Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (137)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

La Roşiorii de Vede  a apărut a treia ediţie a  unei cărţi în care elementele de biografie eminesciană sunt pe primul loc.. Cartea se  intitulează „Eminescu şi Teleormanul” (Editura „Aius printEd”, Craiova, 2014) şi a fost  scrisă, completată şi adăugită ediţie de ediţie de poetul, publicistul şi istoricul cultural Stan V. Cristea.. La pagina nr. 32, autorul recompune din amintirile prietenilor cei mai apropiaţi ai lui Eminescu un portret al acestuia. 1. Iacob Onea: „…purta păr negru, cam ca al preoţilor orientali, dar în partea din napoi retezat”; „veştminte avea pantaloni şi jiletcă de culoare sură şi roc negru”; „pe cât era de melancolic, pe atât era în unele cazuri de vehement şi sigur în manifestarea însuşirilor lui spirituale”; 2. Petru Uilăcan: „Eminescu era de statură mijlocie, avea faţa surâzătoare, ochi negri, scânteietori, sprâncene groase şi păr negru des; era om frumos şi simpatic; îi plăcea să vorbească cu predilecţie despre poeţii mari ai României”; 3. Ieronim G. Bariţiu: „cu păr lung şi de culoare neagră foarte frumoasă, cu nişte ochi mari de  tăietura migdalelor, plini de veselie melancolică, nişte ochi expresivi, vorbitori şi totodată misterioşi”; 4. Mihail Pascaly: „foarte cult, foarte studios, cu cunoştinţe minunate de literatură germană şi română; pe lângă ştiinţă este laborios, activ, exact şi foarte cumsecade”; 5. Ştefan Cacoveanu: „Eminescu la 1868-1869 era un tânăr cam de 19 ani. Statură de mijloc, bine legat. Frunte naltă, trăsături frumoase şi regulate, păr bogat şi negru dat înapoi până pe umere, cum poartă artiştii. Cu un cuvânt, un tip roşcovan foarte frumos”; umbla încet şi vorbea rar şi dulce, parcă auzeai o melodie. În vorbă nu se împiedica, nu se corija niciodată, se părea că spune un lucru învăţat pe de rost; pe stradă umbla foarte des fredonând cu gândul dus şi nu-i plăcea să-l deştepte din această reverie. Altcum, şi în societatea amicilor, când se vorbea verzi şi uscate, el de obicei fredona; Eminescu pe acea vreme nu bea, nu fuma, nu juca cărţi, nu prea ducea grija femeilor, ba nici nu vorbea de ele, decât de celea  de prin cărţi. Nu era lumeţ, ca să zic aşa”;

 

Academicianul Alexandru  Zub (născut la Vârful Câmpului, jud. Botoşani, în 1934), actualmente director onorific al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, prin intermediul Otiliei Bălinişteanu,  acordă un interviu ziarului „Lumina” din 6 martie 2015. Predominând întrebările despre rolul şcolii şi rolul orei de religie, reţinem următoarele puncte de vedere:

  1. „… în căutările din ultimii ani, s-a ajuns totuşi la o concluzie, aceea că redresarea omului, ca individ şi comunitate (de orice fel), nu e posibilă fără apel sistematic la instituţiile ce formează modele, în primul rând la Biserică, Şcoală, Justiţie, triadă încă prea puţin pusă la lucru în „modernitatea târzie” a istoriei noastre”;
  2. „… şcoala noastră, îndelung sabotată dinăuntru şi din afară, se află într-o criză din care nu-şi poate reveni fără apel la vechile ei tradiţii, cel puţin la cele reprezentate de Spiru Haret, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Onisifor Ghibu, Mircea Maliţa, dacă e să personalizăm câteva momente”;
  3. „… şcoala trebuie să rămână o instituţie fundamentală, mereu deschisă la nou, dar şi sensibilă la modele paideice”;
  4. „… observ însă, în treacăt, că breasla istoriografică (inclusiv cea din zona preuniversitară) nu s-a mobilizat destul, până acum, pentru a crea un curent de opinie redutabil şi a impune acele schimbări salutare, menite să redea istoriei statului legitim, nu altul decât cel recunoscut în marile culturi ale lumii”;
  5. „… cât despre rolul religiei în şcoală, chestiunea trebuie pusă în cunoştinţă de cauză, raportate anume la ultimele două secole, care n-au fost nici ele uniforme pe bătrânul continent. Ca istoric, în locul unui răspuns pretenţios, sofisticat, cu aer de noutate profesională, aş reaminti aici cuvintele lui M. Kogălniceanu, rostite la 1843 la Academia Mihăileană: „Istoria, după Biblie trebuie să fie şi a fost totdeauna cartea de căpetenie a popoarelor şi a fiştecărui om îndeosebi; pentru că fiecare stare, fiecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învăţătură la neştiinţa sa, îndemn la slavă şi la fapta bună”.

 

Publicitate

De la Cluj-Napoca primim nr. 22 al revistei „Agora Literară”, apariţie trimestrioală a Ligii Scriitorilor din Români. Un număr dens în care poezia este răsfăţată, dar nu lipsesc eseurile, proza, cronicile,  gândurile.  Reţinem câteva  idei ce fac referire la Eminescu:            1. Armand Sperlea în “Actualul Eminescu”: “Fenomen ieşit din tiparele obişnuitului, opera lui Mihai Eminescu a constituit de-a lungul timpului o sursă permanentă de inspiraţie literar-artistică prin teme, simboluri, motive, circumscrise într-o sinteză perfectă. Prin opera lui, prin viaţa lui de crucificat, prin stranietatea personalităţii sale. Prin faptul că ne face pe toţi să simţim iubirea, durerea, misterul dar mai ales să ne întrebăm cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm, el ne oferă deopotrivă cu răspunsurile, Mântuirea. Viaţa şi opera lui ne cutremură, ne uluieşte, ne modelează, şi oricât ne-am strădui, fără EL, fără  domnul Eminescu, nu ne-am putea cunoaşte niciodată propria noastră identitate şi evoluţie. El a înălţat cuvântul în limba română atât de sus încât a reuşit să surprindă multitudinea sensurilor, clipelor incandescente ale existenţei umane. De aceea, la 15 ianuarie şi 15 iunie, asistăm la cel mai mare miracol al poporului român şi spunem aceasta pentru că poetul a aprins un foc care l-a ars pe el şi ne-a dat şi nouă dreptul la o nouă viaţă, şi preţ de o clipă, pentru o oră, pentru o zi, posibilitatea de a ne împărtăşi din harul său, devenind cu toţii conştienţi şi de EL, şi de noi. Dintre nenumăratele discipline care i-au stârnit setea de cunoaştere, cea care l-a marcat a fost filosofia. Adâncimea filosofiei kantiene declanşează în poetul gânditor o sinteză originală asupra categoriilor de timp şi spaţiu dar şi cugetări asupra metempsihozei din filosofia vedică, pe care le va fructifica în nuvelele sale dar şi în poezie”; 2. Al. Florin Ţene în “În literatura română au învins scriitorii canonizaţi de regimul communist”: “Atunci când se discută despre Eminescu, imediat se inflamează spiritele hrănite la şcoala etnicismului europenist, perorând că “Poetul nu avea dinţi în gură” (Sabin Gherman), că a plagiat, că era antisemit etc. Datorită acestor manipulatori de conştiinţă, unica enciclopedie, la nivel mondial, cum este cea dedicată ideii de literatură, semnată de Adrian Marino, este marginalizată şi privită ca o ciudăţenie, deşi reprezintă singura formă reală de dialog cultural cu lumea. Trăim într-un stat mic, în ţărişoara lui Trahanache, într-o cultură mică, ne spune Pleşu şi Patapievici, cu o remuneraţie tot mică, după buget, datorită faptului că au furat tot, cei ce strigau “Nu ne vindem ţara!”, cum spune un ilustru personaj. Aşadar, să fim cuminţi, să poată fura în continuare cei ce au pus mâna pe ciolan, inclusive ciolanul ierarhiei “valorice”. Pentru a se înfrupta din banul public şi din premiile primite, date între ei prin rotaţie”.

 

8 martie 2015.  Particip, în ambianţa Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian” din Botoşani,  la vernisajul expoziţiei de  artăm fotografică a lui Vasile Diaconescu. În calitatea sa de organizator şi moderator, muzeograful  Ana Florescu estompează din emoţiile momentului prin cuvintele de început:  “Pasionat călător, împătimit de miraculoasa frumuseţe a lumii – în general – şi a chipului feminin – ca parte a acestei inepuizabile frumuseţi, Vasile Diaconescu exprimă prin intermediul artei fotografice admiraţia şi iubirea pentru cele care, în diverse ipostaze – mama, fiică, sora, iubita, soţie, colegă ori simplă (ne)cunoscută – le-a întâlnit de-a   lungul  existenţeisale.
De la figuri feminine ale antichităţii şi până la cele ale momentului actual, provenind din lumi şi din culturi diferite, ,,doamnele” pe care – cu o aparte generozitate – autorul le prezintă fotografic publicului botoşănen (şi nu numai) sunt privite de autor ca faţete ale unui întreg, eternul şi magicul frumos feminin, întruchipat sub numele ,,Doar ea…”.

            Documentate, spirituale şi pline de nuanţe  vor fi  prezentările  celor două personalităţi ale culturii locale: Gheorghe Median şi Traian Apetrei.

            Vasile Diaconescu, în discursul său, a ţinut să precizeze că “…prin ochii săi a dorit să vadă şi alţii minunatele femei ale lumii”.

            Spuneam cândva că un om poate avea patru ochi: doi fizici, unul al soacrei ce-i dezvoltă spiritual critic şi unul interior, care-l introduce  în spirit. Vasile Diaconescu, după ochiul interior, care-i captează imaginile, îl are şi pe al cincilea, cel al aparatului de fotografiat pentru a capta lumina.  Din prezentările făcute aflu că autorul ştie foarte multe limbi. Nu fusese nominalizată încă una – fotografia.

            Expoziţia  poate fi vizitată până pe  2 aprilie 2015.  Merită  efortul dacă ţinem cont că, după ce vom trece DINCOLO, pe această lume nu vom mai fi decât…fotografii.

           Trebuie să recunosc şi armonioasa îngemănare  dintre chitara şi vocea domnului Schibinschi transformate într-un apoteotic final muzical dedicate celor cărora le-a fost concepută expoziţia.

            Reconfortantă a fost şi întâlnirea mea cu mătuşa  autorului expoziţiei, distinsa Doamnă Alis Pisică-Donose, o recunoscută  personalitate a cercetării ieşene şi care are legăruricu satul Borolea din comuna Hăneşti.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

INSP: 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate de la începutul lunii iunie. Trei decese

Publicat

acum 28 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că în perioada 2 iunie – 30 octombrie au fost înregistrate 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România.

Dintre acestea, 41 sunt cazuri confirmate, iar opt sunt cazuri probabile. Potrivit INSP, în aceeași perioadă au fost înregistrate trei decese cauzate de infecția cu virusul West Nile, câte unul în județele Brăila, Dâmbovița și Timiș.

Cazurile au fost raportate în: București (16) și în județele Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (2), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (4), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (3), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

Este vorba despre 22 de persoane din grupa de vârstă 70-79 de ani, 10 din grupa 60-69 de ani, opt din grupa 50-59 de ani, două din grupa 40-49 de ani, patru de peste 80 de ani, două din grupa 30-39 de ani și una din grupa 10-19 ani.

În acest context, specialiștii INSP fac mai multe recomandări pentru populație:

* să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

Publicitate

* să utilizeze substanțe chimice repelente pentru țânțari;

* să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);

* să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;

* să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Peste 260 de elevi și profesori au fost evacuați în timpul orelor de curs, în cadrul unui exercițiu ISU

Publicat

acum o oră

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Peste 260 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar au participat, astăzi, la exerciții de evacuare care s-au desfășurat la școlile gimnaziale din localitățile Dângeni și Iacobeni.

 

Activitățile au avut ca scop verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de incendiu, dar și instruirea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la pașii ce trebuie urmați pentru a rămâne în siguranță.

 

La semnalul de alarmă, elevii au părăsit sălile de clasă în ordine, sub îndrumarea profesorilor, și s-au adunat în locurile de evacuare stabilite anterior. Acolo s-a făcut prezența, verificându-se dacă toți participanții au reușit să evacueze clădirile conform planului.

 

Publicitate

De asemenea, persoanele responsabile la nivelul școlilor au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie protejați și coordonați eficient.

 

La acțiune au participat pompierii de la Garda de Intervenție Trușești, precum și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni, care au sprijinit desfășurarea exercițiilor și au oferit explicații privind modul de intervenție în caz de incendiu.

 

La finalul exercițiilor, copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape o autospecială folosită în misiunile operative, au probat echipamentele de protecție utilizate de pompieri și au aflat cum se folosește fiecare accesoriu în parte.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul programului național „Școala Altfel”, oferindu-le elevilor o experiență educativă și interactivă despre importanța prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

 

Specialiștii din cadrul Inspecției de Prevenire le-au transmis elevilor următoarele sfaturi, în caz de incendiu:

 

· anunțați imediat incidentul primului adult pe care îl întâlniți;

 

· păstrați-vă calmul și evitați panica;

 

· părăsiți clădirea doar sub supravegherea și îndrumarea cadrelor didactice;

 

· urmați căile de evacuare marcate și nu vă întoarceți pentru a lua obiecte personale – viața este mai importantă;

 

· după evacuare, îndreptați-vă spre locul de adunare stabilit, unde se va face prezența;

 

· așteptați intervenția pompierilor și respectați indicațiile acestora.

 

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum 3 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending