Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (134)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023.  Scriitorul Petruş Andrei publică eseul “Mihai Eminescu – Eternul feminin”.  În finalul eseului se fac referiri la “Luceafărul”.  “Capodopera “Luceafărul” este cel mai lung şi cel mai frumos poem de dragoste din poezia lumii, este o chintesenţă a întregii poezii eminesciene, al cincilea element natural al lumii, alături de pământ, apă, aer şi foc, din care sunt alcătuite corpurile cereşti. Poemul “Luceafărul” al lui Mihai Eminescu rste “Nec plus ultra” al liricii universale.  Nimeni, nicăieri în lume nu l-a întrecut şi nu poate să-l întreacă nici în secolele următoare. De altfel, referitor la acest poem, Poetul îi scria Veronicăi în 1882: “Legenda la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el. (…) Cred că e un gen cu totul nou Acela pe care îl cultiv acum. E de-o linişte perfecta, Veronica,  e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit.” (vezi vol. “Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit”, Polirom, Iaşi, 2000, p.141). Într-o notă scrisă pe marginea manuscrisului, poetul oferea o explicaţie: “În descrierea unui voiaj prin Ţările Române, germanul Kunisch povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar înţelesul allegoric ce i-am dat rste că, dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte însă, pe pământ nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc.”

Invocaţia fetei îndrăgostite este auzită de Luceafăr şi ruga îi este îndeplinită.  Mai întâi ca înger iar apoi ca demon, Luceafărul intră în iatacul fetei de împărat, iar aceasta vorbind cu el în somn, îşi trăieşte visul.  Simbolistica celor două înfăţişări ale Luceafărului este importantă pentru descifrarea înţelesului. Îngerii sunt fiinţe intermediare între Dumnezeu şi lume” (conform “Dicţionarului de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1994). Ei sunt nişte entităţi pur

spirituale  sau nişte spirite înzestrate cu un corp eterat, aerian. Ambele sunt simboluri de ordin spiritual, simboluri ale aspiraţiilor nesatisfăcute şi imposibil de arins.”(conform sursei citate).  Îngerul de pază sau îngerul mesager este întotdeauna purtătorul unor veşti bune pentru suflet.   Demonii, pe de altă parte, sunt tot fiinţe divine dar care au ajuns, prin nesupunere, să desemneze zeii inferiori sau duhurile rele.  Demonii erau „sufletele morţilor, genii tutelare sau temute,, intermediare între zeii nemuritori şi oamenii vii, dar muritori.  I se atribuia fiecărui om un geniu care îndeplinea rolul de sfetnic de taină, acţionând mai mult prin intuiţii spontane decât prin raţionamente. Acesta reprezenta oarecum inspiraţia sa interioară”.

Ajuns în faţa Demiurgului, după o călătorie cosmică, realizare fără egal în lirica lumii, Hyperion cere acestuia: „De greul negrei vecinicii, / Părinte, mă dezleagă / Şi lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă (…) / Reia-mi al nemuririi nimb / Şi focul din privire, / Şi pentru toate dă-mi în schimb / O oră de iubire…” Demiurgul refuză să-l facă muritor, astfel că „În locul lui din cer / Hyperion se-ntoarce / Şi, ca şi-n ziua cea de ieri, / Lumina şi-o revarsă.”

„Luceafărul” este cu mult mai mult decât o alegorie. Este cea mai frumoasă poveste de dragoste dintre un bărbat şi o femeie, izvorâtă dintr-un dor de nemurire: „Nu au existat, nu vor exista în poezia română (şi nici a lumii) versuri mai frumoase decât acestea” (Titu Maiorescu).

Publicitate

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. La pagina 133 veţi găsi 15 definiţii ale poeziei,   într-o selecţie care îmi aparţine.

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a luptă împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU)

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. Aristotel Pilipăuţeanu publică sub titlul “Ecoul dulce al iubirii” o cronică la volumul  “Veronica Micle. Lui…” (Editura “Sfera”, Bârlad, 2022), autor Serghei Coloşenco.  Citind atent volumul alcătuit din 44 de poezii pe care autorul  le supune atenţiei dezlegătorilor de careuri şi jocuri enigmistice cu trimitere la Eminescu şi iubita sa, Aristotel Pilipăuţeanu extrage următoarele concluzii  referitoare la Veronica Micle: 1. “este evidenţiată prioritar ipostaza feminină. Veronica nu era lipsită de talent literar”; 2. “ca realizare s-ar fi înscris merituos în rândul poeţilor postpaşoptişti. Dar ea a trait nemijlocit în sfera lui Eminescu”; 3. “este evident că Eminescu nu-i cerceta manuscrisele şi în nici un caz nu intervenea, căci atunci Veronica ar fi devenit ceea ce nu era”; 4. “talentul poetei evolua limitat”; 5. “versurile pornite din inimă, adresate celui iubit, sunt puternice argumente pentru intensitatea şi trăinicia sentimentului”; 6. “suferinţa se vindecă prin orgoliu.  Cauza durerii sufleteşti n-ar fi acţiunea unui factor extern, redus cu disimulare la secunda ce a trecut”; 7. “o hipersensibilitate potentată de profunzimea propriei simţiri”; 8. “adaugă feminine capricii incommode pentru mintea bărbatului”; 9. “cum Eminescu îşi blestema zilele în momentele dificile ale vieţii de redactor la ziarul “Timpul”, Veronica pare să cadă şi ea din când în când într-o pasă neagră”; 10. “aducând alinare, cu delicateţe calină, şterge lacrima iubitului, îl îndeamnă să-şi reprime duioşia autodistrugătoare faţă de o lume pe care o doreşte perfectibilă, să-şi recupereze ironia generatoare de echilibru emotional”; 11. “pare a fi mai lucidă, mai aproape de pământ decât bărbatul.  Din fericire, Eminescu nu a dat curs acestor consilieri. El şi-a păstrat statura monumentală”;  12. “atitudinea ei ocoleşte extremele precum nesocotita invidie ori aroganta mândrie. Rosteşte firesc mari adevăruri validate ulterior de istoria literară”;  13. “apreciază generozitatea geniului care prin iubire intenţionează s-o ridice la cosmica sa înălţime, dar are convingerea, fără falsă modestie, că rolul ei este cel al muritorului care îşi adoră zeul”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Participarea Muzeului Județean Botoșani la Expoziția itinerantă „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”

Publicat

Publicitate

Pe 2 iulie 2025, de la ora 12.00, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț are loc vernisajul expoziției itinerante „Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova”, la care Muzeul Județean Botoșani participă cu piese valoroase din patrimoniul cultural al Muzeului de Etnografie.

Expoziția a fost inițiată de dr. Roxana Deca și de colegii de la Muzeul Olteniei Craiova, reunind, alături de piesele din arealul etnografic al Botoșaniului, țesături din patrimoniul Complexului Muzeal Național „Astra” Sibiu, Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Muzeului Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” Sighetul Marmației și Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț, alături de valoroasele covoare oltenești.

Evenimentul expozițional a fost deschis la Craiova, între 27 septembrie 2024 și 19 ianuarie 2025. Pe 5 februarie, al doilea popas al expoziției itinerante a fost Muzeul Național al Țăranului Român, cu prilejul a 35 de ani de la (re)înființarea instituției. Ulterior, la Sighetul Marmației, valoroasele piese au decorat pereții Palatului „Reduta”, unde au fost etalate în intervalul 8 aprilie – 22 iunie 2025.

Piatra-Neamț, unde expoziția va putea fi vizitată între 2 iulie și 28 septembrie 2025, reprezintă a patra și ultima etapă din acest an, pe simezele Muzeului de Istorie și Arheologie fiind etalate peste 40 de covoare (scoarțe, lăicere, păretare, țoluri, carpete, macaturi), la care se adaugă ștergare, fețe de pernă, glugi, cingători, trăistuțe, mostre de țesături din colecțiile Minerva Cosma și Dumitru Cosma (deținute de Muzeul ASTRA Sibiu).

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Omagierea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Dorohoi – o lecție de istorie și credință pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Protopopiatul Dorohoi, în colaborare cu Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, a organizat o activitate cultural-religioasă dedicată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, în cadrul parteneriatului „Școala de Vară” cu Centrul „Jurjac” din Dorohoi.

Evenimentul s-a desfășurat în două etape, reunind copii, reprezentanți ai Centrului de zi „Jurjac” și ai Protopopiatului Dorohoi, într-un cadru educativ și spiritual deosebit. Prima parte a activității a avut loc în Catedrala din Dorohoi, unde participanții au fost invitați să ia parte la o activitate interactivă de cunoaștere și la o scurtă cateheză, în care s-a subliniat rolul credinței în viața copiilor și în formarea caracterului creștin, precizează publicația Slova Creștină de Dorohoi.

A doua parte s-a desfășurat în Sala de ședințe a Protopopiatului Dorohoi și a fost dedicată personalității și moștenirii lăsate de marele voievod al Moldovei. Copiii au avut ocazia să afle detalii din viața și domnia lui Ștefan cel Mare printr-o prezentare biografică adaptată vârstei lor, să participe la un program de lectură tematică și să ia parte la un mic atelier de muzică. În cadrul atelierului, au învățat și interpretat cu emoție cântecul „Când a fost să moară Ștefan”, omagiu artistic adus celui ce a fost numit de popor „atletul lui Hristos”.

Prin această inițiativă, organizatorii și-au propus să insufle tinerelor generații respectul pentru valorile istorice și religioase ale neamului românesc, consolidând totodată legătura dintre școală, biserică și comunitate.
Activitatea s-a bucurat de un real succes și de implicarea activă a participanților, demonstrând încă o dată că educația religioasă și culturală poate fi transmisă cu eficiență prin metode interactive și adaptate copiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mihai Leu, campionul României la box, a decedat. Anunțul făcut pe pagina de Facebook a sportivului

Publicat

Publicitate

Lumea sportului românesc este în doliu: Mihai Leu, campionul mondial al României la box, a decedat, în seara de 1 iulie 2025. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială de Facebook a acestuia. Acesta s-a stins din viață la vârsta de 56 de ani după o luptă cu o boală grea, scrie alba24.ro

”Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic”, au scris apropiații acestuia pe pagina sa de Facebook.

 

 

Publicitate

Mihai Leu a ajuns în data de 21 iunie la Institutul Clinic Fundeni cu un elicopter, după ce a făcut din nou hemoragie.. El avea atunci insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Mihai Leu a mai fost internat la spitalul Fundeni din data de 28 aprilie până la 15 mai, din cauza unor complicaţii.

Acesta ducea o luptă crânceă cu cancerul, de zece ani. Leu a fost, de asemenea, internat de urgenţă din cauza complicaţiilor în lunile mai şi decembrie 2024.

În 2014, Leu a aflat că are cancer la colon.

Mihai Leu a fost campion absolut la raliuri şi a deţinut trei titluri naţionale la Viteză în Coastă. El a fost campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Zi dedicată mamei și fiicei: Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness promite o experiență memorabilă. Se fac înscrieri

Publicat

Publicitate

O zi întreagă de răsfăț, conectare emoțională și activități creative le așteaptă pe mame și fiice la Tabăra de Frumusețe, Educație și Wellness, un eveniment unic care pune în prim-plan relația specială dintre cele două generații.

Evenimentul va oferi un cadru relaxant și inspirațional, unde participantele se vor bucura de cinci ateliere interactive, create special pentru a încuraja colaborarea, încrederea și bucuria de a petrece timp de calitate împreună.

Atelierele incluse în program:

  • Masaj relaxant pentru mamă și copil, realizat cu uleiuri naturale, adaptate fiecărei vârste;
  • Mini facial în tandem, cu măști blânde și masaje faciale relaxante;
  • Manichiură colorată, cu lacuri sigure pentru copii și accesorii tematice;
  • Coafuri matching, de tip „mamă-fiică” – de la împletituri până la bucle și panglici;
  • Modeling și postură, un atelier jucăuș pentru exprimarea grației, atitudinii și încrederii.

Spre finalul zilei, participantele vor defila într-o paradă de modă, în care micile prințese vor urca pe podium alături de mamele lor, purtând lookurile create împreună.

Film în aer liber și tombolă cu premii

Ziua se va încheia într-o notă magică, cu proiecția unui film în aer liber, însoțit de gustări, pături și perne pentru confortul tuturor. De asemenea, organizatorii au pregătit o tombolă cu premii speciale pentru mame și fiice, constând în produse de beauty, accesorii și experiențe de răsfăț.

Publicitate

În prețul biletului sunt incluse două mese echilibrate, băuturi răcoritoare naturale, toate materialele necesare atelierelor, acces la photobooth tematic și un goody bag plin cu surprize.

Evenimentul este conceput pentru a oferi nu doar relaxare, ci și un moment autentic de apropiere între mamă și fiică, prin activități care stimulează creativitatea, grija reciprocă și comunicarea.

Locuri limitate

Numărul de locuri este limitat, iar interesul pentru eveniment este ridicat. Organizatorii recomandă înscrierea din timp. Informații suplimentare și rezervări pot fi solicitate prin mesaj privat, pe canalele oficiale ale evenimentului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending