Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (134)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023.  Scriitorul Petruş Andrei publică eseul “Mihai Eminescu – Eternul feminin”.  În finalul eseului se fac referiri la “Luceafărul”.  “Capodopera “Luceafărul” este cel mai lung şi cel mai frumos poem de dragoste din poezia lumii, este o chintesenţă a întregii poezii eminesciene, al cincilea element natural al lumii, alături de pământ, apă, aer şi foc, din care sunt alcătuite corpurile cereşti. Poemul “Luceafărul” al lui Mihai Eminescu rste “Nec plus ultra” al liricii universale.  Nimeni, nicăieri în lume nu l-a întrecut şi nu poate să-l întreacă nici în secolele următoare. De altfel, referitor la acest poem, Poetul îi scria Veronicăi în 1882: “Legenda la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el. (…) Cred că e un gen cu totul nou Acela pe care îl cultiv acum. E de-o linişte perfecta, Veronica,  e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit.” (vezi vol. “Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit”, Polirom, Iaşi, 2000, p.141). Într-o notă scrisă pe marginea manuscrisului, poetul oferea o explicaţie: “În descrierea unui voiaj prin Ţările Române, germanul Kunisch povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar înţelesul allegoric ce i-am dat rste că, dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte însă, pe pământ nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc.”

Invocaţia fetei îndrăgostite este auzită de Luceafăr şi ruga îi este îndeplinită.  Mai întâi ca înger iar apoi ca demon, Luceafărul intră în iatacul fetei de împărat, iar aceasta vorbind cu el în somn, îşi trăieşte visul.  Simbolistica celor două înfăţişări ale Luceafărului este importantă pentru descifrarea înţelesului. Îngerii sunt fiinţe intermediare între Dumnezeu şi lume” (conform “Dicţionarului de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1994). Ei sunt nişte entităţi pur

spirituale  sau nişte spirite înzestrate cu un corp eterat, aerian. Ambele sunt simboluri de ordin spiritual, simboluri ale aspiraţiilor nesatisfăcute şi imposibil de arins.”(conform sursei citate).  Îngerul de pază sau îngerul mesager este întotdeauna purtătorul unor veşti bune pentru suflet.   Demonii, pe de altă parte, sunt tot fiinţe divine dar care au ajuns, prin nesupunere, să desemneze zeii inferiori sau duhurile rele.  Demonii erau „sufletele morţilor, genii tutelare sau temute,, intermediare între zeii nemuritori şi oamenii vii, dar muritori.  I se atribuia fiecărui om un geniu care îndeplinea rolul de sfetnic de taină, acţionând mai mult prin intuiţii spontane decât prin raţionamente. Acesta reprezenta oarecum inspiraţia sa interioară”.

Ajuns în faţa Demiurgului, după o călătorie cosmică, realizare fără egal în lirica lumii, Hyperion cere acestuia: „De greul negrei vecinicii, / Părinte, mă dezleagă / Şi lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă (…) / Reia-mi al nemuririi nimb / Şi focul din privire, / Şi pentru toate dă-mi în schimb / O oră de iubire…” Demiurgul refuză să-l facă muritor, astfel că „În locul lui din cer / Hyperion se-ntoarce / Şi, ca şi-n ziua cea de ieri, / Lumina şi-o revarsă.”

„Luceafărul” este cu mult mai mult decât o alegorie. Este cea mai frumoasă poveste de dragoste dintre un bărbat şi o femeie, izvorâtă dintr-un dor de nemurire: „Nu au existat, nu vor exista în poezia română (şi nici a lumii) versuri mai frumoase decât acestea” (Titu Maiorescu).

Publicitate

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. La pagina 133 veţi găsi 15 definiţii ale poeziei,   într-o selecţie care îmi aparţine.

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a luptă împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU)

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. Aristotel Pilipăuţeanu publică sub titlul “Ecoul dulce al iubirii” o cronică la volumul  “Veronica Micle. Lui…” (Editura “Sfera”, Bârlad, 2022), autor Serghei Coloşenco.  Citind atent volumul alcătuit din 44 de poezii pe care autorul  le supune atenţiei dezlegătorilor de careuri şi jocuri enigmistice cu trimitere la Eminescu şi iubita sa, Aristotel Pilipăuţeanu extrage următoarele concluzii  referitoare la Veronica Micle: 1. “este evidenţiată prioritar ipostaza feminină. Veronica nu era lipsită de talent literar”; 2. “ca realizare s-ar fi înscris merituos în rândul poeţilor postpaşoptişti. Dar ea a trait nemijlocit în sfera lui Eminescu”; 3. “este evident că Eminescu nu-i cerceta manuscrisele şi în nici un caz nu intervenea, căci atunci Veronica ar fi devenit ceea ce nu era”; 4. “talentul poetei evolua limitat”; 5. “versurile pornite din inimă, adresate celui iubit, sunt puternice argumente pentru intensitatea şi trăinicia sentimentului”; 6. “suferinţa se vindecă prin orgoliu.  Cauza durerii sufleteşti n-ar fi acţiunea unui factor extern, redus cu disimulare la secunda ce a trecut”; 7. “o hipersensibilitate potentată de profunzimea propriei simţiri”; 8. “adaugă feminine capricii incommode pentru mintea bărbatului”; 9. “cum Eminescu îşi blestema zilele în momentele dificile ale vieţii de redactor la ziarul “Timpul”, Veronica pare să cadă şi ea din când în când într-o pasă neagră”; 10. “aducând alinare, cu delicateţe calină, şterge lacrima iubitului, îl îndeamnă să-şi reprime duioşia autodistrugătoare faţă de o lume pe care o doreşte perfectibilă, să-şi recupereze ironia generatoare de echilibru emotional”; 11. “pare a fi mai lucidă, mai aproape de pământ decât bărbatul.  Din fericire, Eminescu nu a dat curs acestor consilieri. El şi-a păstrat statura monumentală”;  12. “atitudinea ei ocoleşte extremele precum nesocotita invidie ori aroganta mândrie. Rosteşte firesc mari adevăruri validate ulterior de istoria literară”;  13. “apreciază generozitatea geniului care prin iubire intenţionează s-o ridice la cosmica sa înălţime, dar are convingerea, fără falsă modestie, că rolul ei este cel al muritorului care îşi adoră zeul”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending