Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (134)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023.  Scriitorul Petruş Andrei publică eseul “Mihai Eminescu – Eternul feminin”.  În finalul eseului se fac referiri la “Luceafărul”.  “Capodopera “Luceafărul” este cel mai lung şi cel mai frumos poem de dragoste din poezia lumii, este o chintesenţă a întregii poezii eminesciene, al cincilea element natural al lumii, alături de pământ, apă, aer şi foc, din care sunt alcătuite corpurile cereşti. Poemul “Luceafărul” al lui Mihai Eminescu rste “Nec plus ultra” al liricii universale.  Nimeni, nicăieri în lume nu l-a întrecut şi nu poate să-l întreacă nici în secolele următoare. De altfel, referitor la acest poem, Poetul îi scria Veronicăi în 1882: “Legenda la care lucrez va fi gata şi fiindcă luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el. (…) Cred că e un gen cu totul nou Acela pe care îl cultiv acum. E de-o linişte perfecta, Veronica,  e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit.” (vezi vol. “Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit”, Polirom, Iaşi, 2000, p.141). Într-o notă scrisă pe marginea manuscrisului, poetul oferea o explicaţie: “În descrierea unui voiaj prin Ţările Române, germanul Kunisch povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar înţelesul allegoric ce i-am dat rste că, dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte însă, pe pământ nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit. El n-are moarte dar nici noroc.”

Invocaţia fetei îndrăgostite este auzită de Luceafăr şi ruga îi este îndeplinită.  Mai întâi ca înger iar apoi ca demon, Luceafărul intră în iatacul fetei de împărat, iar aceasta vorbind cu el în somn, îşi trăieşte visul.  Simbolistica celor două înfăţişări ale Luceafărului este importantă pentru descifrarea înţelesului. Îngerii sunt fiinţe intermediare între Dumnezeu şi lume” (conform “Dicţionarului de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1994). Ei sunt nişte entităţi pur

spirituale  sau nişte spirite înzestrate cu un corp eterat, aerian. Ambele sunt simboluri de ordin spiritual, simboluri ale aspiraţiilor nesatisfăcute şi imposibil de arins.”(conform sursei citate).  Îngerul de pază sau îngerul mesager este întotdeauna purtătorul unor veşti bune pentru suflet.   Demonii, pe de altă parte, sunt tot fiinţe divine dar care au ajuns, prin nesupunere, să desemneze zeii inferiori sau duhurile rele.  Demonii erau „sufletele morţilor, genii tutelare sau temute,, intermediare între zeii nemuritori şi oamenii vii, dar muritori.  I se atribuia fiecărui om un geniu care îndeplinea rolul de sfetnic de taină, acţionând mai mult prin intuiţii spontane decât prin raţionamente. Acesta reprezenta oarecum inspiraţia sa interioară”.

Ajuns în faţa Demiurgului, după o călătorie cosmică, realizare fără egal în lirica lumii, Hyperion cere acestuia: „De greul negrei vecinicii, / Părinte, mă dezleagă / Şi lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară-ntreagă (…) / Reia-mi al nemuririi nimb / Şi focul din privire, / Şi pentru toate dă-mi în schimb / O oră de iubire…” Demiurgul refuză să-l facă muritor, astfel că „În locul lui din cer / Hyperion se-ntoarce / Şi, ca şi-n ziua cea de ieri, / Lumina şi-o revarsă.”

„Luceafărul” este cu mult mai mult decât o alegorie. Este cea mai frumoasă poveste de dragoste dintre un bărbat şi o femeie, izvorâtă dintr-un dor de nemurire: „Nu au existat, nu vor exista în poezia română (şi nici a lumii) versuri mai frumoase decât acestea” (Titu Maiorescu).

Publicitate

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. La pagina 133 veţi găsi 15 definiţii ale poeziei,   într-o selecţie care îmi aparţine.

  1. „fastuoasa reprezentaţie de-o clipită a unui flash îndreptat spre locul unde, probabil, s-ar afla Dumnezeu” (LEO BUTNARU);
  2. „un fel de a luptă împotriva neantului”(VARUJAN VOSGANIAN);
  3. „ o aproximare a limbii supreme”(ALEXANDRU MUŞINA);
  4. „limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii)”(EZRA POUND);
  5. „cea care alege şi foloseşte cuvintele din disperare”(NICHITA STĂNESCU);
  6. „corpul veşnic în care se salvează fiinţa finită a poetului”(IOAN T. MORAR);
  7. „un cântec de lebădă al unor specii ameninţate”(ROMULUS BUCUR);
  8. „posesoarea unui bun cel mai de preţ: logica imaginaţiei”(SEAN COTTER);
  9. „cea care îţi oferă un spaţiu virtual în care poţi să trăieşti în mai multe culturi şi cu mai multe viteze”(CAIUS DOBRESCU);
  10. „un flux primitiv, primordial, genuin, copilăresc”(CONSTANTIN ABĂLUŢĂ);
  11. „ceva care are, ca pronia, propria lege: ea te-alege”(ROMULUS VULPESCU);
  12. „o beţie înaltă”(ION CHICHERE);
  13. „cum ai scrie pe apă, un dezechilibru” (ERRI DE LUCA);
  14. „un fluviu necenzurat de conştiinţă”(LARS NOREN);
  15. „ceva care încălzeşte la propriu şi la figurat”(GABRIELA MELINESCU)

 

Revista “Viaţa noastră” nr. 58 din 2023. Aristotel Pilipăuţeanu publică sub titlul “Ecoul dulce al iubirii” o cronică la volumul  “Veronica Micle. Lui…” (Editura “Sfera”, Bârlad, 2022), autor Serghei Coloşenco.  Citind atent volumul alcătuit din 44 de poezii pe care autorul  le supune atenţiei dezlegătorilor de careuri şi jocuri enigmistice cu trimitere la Eminescu şi iubita sa, Aristotel Pilipăuţeanu extrage următoarele concluzii  referitoare la Veronica Micle: 1. “este evidenţiată prioritar ipostaza feminină. Veronica nu era lipsită de talent literar”; 2. “ca realizare s-ar fi înscris merituos în rândul poeţilor postpaşoptişti. Dar ea a trait nemijlocit în sfera lui Eminescu”; 3. “este evident că Eminescu nu-i cerceta manuscrisele şi în nici un caz nu intervenea, căci atunci Veronica ar fi devenit ceea ce nu era”; 4. “talentul poetei evolua limitat”; 5. “versurile pornite din inimă, adresate celui iubit, sunt puternice argumente pentru intensitatea şi trăinicia sentimentului”; 6. “suferinţa se vindecă prin orgoliu.  Cauza durerii sufleteşti n-ar fi acţiunea unui factor extern, redus cu disimulare la secunda ce a trecut”; 7. “o hipersensibilitate potentată de profunzimea propriei simţiri”; 8. “adaugă feminine capricii incommode pentru mintea bărbatului”; 9. “cum Eminescu îşi blestema zilele în momentele dificile ale vieţii de redactor la ziarul “Timpul”, Veronica pare să cadă şi ea din când în când într-o pasă neagră”; 10. “aducând alinare, cu delicateţe calină, şterge lacrima iubitului, îl îndeamnă să-şi reprime duioşia autodistrugătoare faţă de o lume pe care o doreşte perfectibilă, să-şi recupereze ironia generatoare de echilibru emotional”; 11. “pare a fi mai lucidă, mai aproape de pământ decât bărbatul.  Din fericire, Eminescu nu a dat curs acestor consilieri. El şi-a păstrat statura monumentală”;  12. “atitudinea ei ocoleşte extremele precum nesocotita invidie ori aroganta mândrie. Rosteşte firesc mari adevăruri validate ulterior de istoria literară”;  13. “apreciază generozitatea geniului care prin iubire intenţionează s-o ridice la cosmica sa înălţime, dar are convingerea, fără falsă modestie, că rolul ei este cel al muritorului care îşi adoră zeul”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

România plătește dobânzi-record, acuză senatorul Cătălin Silegeanu. „Am ajuns cerșetorii Europei”

Publicat

Publicitate

Cheltuielile României cu dobânzile au ajuns în 2025 la un nivel record, de peste 50,5 miliarde de lei, iar necesarul de împrumut pentru 2026 este estimat la peste 13% din PIB, avertizează senatorul Cătălin Silegeanu.

Într-o declarație politică susținută, miercuri, în plenul Senatului, parlamentarul a semnalat că statul trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde de euro în 2026, cel mai ridicat nivel din istorie.

„PNL și PSD ne-au adus la sapă de lemn. În 2025 cheltuielile statului cu dobânzile au crescut la un record de 50,5 miliarde lei, cu peste 14 miliarde lei mai mult decât în 2024. În 2026, România trebuie să refinanțeze scadențe de aproximativ 30 de miliarde euro, cel mai ridicat nivel din istorie, iar necesarul brut de împrumut este estimat la 275 miliarde lei, adică peste 13% din PIB. Cu alte cuvinte, stăm cu mâna întinsă și implorăm creditorii să ne mai păsuiască!”, arată Cătălin Silegeanu.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, România și-a acoperit deficitele prin împrumuturi repetate de pe piețele financiare, la dobânzi de peste 6% pentru scadențe medii și lungi, niveluri semnificativ mai ridicate decât cele ale altor state din regiune.

„În paralel, am ratat jumătate din granturile și împrumuturile cu dobânzi sub 1% prin PNRR, pentru că PNL și PSD au creat un sistem de pensii speciale de neatins, au politizat tot ce înseamnă guvernanță corporativă și au protejat marii evazioniști fiscali. Nu mai vorbim despre reforma administrației publice sau decarbonizare, obiective imposibil de recuperat într-un calendar cu mult depășit”, afirmă Cătălin Silegeanu.

Senatorul precizează că „programul de relansare economică” promovat de PSD și schemele de plafonare în energie însumează sub 10 miliarde de lei pe an, adică de cinci ori mai puțin decât costurile cu dobânzile.

Publicitate

„Singura <<reformă>> pe care au avut grijă să o ducă până la capăt este cea fiscală. Ne-au impus taxe și impozite cu 70% mai mari ca să plătim dobânzi de 10 miliarde de euro pe an! <<Programul de relansare economică>> și schemele de plafonare în energie nu înseamnă, adunate, nici un sfert din suma asta!”, conchide parlamentarul botoșănean.

Citeste mai mult

Cultura

Săptămâna aceasta, la Teatrul „Mihai Eminescu”: Spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de teatru, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Portugalia” de Zoltán Egressy și „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec.

Sâmbătă, 14 februarie, de la ora 1900, botoșănenii sunt așteptați la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Portugalia” de Zoltán Egressy.

Regia: Vladimir Anton
Scenografia: Gelu Rîșca
Coregrafia: Victoria Bucun
Asistent regie: Răzvan Amitroaei

Distribuția:
FUNDĂ – Alexandra Vicol
PORECLĂ – Răzvan Amitroaei
CÂRCIUMAR – Gheorghe Frunză
SFECLĂ – Sorin Ciofu

PREOT – Alexandru Dobynciuc
CLAMĂ – Bogdan Muncaciu
FEMEIA – Gina Patrașcu-Zamfirache

SATANĂ – Valentin Popa
SOȚIE – Oana-Maria Tudoran
Spectacol nominalizat la Gala Premiilor UNITER 2021 la categoria CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ ÎNTR-UN ROL PRINCIPAL (Alexandra Vicol pentru rolul „Fundă”)

Într-un sat de la marginea lumii, oamenii nu au nume. Ei sunt porecle – Fundă, Sfeclă, Clamă. Toți tânjesc după un altceva, după un altcineva. Dar nimeni nu face nimic pentru a-și împlini visul.
Portugalia, visul unui tânăr scriitor în trecere, devine visul tuturor: un loc mirific, necunoscut, un tărâm de poveste, unde marea se întâlnește cu cerul, cu oameni fericiți – chiar dacă uneori triști.
„Portugalia” este o comedie despre oameni obișnuiți, cu oameni obișnuiți. Cu umorul involuntar, cu situații comice care capătă, pe parcurs, conotații dureroase, este o poveste în  care un om își descoperă sau redescoperă sensul, rostul vieții. 

Duminică, 15 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

Publicitate

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 2o lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

 

Citeste mai mult

Eveniment

Se întrerupe apa în Dorohoi. „Rugăm utilizatorii din zonele menționate să își asigure rezervele de apă necesare”

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează utilizatorii din municipiul Dorohoi că, pentru remedierea unei avarii apărute la rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Alexandru Ioan Cuza, se va întrerupe furnizarea apei potabile în data de 12 februarie 2026, în intervalul orar 0800-1630.

Vor fi afectați consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile Alexandru Ioan Cuza, Lt. Olinescu, Viilor și Poștei.

Rugăm utilizatorii din zonele menționate să își asigure rezervele de apă necesare pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

  Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere!”, au transmiss reprezentantii Nova APaserv          

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Lecție de viață pentru elevii botoșăneni, de Ziua Europeană a Numărului Unic de Urgență 112

Publicat

Publicitate

Când suni la 112? Ce spui când suni la 112? Și, mai ales, când este cu adevărat o urgență? La aceste întrebări, dar și la altele asemănătoare, au aflat răspunsul, astăzi, peste 100 de copii de la Școlile Gimnaziale nr. 11 și nr. 17 din municipiul Botoșani, care s-au întâlnit cu pompierii pentru o lecție interactivă despre folosirea corectă a numărului unic de urgență 112.

Activitatea a fost organizată cu prilejul Zilei Europene a Numărului de Urgență 112 de către pompierii din cadrul Dispeceratului Integrat ISU-SAJ. La întâlnire au participat elevii claselor pregătitoare C și D de la Școala Gimnazială nr. 11 Botoșani și elevii claselor I A și a III-a A de la Școala Gimnazială nr. 17 Botoșani.

Prin jocuri de rol, cei mici au simulat apeluri reale, au răspuns la întrebările adresate de „operatorul 112” și au învățat cât de important este să vorbească clar, să rămână calmi și să ofere date corecte. Salvatorii le-au explicat și care sunt situațiile care NU reprezintă urgențe și de ce apelurile false pot pune vieți în pericol.

Întâlnirea a fost plină de curiozități și descoperiri.
Cei mici au aflat că pot suna la 112 chiar și atunci când se află într-o altă țară din Uniunea Europeană, că apelul este gratuit și poate fi efectuat chiar și fără credit sau fără cartelă SIM, precum și faptul că nu trebuie să închidă telefonul până când operatorul nu le spune acest lucru, că hainele cuprinse de flăcări se sting prin rostogolire, iar în caz de fum trebuie să își protejeze nasul și gura și să părăsească imediat încăperea.

Totodată, copiii au descoperit că pompierii, polițiștii, jandarmii și ambulanțierii lucrează împreună în dispeceratul integrat și că un pompier poate salva vieți nu doar de la locul intervenției, ci și de la telefon, prin gestionarea rapidă și eficientă a apelurilor de urgență.

Activitățile desfășurate astăzi au demonstrat, încă o dată, că educația preventivă începe cu pași mici, dar esențiali, iar informarea corectă a copiilor poate face diferența în situații limită. Entuziasmul, curiozitatea și implicarea elevilor au confirmat importanța unor astfel de întâlniri, care contribuie la formarea unor comportamente responsabile și la înțelegerea rolului vital al numărului unic de urgență 112.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending