O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Criticul şi istoricul literar Zenovie Cârlugea răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. În partea ei de rezistenţă, da, poezia lui Eminescu este „o poezie de excepţie, o capodoperă”. Dincolo de „dilematicii” care s-au umplut de ridicol (precum cel ce scuipă împotriva vântului sau nu ştiu eu ce vor mai face împotriva fenomenului…), Eminescu rămâne reper în evoluţia literaturii române. Am auzit că, într-o universitate olteană, un tânăr (desigur, „neomarxist” până în plete!), care propune studenţilor scriitori din secolul al XIX-lea, evită să-l predea pe Eminescu, fiind mai ispitit de Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Odobescu ş.a. E foarte bine că-i „propune” pe aceştia, dar să nu fi auzit acest tinerel şcolit, zice-se, prin universităţi occidentale, de Eminescu…”; 2. „Iată şi alt aspect, la fel de grav (deopotrivă „tolerat” de societatea românească): o ţoapă, care umbla pe la Festivalul Eminescu de la Botoşani, având tupeul să candideze la Premiul de debut, a declarat, vezi Doamne, că „şi Eminescu a scris poezii pornografice”, asta ca să-şi legitimeze făcăturile LGBT-iste, de un feminism deloc la locul lui, dimpotrivă, frizând exhibări sexiste şi tot tacâmul „noii revoluţii””; 3. „… găsiţi în canonul romantic eminescian întreg arsenalul: atitudinea omului faţă de viaţă, moarte, existenţă, univers, realităţi istorice şi sociale, natură, spiritualitate, destin poetic etc. Nu-i cereţi să vorbească în limba poeziei postmoderniste, deşi constat că mulţi scriitori, optzecişti şi din generaţiile următoare nu-l evită pe Eminescu, dimpotrivă, se poziţionează în atitudini creatoare ce exprimă o fertilă intertextualitate şi preţuire deplină, nu dispreţul, intoleranţa, grandomania, ifose neomarxiste…”; 4. „Eminescu este primul nostru scriitor de geniu (a spus-o de mai multe ori Titu Maiorescu), toţi care au urmat l-au cultivat în poezia lor, mai direct sau mai subtil (nu vorbim aici de „suferindul” Macedonski, căruia i-am dedicat o carte), de la Bacovia la Arghezi, de la Blaga la Nichita… Da, Nichita, într-o manieră intertextualistă, comunică direct cu Poetul naţional, căruia i-a purtat o preţuire nemaipomenită. S-a apropiat foarte mult de Eminescu, rămânând de foarte multe ori complexat / profund impresionat, de la „Sensul iubirii” din 1960 (vezi poemul „O călărire în zori” dedicat „lui Eminescu tânăr”), până la poezia din ultimele volume precum „Operele imperfecte”, în care vedem că „obsesia Eminescu” nu a încetat…”; 5. „Eminescu a însemnat şcoala majoră a poeţilor noştri, care au asimilat această lecţie într-un mod original. Cine a reuşit la acest examen a devenit cineva, cine nu, a rămas un suferind, de plan minor, fie el şi avangardist sau „neomarxist”, cu cadavre prin debarale, cu spiriduşi „minori” sau „idioţi” la purtător.” 6. „… deplâng pe antieminescieni, punându-mi totodată întrebarea „ce-i mână pe ei în luptă?”, căci, de bună seamă , există acel mobil de trufie gonflabilă, de interese meschine, de vedetism cultural, de „Gică-contra”, de donquijotism ridicol, cu tichie de mărgăritar la purtător ş. a. m. d.”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Poetul şi prozatorul Varujan Vosganian răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „… mă număr printre cei care socotesc poziţia lui Mihai Eminescu ca fiind una de preeminenţă. E suficient să aducem argumentul privind contextul istoric. Imaginaţi-vă, Mihai Eminescu a scris poezie într-o perioadă când literatura română se afla în pragul modernităţii ei. Dacă îl veţi compara pe Eminescu cu contemporanii săi, veţi observa lesne cât de departe era el faţă de aceştia. Nu uitaţi că Eminescu şi-a scris versurile într-o limbă română care abia se desprindea de grecisme şi slavonisme. Pe vremea când micul Eminovici desluşea literele, încă se mai scria în alfabetul de tranziţie. Un mare număr de cuvinte pe care le utilizăm astăzi, fie prin evoluţia intrinsecă a limbii, fie prin integrarea neologismelor, nu existau pe vremea lui. Aşa cum Vechiul Testament, utilizând doar câteva mii de cuvinte (cinci mii, dacă nu mă înşel), ne-a dăruit texte de o profundă frumuseţe şi înţelepciune, tot aşa, Eminescu a reuşit să aşeze pe roata olarului şi să dea formă de amforă unui lut încă nedezmeticit. Cei care vorbesc în răspăr despre Eminescu o fac pentru a-şi găsi o celebritate nemeritată”; 2. „Poezia lui Eminescu este complexă, abordează specii diferite, este inovativă în ceea ce priveşte versificaţia şi rima, este patriotică, fără a fi găunoasă, are tematică populară, fără a fi naivă, este religioasă, dar nu habotnică, vorbeşte cu măreţie despre nimicnicia trecătoare a omului, este lirică, fără a fi plângăcioasă. Eminescu a creat, în acelaşi timp, şi basme, şi fantasme. A scris cu aceeaşi simplitate despre frunze şi ramuri, dar şi despre simboluri. A devenit universal pentru că a atins profunzimi care nu au limbă maternă. În ce priveşte actualitatea sa, e de ajuns să amintim „Odă (în metru antic)”, un poem pe care poetul l-ar fi putut scrie şi astăzi, fără să se observe că omul e mort de atâta vreme”; 3. „Eminescu a intrat în limbajul curent. Noi vorbim, uneori, prin versurile lui Eminescu. El este un poet naţional pentru că, mereu, în momentele de cumpănă ale poporului român, am găsit în Eminescu cuvinte de lămurire, de lecuire sau de îmbărbătare”.
„Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Ioana Cosma, lector la Universitatea din Piteşti, răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „Criticul care a analizat cel mai bine poezia lui Eminescu este Constantin Noica”; 2. „Mă seduc muzicalitatea şi versificaţia; nu mă nemulţumeşte nimic”; 3. „Trăsăturile estetice fundamentale ale poeziei eminesciene sunt temele filosofice, versificaţia, muzicalitatea şi vocea poetică incisivă”; 4. „ Poezia lui Eminescu o încadrez între poemele lui Pablo Neruda, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Ezra Pound, W. B. Yeats”; 5. Nu ştiu dacă poeţii de azi sunt neapărat mai buni, dar aduc o maturitate necesară: Federico Garcia Lorca, T. S. Eliot, Michael Ondaatje”; 6. „Poezia eminesciană a ridicat nivelul poeziei româneşti ce i-a urmat, mai ales prin abordarea filosofică”; 7. „Poezia de astăzi este inferioară poeziei eminesciene prin lipsa de universalitate, de valori estetice şi prin sărăcia filosofică”; 8. „Nu cred că Eminescu poate fi înţeles cu adevărat de lectorul obişnuit”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Înscrierile candidaților pentru probele scrise ale primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat încep luni și se vor încheia vineri, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației.
Cursurile claselor terminale de liceu se vor încheia pe 6 iunie.
Prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.
Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.
Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.
În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12,00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14,00 – 18,00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.
Publicitate
Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.
În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale.
De asemenea, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost evaluate competențele digitale – proba D. AGERPRES
Polițiștii, sub supravegherea procurorilor, efectuează, luni, 202 percheziții domiciliare în cadrul unor acțiuni operative, pentru tragerea la răspundere a persoanelor implicate în comiterea de fapte penale și protejarea comunității de activitățile ilegale.
‘În cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratului General al Poliției Române, se desfășoară mai multe acțiuni, la nivel național, pentru combaterea infracțiunilor economico-financiare, la regimul armelor, în domeniul transporturilor și a faptelor de natură judiciară’, informează un comunicat al Poliției Române.
În dosarele penale se fac cercetări pentru delapidare, abuz în serviciu, fals, evaziune fiscală, contrabandă, bancrută frauduloasă, furt, contrafacere, exercitarea fără drept a unei profesii, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, precum și infracțiuni la regimul drepturilor de autor.
‘Acțiunile urmăresc documentarea activității infracționale a persoanelor cercetate, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor obținute din săvârșirea de infracțiuni sau deținute ilegal’, arată sursa citată.
Persoanele depistate vor fi conduse la audieri, în vederea luării măsurilor legale în fiecare cauză. AGERPRES
Sfântul Mare Mucenic Ioan s-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini greci, iubitori de Dumnezeu, ceea ce l-a făcut să fie râvnitor al împlinirii poruncilor lui Hristos. Ocupația lui de bază era negoțul, călătorind adesea prin cetățile și târgurile de pe malurile Mării Negre.
De loc era din cetatea Trapezunt de lângă Marea Neagră. Călătorind el oarecând cu corabia, vrăjmașul diavol, văzându-l că se roagă lui Dumnezeu și că postește, dar şi că îi miluia şi îngrijea pe oamenii ce pătimeau de boli în corabie, a ridicat asupra lui pe stăpânul vasului, un om nemilostiv şi rău.
Auzind acela că Ioan este creştin ortodox, se străduia să-l determine să renunţe la credinţa sa cea curată şi să îmbrăţişeze credinţa latinească. Deci, a început Sfântul Ioan, mergând pe mare, a-i arăta aceluia adevărul Ortodoxiei şi l-a lăsat ruşinat, biruindu-l în cuvânt. Ajungând ei în Cetatea Albă, care atunci era stăpânită de turci, stăpânul corabiei s-a dus la dregătorul cetății zicându-i că Ioan dorește să treacă la musulmani. Auzind acestea, dregătorul l-a chemat imediat la judecată pe Ioan, însă el L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos-Domnul înaintea tuturor. Pentru aceasta a fost bătut cu toiege, apoi legându-l în lanțuri, l-au aruncat în temniță.
A doua zi, l-au adus din nou la judecată, dar Sfântul Ioan mărturisind că este creștin a fost legat de un cal sălbatic și târât prin întreaga cetate. Iar un oarecare păgân, batjocorind pe mucenic, a luat o sabie și i-a tăiat capul. Moaștele Sfântului Ioan cel Nou se află la Suceava, în biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”.
Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”
În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.
Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.
Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.
Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.
„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.