. A scris cu aceeaşi simplitate despre frunze şi ramuri, dar şi despre simboluri. A devenit universal pentru că a atins profunzimi care nu au limbă maternă. În ce priveşte actualitatea sa, e de ajuns să amintim „Odă (în metru antic)”, un poem pe care poetul l-ar fi putut scrie şi astăzi, fără să se observe că omul e mort de atâta vreme”; 3. „Eminescu a intrat în limbajul curent. Noi vorbim, uneori, prin versurile lui Eminescu. El este un poet naţional pentru că, mereu, în momentele de cumpănă ale poporului român, am găsit în Eminescu cuvinte de lămurire, de lecuire sau de îmbărbătare”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Ioana Cosma, lector la Universitatea din Piteşti, răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „Criticul care a analizat cel mai bine poezia lui Eminescu este Constantin Noica”; 2. „Mă seduc muzicalitatea şi versificaţia; nu mă nemulţumeşte nimic”; 3. „Trăsăturile estetice fundamentale ale poeziei eminesciene sunt temele filosofice, versificaţia, muzicalitatea şi vocea poetică incisivă”; 4. „ Poezia lui Eminescu o încadrez între poemele lui Pablo Neruda, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Ezra Pound, W. B. Yeats”; 5. Nu ştiu dacă poeţii de azi sunt neapărat mai buni, dar aduc o maturitate necesară: Federico Garcia Lorca, T. S. Eliot, Michael Ondaatje”; 6. „Poezia eminesciană a ridicat nivelul poeziei româneşti ce i-a urmat, mai ales prin abordarea filosofică”; 7. „Poezia de astăzi este inferioară poeziei eminesciene prin lipsa de universalitate, de valori estetice şi prin sărăcia filosofică”; 8. „Nu cred că Eminescu poate fi înţeles cu adevărat de lectorul obişnuit”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Guvernul nu va majora bursele de excelență odată cu creșterea salariului minim brut, potrivit proiectului de OUG „trenuleț”.
Bursele de excelență tip I și tip II (pentru premii sau medalii la competițiile școlare internaționale, respectiv locul I pe țară la olimpiadele școlare naționale), care sunt stabilite în funcție de salariul minim brut, ar urma să fie înghețate în 2025, notează edupedu.ro.
În prezent, acestea sunt în cuantum de la 100% din salariul minim brut la 25% din acesta, în funcție de premiul obținut la olimpiadă.
Salariul minim ar urma să crească, de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 lei, de la 3.700 de lei, cât este în prezent, potrivit Ministerului Muncii.
Însă potrivit proiectului de OUG, bursele nu vor crește odată cu majorarea salariului minim.
”Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:
Publicitate
pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi
Aceeași măsură ar urma să fie aplicată și pentru celelalte burse: de merit, de reziliență, socială și tehnologică. Acestea vor rămâne la nivelul celor din 2024.
Modificările propuse la Legea învățământului:
”Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:
bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.”
Și bursele pentru studenți ar urma să fie înghețate. Fondul de burse și protecție socială se va calcula după un cost standard pe student menținut la nivelul lunii decembrie 2024.
O tânără din Botoșani suferă cumplit din cauza unui dignostic care îi răpește bucuria vieții. Vestea că suferă de ADENOMIOZA DIFUZA, ENDOMETRIOZA PROFUNDA de gradul 4, ( forma cea mai grava, care i-a atacat deja mai multe organe) a căzut ca trăsnetul pe sufletul ei și pe membrii familiei pe care tot ea îi îmbărbătează că totul va trece cu bine.
Și se poate face sănătoasă, vigoarea celor 35 de ani o ajută foarte mult, însă are nevoie de mulți bani.
Botoșănenii sunt chemați să doneze un bănuț cât de mic ca să o ajute pe această tânără care a strălucit la învățătură, a „rupt” cartea, absolvind facultatea la un pas de locul întâi.
Povestea ei este spusă e preoteasa ANa MAria MAcuc, filtrul prin care trec zeci de cazuri care necesită sprijin din partea semenilor pentru a se bucura de viață.
„Multi oameni nu-si doresc DE SARBATORI bunuri materiale, ci ISI DORESC DOAR ..SANATATE, doar ca sănătatea costa foarte mult, în comparație cu veniturile lor lunare.
O tânără frumoasa, desteapta ( a terminat a 2-a pe facultate), de doar 35 de ani, după multa suferinta si dupa luni de zile de investigatii prin spitale, fara un diagnostic concret, în urma cu doar o luna de zile, a primit mai multe diagnostice grave printre care ADENOMIOZA DIFUZA, ENDOMETRIOZA PROFUNDA de gradul 4, ( forma cea mai grava, care i-a atacat deja mai multe organe) și trebuie sa se opereze cat mai curand.
Aceasta operatie dureaza cateva ore si din pacate se face doar in spitalele private.
A reusit sa se programeze pentru operatie abia pe data de 4 februarie, la Spitalul Medlife Grivita, din București, dar costul operației este foarte mare, pornește de la 5.000 de Euro si poate ajunge la 10.000 Euro.
Pe lângă suferinta fizica pe care o are, este foarte îngrijorată de suma mare de bani pe care trebuie sa o aiba in doar o luna si jumatate …
Va rog mult, cei care puteti, sa o ajutati financiar, cu cat de putin, donandu-i in NUMARUL DE CONT RO66INGB0000999915314956 deschis la ING.
O puteti contacta la NR. DE TELEFON +40 742 649 715 pentru a va da mai multe detalii si pentru a va da numele complet.
Mai bine sa fim noi cei care ajutam, decat sa ajungem noi sa avem nevoie de ajutorul celorlalti!
Din pacate, din cauza bolilor care pot aparea in viata noastra cand ne asteptam cel mai putin, oricand putem ajunge in postura celui ce are nevoie de ajutorul celorlalti.
Putin cate putin, macar o ajutam sa prinda curaj, sa simta ca nu este singura in lupta aceasta.
IMPREUNA, putem alina suferinta celor de langa noi, putem salva viata celor de langa noi, care pe lângă suferinta cauzata de boala, se streseaza si din cauza costurilor mari ale intervențiilor chirurgicale”, a spus preoteasa Ana Maria Macuc.
Legea privind noul Cod Silvic a fost promulgată, vineri, 20 decembrie, de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit documentului, drumurile forestiere vor fi monitorizate video și sunt stabilite sancțiuni penale, scrie alba24.ro.
Noul Cod Silvic a fost adoptat de Parlament în 17 decembrie.
Actul normativ reglementează regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia. De asemenea, stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, potrivit Agerpres.
Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.
Totodată, noul Cod Silvic reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport şi suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni.
Noul Cod Silvic. Cetățenii se vor putea plimba în orice pădure din țară
Potrivit actului normativ, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile la ras în parcurile naturale şi în toate ariile naturale protejate din România. De asemenea, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.
Publicitate
Documentul a fost elaborat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar din grupul de lucru care a scris acest proiect de lege au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Noul Cod Silvic. Alte prevederi
Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.
Se înfiinţează:
Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere
vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice
Consiliul Naţional pentru Silvicultură
va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.
Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.
Se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha, potrivit Mediafax.
Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic.
Astăzi, *Cinema Unirea* a fost gazda unui eveniment special dedicat celor mai prețioși locuitori ai orașului nostru – copiii. Într-un decor festiv și plin de căldură, sute de micuți au avut ocazia să se bucure de o experiență unică: vizionarea filmului de aventuri *„Max & Brigada Seniorilor”*, însoțită de gustări delicioase și multe zâmbete.
Acest eveniment, organizat cu sprijinul Primăriei Botoșani, al echipei de la Cinema Unirea, al voluntarilor și al sponsorilor generoși, a fost mai mult decât o simplă proiecție de film – a fost o oportunitate de a aduce spiritul sărbătorilor mai aproape de cei care, de multe ori, nu au parte de astfel de momente speciale.
*Primarul Cosmin Andrei* a fost prezent și a transmis un mesaj emoționant:
„Este minunat să vezi bucuria copiilor în astfel de momente. Zâmbetele și entuziasmul lor ne dau energia să continuăm să organizăm evenimente care aduc comunitatea mai aproape și oferă clipe de neuitat. Orașul nostru este mai frumos datorită lor.”
Pentru cei care nu au reușit să participe la evenimentul de astăzi, veștile bune continuă! *Mâine, 21 decembrie, de la ora 11:00, Cinema Unirea va difuza din nou filmul *„Max & Brigada Seniorilor”**, gratuit, oferind o nouă șansă tuturor micuților să se bucure de această aventură cinematografică.
Mulțumim echipei Cinema Unirea, voluntarilor și sponsorilor care au contribuit la succesul acestui eveniment. Împreună, am demonstrat că magia sărbătorilor este despre generozitate, iubire și comunitate.
*Despre Cinema Unirea*
Cinema Unirea este locul unde arta cinematografică întâlnește comunitatea, oferind filme de calitate și evenimente speciale pentru toți botoșănenii. Cu sprijinul Primăriei Botoșani, acest spațiu continuă să fie un punct de referință cultural în oraș.