Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (135)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Revista „Zon@  literară” nr. 1-2 din 2014  abundă în pagini scrise de şi despre botoşăneni (Paul Gorban, Ciprian Iulian-Şoptică, Cezar Vasilescu, Gică Manole, Mircea Oprea…). Unul dintre aceştia este şi pictorul Manuell Mănăstireanu. Născut  pe 5 decembrie 1973  la Botoşani, a absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi (în 1992), în 1999 Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design (secţia Pictură) la clasa profesorului Dan Hatmanu, iar din anul 2001 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (filiala Iaşi).   Revista îi acordă câteva pagini sub semnătura prof. univ. dr. Petru Bejan. Sub titlul „Manuell Mănăstireanu şi tentaţia ascunderii”, spune profesorul Petru Bejan: 1. „Excelent portretist, artistul surprinde în tablourile sale fizionomii convulsive, tensionate, psihologii complexe, măşti carnale disimulând parcă furtuni nevrotice aflate la apogeu”; 2. „ Reduse la gestualitate expresivă netrucată, chipurile personajelor sale îşi iau ca fundal propriul halou de întuneric, sugerând un joc ambiguu al prezenţelor şi ascunderilor succesive”

Profesorul Petru Bejan este entuziasmat de lucrarea „Fără titlu”: „… este, cu siguranţă, o nadă inteligentă întinsă privitorului. Dacă în alte tablouri ochiul pare a fi leit – motivul pictural, cel despre care vorbim surprinde tocmai prin ascunderea organului care face posibilă vederea”. Concluzia  profesorului Petru Bejan: „Manuell Mănăstireanu priveşte discret din propria ascundere, vorbindu-ne  „tăcut”, în limbajul – misterios dar seducător – al imaginilor sale”.

Dintre lucrările lui Manuell Mănăstireanu, cititorii revistei amintite mai pot admira  în interiorul ei şi portretele lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Emil Brumaru sau Cezar Ivănescu;

Revista „22”  nr.  32-33 din 2014 publică un interviu pe care Adrian Cioflâncă i-l ia, tocmai în 2004, lui Leon Volovici. Păcat că Leon Volovici n-a apucat să vadă interviul publicat, el  părăsindu-ne pentru totdeauna încă din 2011. Întrebat cu cine a fost coleg în perioada studenţiei, spune Leon Volovici, făcând, în acelaşi timp, şi un portret excepţional academicianului Alexandru Zub: „Unul dintre ei era Gheorghe Buzatu, care a fost şi el un număr de ani istoric. Mi-au mai fost colegi Vasile Cristian, Vasile Rusu, Leon Şimanschi şi alţii. Apoi s-a desfiinţat această secţie după un an şi ne-au pus să optăm între istorie şi filologie, eu mergând pe a doua opţiune. În anul I, s-a organizat o întâlnire între noi bobocii şi trei absolvenţi dintre cei mai străluciţi. Era o tradiţie, un fel de predare a ştafetei. Unul dintre ei m-a impresionat. Avea şi o prezenţă fizică impresionantă, semăna la coafură cu Eminescu, blond. A vorbit foarte frumos despre menirea istoricului. Avea un fel de romantism în felul în care privea meseria de istoric şi istoria naţională. Mă gândeam eu atunci că aşa arată un model de urmat…      I-am reţinut numele imediat: îl chema Alexandru Zub. (…) Şi mereu îmi aminteam de el, dar nu îl mai vedeam. Întrebam studenţii din anii mai mari dacă ştiu ceva de Zub şi mi se răspundea în doi peri. Până când cineva mi-a spus să nu mai întreb pentru că fusese arestat. (…) M-am lămurit treptat. Prin 1964, când eram deja cercetător la Iaşi, l-am zărit pe stradă, l-am recunoscut imediat şi am rămas aşa surprins încât m-am trezit ţinându-mă după el pe stradă. Pe urmă ne-am cunoscut pe tărâm profesional, am colaborat, l-am preţuit foarte mult. Fireşte,mi-a povestit despre faimosul discurs de la Putna, despre anchetă, despre cei care l-au turnat”;

Publicitate

În „Suplimentul de cultură” nr. 429 din 2014, Victor Eskenasy pune o întrebare: „A fost George Enescu un colaborator al regimului comunist?”. Şi-a pus această întrebare după ce, recent, la TVR2, l-a auzit / văzut pe istoricul Adrian Cioroianu spunând, în emisiunea sa „Cinci minute de istorie”,  cum că: „plecarea lui George Enescu din ţară s-a produs cu acordul regimului comunist” .  Această plecare, sugera  Adrian Cioroianu,  ar fi fost „preţul acceptării unui scaun de deputat coleg cu Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Ana Pauker”. Mai mult, decanul Facultăţii de Istorie  a Universităţii Bucureşti  a adăugat că „până în mai 1955, când a murit, George Enescu şi-a păstrat paşaportul de cetăţean al României comunizate”.

Victor Eskenasy consideră că Adrian Cioroianu „nu face decât să arunce oprobiul şi anatema, cu un grad aş zice de iresponsabilitate, asupra unui mare intelectual democrat şi mai mult decât integru ca om”, argumentând contrariul celor afirmate de istoric: 1. „În ţară alegerile au fost organizate de PCR pe 18  noiembrie 1946, în timp ce compozitorul părăsise însă România, încă de la 10 septembrie, pentru un turneu, anunţat pe cinci luni, în Statele Unite şi Canada, iar sosirea sa la New York, la 12 octombrie, pe prima navă românească ce ajunge în Statele Unite după izbucnirea războiului, fusese salutată cu entuziasm de presă; 2. „În aprilie 1947, revenea, după o îndelungată absenţă, la Paris, dar potrivit unor informaţii ale apropiaţilor săi, conştient că nu se va mai întoarce în România”; 3. „Departe de a fi un „colaborator” al noului regim ce se consolida în România, Enescu, s-ar putea spune, îl sfida chiar atunci când, în aprilie 1948, din nou în turneu în Statele Unite, boicota public, retrăgându-se împreună cu Richard Tucker, celebrul tenor al Metropolitanului, cu origini basarabene, un concert la Carnegie Hall, utilizat vădit pentru propagandă politică de către ambasadorul sovietic în Statele Unite”; 4. „În acelaşi an, aflat la Paris în momentul în care autorităţile române le cereau celor din exil să-şi preschimbe paşapoartele ce purtau emblema regală pentru unele noi, ale regimului comunist, George Enescu – potrivit unor mărturii din arhivele Europei Libere – refuza noul paşaport, la fel cum proceda şi prietena sa, Clara Haskil, aflată în Elveţia” etc.

Se pare că „marii” noştri intelectuali şi-au propus, după Eminescu,  să-l atace şi pe Enescu!

Ia să vedem ce se mai spune despre Dan Sociu, cel plecat din Botoşani să scrie poezie prin „oraşele cele mari” şi, eventual, să refuze premii.

Nora Iuga, analizând  „Ce se mai prepară în bucătăriile poeziei”, se opreşte şi la Dan Sociu nu înainte de a ne atenţiona: „… nu cred în valorile atribuite, recomandate, cred în cei care prind din zbor ceea ce le trebuie, nu ceea ce li se cere”  (vezi „Cultura” nr  34 din 18 septembrie 2014).  Continuă Nora Iuga: „Să nu vă mire că îmi pot plăcea în acelaşi timp Dosa sau Stoicovici, cum îmi place Khasis sau Valeriu Mircea Popa, pentru că ei rămân dincolo de timp şi mode. Îi prefer hiperelogiatului volum recent al lui Dan Sociu- păcat, un poet în care am crezut mult, dar îl disting tot mai puţin sub marca „made în USA”. În editorialul său din „Zon@  literară” nr. 1-4 din 2014, Daniel D. Marin, care se include în „douămiişti”, îşi aminteşte cum prin `98 cerea „moartea optzeciştilor”: „O moarte simbolică. O retragere onorabilă după primul şi ultimul majorat. Căci atât li se calcula de către viitorii „douămiişti”: 18 ani”. Dar nu numai că, zicem noi, „optzeciştii” nu s-au retras. S-au  mobilizat şi au tras şi de ultima răsuflare, s-au conectat la aparate de resuscitare (un astfel de  „aparat” este Nicolae Manolescu), şi-au făcut respiraţie gură la gură şi, mai mult, prin metode numai de ei ştiute  i-au măcelărit pe  „douămiişti”.

Tot de prin `98, adaugă editorialistul, „ viitorii „douămiişti” erau deja plictisiţi de perseverenţa „optzeciştilor. Le recunoşteau opera (în fine, nu chiar toţi; sau, pentru conformitate, o mică parte), însă nu uitau să adauge: 18 ani sunt destui! Se subînţelegea că au dat deja ce-i mai bun sau dacă n-au dat, se vor chinui în zadar”.

Continuă Daniel D. Marin: „Mi-am amintit de acest fapt când criticul literar Gabriela Gheorghişor a ales să-şi încheie cronica la cartea „Vino cu mine ştiu exact unde mergem” („Ramuri” nr. 1 din 2014) astfel: „Dan Sociu este un poet (încă tânăr) de la care aşteptăm în continuare surprize plăcute”. I-am semnalat repede pe facebook faptul că Dan Sociu se află deja la a 9-a carte şi am întrebat-o, indirect, în context retrospectiv, dacă fie a confirmat şi răsconfirmat deja, fie încă mai aşteaptă surprize de la el. Mi-a răspuns: „Dar ce voiai să zic, gata, de-acu poate merge la culcare?!”. I-am urat lui Dan Sociu să fie în măsură să-i ofere şi în continuare surprize plăcute în poezie. Dar să o facă repede!”

 Concluzia ar fi că, trecând deja 14 ani de „douămiism”, ar mai fi patru ani ca cei ce se înscriu acestei generaţii să dea ceea ce nu au dat până acum:  Reprezntantul de marcă şi Opera. Aspect valabil şi pentru Dan Sociu.  Până acum, zice Daniel D. Marin: „Generaţia 2000 a trăit degeaba!”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

VIDEO: Mii de oameni la PARADA Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” de la Botoșani

Publicat

acum 2 ore

duminică, 22.12.2024

de

Publicitate

Mii de botoșăneni au participat astăzi la Botoșani la parada tradițiilor populare de la cea de-a XLIX-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”.

Organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani, evenimentul a fost dedicat păstrării și promovării tradițiilor de iarnă de la Botoșani, iar sutele de participanți s-au bucurat de costumele și tradițiile populare din zona noastră.

Parada s-a desfășurat pe ruta Primăria Municipiului Botoșani – Str. Cuza Vodă – Casa Sindicatelor – Liceul „A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Str. Cuza Vodă, iar cele 36 de formații cu peste 1200 de participanți s-au bucurat de o primire incredibil de frumoasă.

Iată și câteva imagini de la această paradă extraordinară:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

22 decembrie: Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii

Publicat

acum 7 ore

duminică, 22.12.2024

de

Publicitate

Românii marchează astăzi Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, o zi care este sărbătorită în fiecare an la data de 22 decembrie și care reamintește de sacrificiul a peste 800 de tineri pentru câștigarea libertății.

Prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 258/2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertăţii României, ziua de 22 decembrie a fost declarată ”Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, potrivit https://www.cdep.ro/.

Senatorii au adoptat la 14 iunie 2011 propunerea legislativă prin care ziua de 22 decembrie este declarată Ziua Victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii. Propunerea iniţiată de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale PDL, PSD, PNL şi minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost aprobată de Senat cu 96 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi şase abţineri. Iniţiatorii au susţinut în expunerea de motive a propunerii legislative că este necesară promovarea, în mentalul colectiv, a importanţei zilei de 22 decembrie, ca dată ce a marcat începutul democraţiei în România. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată în cazul acestei propuneri.

Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 are ca titlu ”Lege privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, iar Articolul 1 are următorul cuprins: „Art. 1 – Se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.”. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit https://www.cdep.ro/.

Decretul nr. 948 din 6 decembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 258/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decembrie 2011.

* * *

Publicitate

Începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu a fost ziua de 16 decembrie 1989. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea „Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009).

„A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, subliniază Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

* * *

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În scurt timp, Piaţa Maria este ocupată de câteva sute de persoane, care scandează „Libertate”, „Dreptate” şi care cântă „Deşteaptă-te, române!”. Coloanele de manifestanţi se îndreaptă spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR). Sunt mobilizate forţele de ordine ale Ministerului de Interne, ale Miliţiei, armata, gărzile patriotice, pompierii. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă, gaze lacrimogene. Au loc ciocniri violente între demonstranţi şi forţele de ordine. Se operează arestări.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă „Jos cu Ceauşescu!”. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare; manifestanţilor li se alătură muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Nu vă fie frică!”. Comitetul judeţean al PCR este luat cu „asalt” de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

 

 

La 17 decembrie 1989 muncitori, locuitori şi studenţi din Timişoara se îndreaptă spre Piaţa Operei rostind îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii comuniste.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Din dispoziţia lui Nicolae Ceauşescu, sunt trimişi la Timişoara, în ajutorul conducerii locale a judeţului: generalul Velicu Mihalea, adjunct al şefului Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (DSS), colonelul Filip Teodorescu de la Direcţia a III-a Contraspionaj din DSS şi alţi ofiţeri superiori. Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR, este numit comandant unic pentru Timişoara. El se deplasează la Timişoara, însoţit de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Florea Comşa, colonelul Gheorghe Radu ş.a., în vederea coordonării acţiunilor represive. La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor; sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni. Peste 20.000 de membri ai „gărzilor patriotice” din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara; înarmaţi cu bastoane, ei aveau misiunea să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează. O parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii, o altă parte este oprită pe drum şi face cale întoarsă.

 

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; intervenţia forţelor de ordine împotriva demonstranţilor, 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, ameninţă liderul comunist. În toate întreprinderile şi instituţiile din ţară se face de gardă 24 de ore din 24 de ore, se întăresc măsurile de pază şi securitate, atmosfera devenind foarte încărcată, dacă nu explozivă. Pe străzi circulă patrule formate dintr-un miliţian, un militar în termen şi un membru al gărzilor patriotice.

În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”. Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: „Armata e cu noi!”.

Un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, sunt incinerate la crematoriul „Cenuşa”.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: „Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”.

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor. Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), se reîntorc în grabă la Bucureşti.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara, acestea fiind cunoscute însă pe larg prin emisiunile în limba română ale principalelor posturi de radio occidentale, precum şi prin emisiunile de la Budapesta şi Belgrad.

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

Hidroelectrica a modificat perioada de transmitere a INDEXULUI pentru luna decembrie: Iată noul interval

Publicat

acum 8 ore

duminică, 22.12.2024

de

Publicitate

Hidroelectrica a anunțat că a schimbat perioada de transmitere a indexului în luna decembrie.

Mai exact, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare furnizor de energie electrică din România, a anunțat recent că perioada pentru transmiterea indexului autocitit a fost extinsă în luna decembrie, relatează alba24.ro.

Mai concret, în această lună, clienții Hidroelectrica vor putea comunica indexul în intervalul 20 – 26 decembrie.

De regulă, perioada de transmitere a indexului este stabilită între zilele de 24 și 28 a fiecărei luni, însă în lunile cu evenimente speciale calendarul este ajustat.

Potrivit reprezentanților Hidroelectrica, comunicarea indexului se poate face:

  • prin telefon – 0800 800 359 (apel gratuit)
  • online prin portalul client, rubrica autocitire
  • utilizând aplicația mobilă iHidro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ASTĂZI: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” revine pe străzile din Botoșani. Programul manifestărilor

Publicat

acum 9 ore

duminică, 22.12.2024

de

Publicitate

Botoșaniul găzduiește astăzi cea de-a XLIX-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…”, un eveniment dedicat păstrării și promovării tradițiilor de iarnă organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani.

Festivalul are loc duminică, 22 decembrie 2024, în centrul municipiului, și promite o experiență de neuitat pentru toți participanții.

Spectacol impresionant cu 36 de formații și 1200 de participanți

Evenimentul va reuni 36 de formații de datini și obiceiuri de iarnă, dintre care 30 din județul Botoșani și 6 din județele vecine, însumând aproximativ 1200 de participanți. Parada tradițiilor va include momente artistice autentice și va oferi ocazia publicului de a redescoperi frumusețea și unicitatea obiceiurilor moldovenești.

Modificări în traficul din centrul orașului

Pentru buna desfășurare a festivalului, traficul va suferi câteva modificări semnificative:

  • Strada Cuza Vodă va fi închisă între orele 9:30 și 22:00.
  • În intervalul 11:00 – 12:00, traficul va fi restricționat pe traseul paradei: Primăria Municipiului Botoșani – Str. Cuza Vodă – Casa Sindicatelor – Liceul „A.T. Laurian” – Podul de Piatră – Calea Națională – Direcția Muncii – Hotel Rapsodia – Str. Cuza Vodă.

Organizatorii recomandă evitarea utilizării autovehiculelor personale în zona centrală a municipiului pe durata evenimentului.

Recomandări pentru siguranța publicului

Publicitate

Parada va fi însoțită de două trăsuri cu cai, iar participanții sunt rugați să respecte următoarele reguli pentru siguranță:

  • Evitați apropierea de cai, pentru a preveni reacții neașteptate.
  • Nu utilizați obiecte pirotehnice.
  • Evitați consumul de substanțe psihoactive sau alcoolice pe domeniul public.

Parteneri și organizatori

“Evenimentul este posibil datorită sprijinului oferit de Consiliul Județean Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani, precum și de instituțiile de ordine publică și siguranță din județ: Inspectoratul de Poliție, Jandarmeria, Poliția Locală, Poliția Rutieră și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Vă așteptăm cu drag să celebrăm împreună tradițiile strămoșești și să întâmpinăm sărbătorile de iarnă cu bucurie!”, a transmis Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale de la Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending