Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (138)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Criticul şi istoricul literar Zenovie Cârlugea răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. În partea ei de rezistenţă, da, poezia lui Eminescu este „o poezie de excepţie, o capodoperă”.  Dincolo de „dilematicii” care s-au umplut de ridicol (precum cel ce scuipă împotriva vântului sau nu ştiu eu ce vor mai face împotriva fenomenului…), Eminescu rămâne reper în evoluţia literaturii române.  Am auzit că, într-o universitate olteană, un tânăr (desigur, „neomarxist” până în plete!), care propune studenţilor scriitori din secolul al XIX-lea, evită să-l predea pe Eminescu, fiind mai ispitit de  Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, Odobescu ş.a. E foarte bine că-i „propune” pe aceştia, dar să nu fi auzit acest tinerel şcolit, zice-se, prin universităţi occidentale, de Eminescu…”; 2. „Iată şi alt aspect, la fel de grav (deopotrivă „tolerat” de societatea românească): o ţoapă, care umbla pe la Festivalul Eminescu de la Botoşani, având tupeul să candideze la Premiul de debut, a declarat, vezi Doamne, că „şi Eminescu a scris poezii pornografice”, asta ca să-şi legitimeze făcăturile LGBT-iste, de un feminism deloc la locul lui, dimpotrivă, frizând exhibări sexiste şi tot tacâmul „noii revoluţii””; 3. „… găsiţi în canonul romantic eminescian întreg arsenalul: atitudinea omului faţă de viaţă, moarte, existenţă, univers, realităţi istorice şi sociale, natură, spiritualitate, destin poetic etc. Nu-i cereţi să vorbească în limba poeziei postmoderniste, deşi constat că mulţi scriitori, optzecişti şi din generaţiile următoare nu-l evită pe Eminescu, dimpotrivă, se poziţionează în atitudini creatoare ce exprimă o fertilă intertextualitate şi preţuire deplină, nu dispreţul, intoleranţa, grandomania, ifose neomarxiste…”; 4. „Eminescu este primul nostru scriitor de geniu (a spus-o de mai multe ori Titu Maiorescu), toţi care au urmat l-au cultivat în poezia lor, mai direct sau mai subtil (nu vorbim aici de „suferindul” Macedonski, căruia i-am dedicat o carte), de la Bacovia la Arghezi, de la Blaga la Nichita… Da, Nichita, într-o manieră intertextualistă, comunică direct cu Poetul naţional, căruia i-a purtat o preţuire nemaipomenită. S-a apropiat foarte mult de Eminescu, rămânând de foarte multe ori complexat / profund impresionat, de la „Sensul iubirii” din 1960 (vezi poemul „O călărire în zori” dedicat „lui Eminescu tânăr”), până la poezia din ultimele volume precum „Operele imperfecte”, în care vedem că „obsesia Eminescu” nu a încetat…”; 5. „Eminescu a însemnat şcoala majoră a poeţilor noştri, care au asimilat această lecţie într-un mod original. Cine a reuşit la acest examen a devenit cineva, cine nu, a rămas un suferind, de plan minor, fie el şi avangardist sau „neomarxist”, cu cadavre prin debarale, cu spiriduşi „minori” sau „idioţi” la purtător.” 6. „… deplâng pe antieminescieni, punându-mi totodată întrebarea „ce-i mână pe ei în luptă?”, căci, de bună seamă , există acel mobil de trufie gonflabilă, de interese meschine, de vedetism cultural, de „Gică-contra”, de donquijotism ridicol, cu tichie de mărgăritar la purtător ş. a. m. d.”.

Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Poetul şi prozatorul Varujan Vosganian răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „… mă număr printre cei care socotesc poziţia lui Mihai Eminescu ca fiind una de preeminenţă. E suficient să aducem argumentul privind contextul istoric. Imaginaţi-vă, Mihai Eminescu a scris poezie într-o perioadă când literatura română se afla în pragul modernităţii ei.  Dacă îl veţi compara pe Eminescu cu contemporanii săi, veţi observa lesne cât de departe era el faţă de aceştia.  Nu uitaţi că Eminescu şi-a scris versurile într-o limbă română care abia se desprindea de grecisme şi slavonisme. Pe vremea când micul Eminovici desluşea literele, încă se mai scria în alfabetul de tranziţie.  Un mare număr de cuvinte pe care le utilizăm astăzi, fie prin evoluţia intrinsecă a limbii, fie prin integrarea neologismelor, nu existau pe vremea lui. Aşa cum Vechiul Testament, utilizând doar câteva mii de cuvinte (cinci mii, dacă nu mă înşel), ne-a dăruit texte de o profundă frumuseţe şi înţelepciune, tot aşa, Eminescu a reuşit să aşeze pe roata olarului şi să dea formă de amforă unui lut încă nedezmeticit. Cei care vorbesc în răspăr despre Eminescu o fac pentru a-şi găsi o celebritate nemeritată”; 2. „Poezia lui Eminescu este complexă, abordează specii diferite, este inovativă în ceea ce priveşte versificaţia şi rima, este patriotică, fără a fi găunoasă, are tematică populară, fără a fi naivă, este religioasă, dar nu habotnică, vorbeşte cu măreţie despre nimicnicia trecătoare a omului, este lirică, fără a fi plângăcioasă. Eminescu a creat, în acelaşi timp, şi basme, şi fantasme. A scris cu aceeaşi simplitate despre frunze şi ramuri, dar şi despre simboluri. A devenit universal pentru că a atins profunzimi care nu au limbă maternă. În ce priveşte actualitatea sa, e de ajuns să amintim „Odă (în metru antic)”, un poem pe care poetul l-ar fi putut scrie şi astăzi, fără să se observe că omul e mort de atâta vreme”; 3. „Eminescu a intrat în limbajul curent. Noi vorbim, uneori, prin versurile lui Eminescu. El este un poet naţional pentru că, mereu,  în momentele de cumpănă ale poporului român, am găsit în Eminescu cuvinte de lămurire, de lecuire sau de îmbărbătare”.

Cafeneaua literară” nr. 6 din 2022. Ioana Cosma, lector la Universitatea din Piteşti, răspunde anchetei revistei cu tema „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”. Reţinem: 1. „Criticul care a analizat cel mai bine poezia lui Eminescu este Constantin Noica”; 2. „Mă seduc muzicalitatea şi versificaţia; nu mă nemulţumeşte nimic”; 3. „Trăsăturile estetice fundamentale ale poeziei eminesciene sunt temele filosofice, versificaţia, muzicalitatea şi vocea poetică incisivă”; 4. „ Poezia lui Eminescu o încadrez între poemele lui Pablo Neruda, Rainer Maria Rilke, Charles Baudelaire, Ezra Pound, W. B. Yeats”; 5. Nu ştiu dacă poeţii de azi sunt neapărat mai buni, dar aduc o maturitate necesară: Federico Garcia Lorca, T. S. Eliot, Michael Ondaatje”; 6. „Poezia eminesciană a ridicat nivelul poeziei româneşti ce i-a urmat, mai ales prin abordarea filosofică”; 7. „Poezia de astăzi este inferioară poeziei eminesciene prin lipsa de universalitate, de valori estetice şi prin sărăcia filosofică”; 8. „Nu cred că Eminescu poate fi înţeles cu adevărat de lectorul obişnuit”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending