Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (131)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Pe “Blogul lui Rotundu” din 5 martie 2014, citim un punct de vedere corect şi la obiect, aşa cum sunt mai toate  punctele de vedere ale  posesorului blogului, nimeni altul decât recunoscutul şi temutul jurnalist Ioan Rotundu.  Intitulat « O fi chiar pe uşa din dos făcută certăţean de onoare ? », rândurile sunt o punere la punct a cârcotaşilor faţă de acordarea calităţii de  cetăţean de onoare al municipiului Botoşani distinsei doamne a culturii româneşti, Lucia Olaru Nenati:  « Cu câteva zile în urmă am primit un telefon de la un cunoscut jurnalist botoşănean care mi s-a plâns că la ultima şedinţă de Consiliu Local Municipal Botoşani, « pe uşa din dos » a fost făcută cetăţean de onoare poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati.  În opinia jurnalistului, Olaru n-ar fi trebuit făcută cetăţean de onoare pentru că activitatea ei de-a lungul vieţii şi opera pe care a creat-o   n-ar fi de un nivel aşa de ridicat încât să i se acorde astfel de onoruri ».

Ioan Rotundu a ales calea adevărului, demonstrându-i jurnalistului în cauză că Lucia Olaru Nenati merită onoarea ce i s-a acordat : 1. « după 1990, jurnalistul a preferat mediul politic, iar Olaru pe cel cultural » ; 2. «  cu părere de rău pentru jurnalist, dacă este să punem în balanţă impactul pozitiv asupra culturii botoşănene jucat de Olaru şi de el, meritul Luciei este de departe unul remarcabil » ; 3. « Lucia Olaru Nenati este un intelectual de marcă, are un doctorat în domeniul literaturii, are o operă literară care impune respect şi care i-a adus aprecieri în plan naţional şi peste graniţă în Bucovina Ucraineană şi Republica Moldova » ; 4. «  Lucia Olaru Nenati şi-a câştigat, prin activitatea prestată şi scrierile sale, un loc meritoriu în istoria culturii botoşănene şi dacă sunt voci care i-l contestă, acele voci să privească în spatele lor şi să vadă ce anume le permite să emită valori de judecată morală » ; 5. « tare îmi este teamă că aceste voci, privind în spate, nu văd decât un imens gol pe care încearcă acum să-l umple cu invidie şi critici nejustificate la adresa celor care chiar au făcut ceva în viaţă pentru a rămâne  în memoria generaţiilor viitoare » ; 6. « am discutat cu mai multe personalităţi ale vieţii noastre publice, cu unii dintre consilierii locali,  şi mai toţi mi-au confirmat că acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru Lucia Olaru Nenati este o recunoaştere a valorii personalităţii sale şi o recompensă morală pentru efortul depus  în susţinerea culturii botoşănene » etc.

Concluzionează Ioan Rotundu : «  Lucia Olaru Nenati n-a fost declarată cetăţean de onoare al municipiului Botoşani, fiind introdusă pe uşa din dos pe ordinea de zi a acelei şedinţe de CLM, ci a intrat pe uşa din faţă bucurându-se de toate onorurile publice ».

Scriitorul Marin Toma îmi trimite  revista, « Dor de Dor » nr. 90 din 2014, a cărei fondator este.  Cu un titlu alcătuit din două « DOR »-uri, găsesc normal ca şi conţinutul să fie  aşezat sub două devize : « Nicio zi fără Eminescu ! » şi « Trăim vremuri grele ! ».  « Doina  » lui Eminescu, pusă pe prima copertă alături de versurile dedicate poetului naţional de către George Safir, confirmă valabilitatea celor două devize : « Te-a uitat , bădiţă, lumea, / Într-un pustnic ţintirim, / Cum ne uită, tristă, vremea / Pe toţi, după ce murim… // Numai eu m-aşez sub teiul / Ce-nfloreşte an de an, /  Încrustând în veşnic steiul, / Dulce stih de moldovean. // Nu mai sărutăm iubite / Recitind din versul tău, / Fiindcă străjuie orbita / Îngeri fără Dumnezeu… // Nu mai e cinstită slova, / Izvorâtă din amor, / Valul ne izbeşte prova / Şi poeţii ne tot mor ! « (« Te-a uitat, bădiţă, lumea… »)

Publicitate

Cităm din  Vlad Pohilă („Şi totuişi, limba română”, Ed. Prometeu, Chişinău, 2008): „Nu ştiu care să fie resortul, nu pricep de ce se ghidează – pentru că, la sigur, nu se întemeiază pe nimic serios, ci doar pe declaraţii! – cei care găsesc creaţia lui Eminescu „imperfectă” sau „depăşită”. Ce să fie la mijloc – frondă? Snobism? O percepere perversă a libertăţii de expresie? Etalarea metaforică a unor orgolii deşarte, a unor complexe de inferioritate şi intelectuale şi existenţiale? Dar poate că e vorba totuşi de efectul unei dintre cele mai geniale metafore româneşti: ochiul dracului?  Se ştie doar că „dirijorii” detractorilor lui Eminescu şi ai altor inestimabile valori naţionale româneşti, „pun la bătaie” sume fabuloase, din care, ce-i drept, se aleg cu dobânzi şi mai grozave.  După cum a remarcat şi faimosul critic şi istoric literar, redutabilul eminescolog Theodor Codreanu, tot soiul de „postmodernişti” ştiu prea bine că modernitatea, actualitatea poetului Eminescu constituie o axiomă incontestabilă, alta e că, dezarmaţi de acest adevăr – nu vor, nu pot să îl recunoască. Iată doar un exemplu, care stă la îndemâna mai multora: „Odă în metru antic”. Nu ştiu câte poeme de Mircea Cărtărescu pot fi puse alături de această „Odă…” eminesciană, ca să nu mai vorbim de scriiturile unor admiratori, recte epigoni basarabeni ai lui Cărtărescu”.

„La poarta sufletului tău” (Editura „Muşatinia”, Roman, 2013) se numeşte  recenta carte de poezii a veşnicului neliniştit poet Marin Toma, volum  pe care l-am primit.  Când trubadur veritabil prin muzicalitatea versului şi fantezia rimei, când romantic pe linie eminesciană, mai ales prin folclor ca temă de inspiraţie, când  adept al neomodernismului stănescian în momentele trecerii  pe filozofie, cartea  aceasta va avea, din partea mea,  o cronică în revista „Luceafărul”. Până atunci, un strigăt al poetului intitulat „Mai lasă să te cânt…”: „Mă lasă să te cânt femeie, / Mă lasă să-ţi pictez privirea, / Mă lasă să-ţi sculptez iubirea, / De mamă care accepţi jertfirea. // Mă lasă să te cânt femeie, / Şi mulţumesc divinităţii, / Căci te-a trimis mie în dar / Să punem cap singurătăţii. // Mă lasă să te cânt femeie, / Din prispa casei de la ţară, / Şi să auzi din depărtări, / …Cum doru-n mine se răscoală. // Am să te cânt atât de mult, / Să te aştept seară de seară, / Să te feresc de-o lume rea, / …Iubirea mea, iubita mea…”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 5 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 5 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 ianuarie 2025:

Loto 6 din 49:  44, 42, 5, 6, 40, 13

Loto 5 din 40:  6, 29, 30, 7, 14, 28

Joker:  45, 16, 9, 5, 39 +8

Noroc: 7, 5, 7, 7, 4, 6, 5

Publicitate

Super Noroc: 9, 3, 9, 0, 0, 1

Noroc Plus:  2, 2, 2, 6, 7,1

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (314)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Adrian Mureşan, în „Dilema veche” nr. 783 din 2019,  reia un sfat al lui Nicolae Steinhardt către ucenicul său Radu Săplăcan: „Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu-i recomandabilă în viaţa de toate zilele.  Acolo-s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu-i aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii; pulverizate…” ( vezi Nicolae Steinhardt, „Escale în timp şi spaţiu, Polirom, 2010); 

Ca un mare consumator de lactate, dar şi fiindcă ne aflăm în anul omagierii satului românesc, nu puteam să nu apreciez articolul lui Lorin Niculae, intitulat „Vacile”. Scris în urma unei discuţii cu Jozsef Banyasz, ţăran cu studii superioare de teologie din Suseni şi hotărât să crească vaci, merită să reţinem: 1. „Ţăranul avea satisfacţia recoltei doar după ce muncise din greu pentru ea. În ceea ce mă priveşte, eu sunt un ţăran leneş, care foloseşte tot felul de scurtături: am aspirator ca să urc fânul, am termometre,  malaxoare electrice, calorifere şi Internet. Cu toate acestea, să creşti vaci nu este foarte uşor: trebuie să te scoli din pat în fiecare dimineaţă la 5, să le duci apă, indiferent dacă este vacanţă sau duminică, trebuie să te trezeşti noaptea, dacă latră câinele, să nu vină lupul sau ursul, trebuie să aduni bălegarul, ca să le asiguri un mediu curat…”; 2. „Sunt foarte inteligente vacile, dar încă nu le-am putut învăţa la litieră…Iarba pe care o mănâncă trebuie să fie bună, pentru a fi fericite…”; 3. „O vacă dintr-o fermă îşi merită furajarea continuă pentru că dă suficient lapte, la fel ca omul care, muncind eficient, îşi merită salariul. Însă a da lapte într-o fermă de ciment, fără a simţi iarba sau soarele, comunicând doar cu o mulgătoare electrică, este ca şi când ai lucra nemişcat într-un birou, ai interacţiona doar cu un ecran…”; 4. „La vacă şi la om, deopotrivă, calitatea vieţii înseamnă să trăieşti în armonie cu natura, controlând-o fără a o înjosi, înseamnă să te poţi baza pe cei din jurul tău, să ai prieteni, afecţiune, să iubeşti şi să fii iubit, să fii apreciat şi să ai stimă de sine”; 

„Contemporanul – ideea europeană” nr. 2 din 2019 şi-a pus toate paginile la dispoziţia unei idei: omagierea directorului său, Nicolae Breban, la împlinirea vârstei de 85 de ani.  Reţinem din interviul pe care îl acordă Mihaelei Helmis: 1. „Toată tinereţea mea împreună cu prietenul meu cel mai apropiat, singurul meu egal în literatura română de astăzi, Nichita Stănescu, noi doi ne-am petrecut serile şi nopţile nu numai în discuţii, ci şi în lupte ca să convingem”; 2. „Eu sunt un constructor, romanul e o construcţie, una din cele mai teribile în afară de sistemele filosofice, o construcţie în care literatura română e foarte, foarte slabă”; 3. „După părerea mea Balzac a propus o lume, iar Stendhal a fost primul mare psiholog al romanului mondial”; 4. „…mi-am găsit propriile mele teme. De fapt, era o singură temă, pe care eu o numesc temă obsesivă, pentru care am fost şi atacat sub comunism enorm, tema relaţia între stăpân şi sclav, între stăpân şi serv. După 20 de ani am descoperit această temă în „Fenomenologia spiritului” de Hegel. Apoi am descoperit-o la Dostoievski şi la câţiva, foarte puţini. În câteva piese de Shakespeare, de pildă. Deci, asta a fost tema mea ax, cum îi zic eu, axul întregii mele opere până astăzi”; 5. „Am încercat să înţeleg cel mai mare fenomen cultural al Europei, Renaşterea, pe care, din păcate, cultura română şi românii n-au trăit-o; cultura română nu-i îmbibată, nu-i fundată de Renaştere, de aceea unii vorbesc de lipsa de organicitate a culturii noastre şi de tentaţia spre imitaţie”

Publicitate

Tudor Nedelcea, în „Lumina literară şi artistică” nr. 5(26) din 2016, despre Marin Sorescu: „…a fost directorul Editurii „Scrisul Românesc” (1990-1996), eu fiindu-i subaltern. Avea, într-adevăr, geniu. Era introvertit, timid. Sub modestia sa de origine ţărănească, era un OM, drept, cu drag de Dumnezeu (a reparat, cu ajutorul lui IPS Nestor, biserica din satul său natal, Bulzeşti), om ce-şi iubea sincer confratele, chiar şi pe cei care i-au făcut mult rău (şi nu sunt puţini), trei scriitori reclamându-l Academiei Suedeze spre a-l deposeda de Premiul Nobel, pe care-l merita pe deplin. A fost poet, prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, traducător, pictor. Îşi iubea cu sinceritate ţara, valorile cultural naţionale, pe creatorii acestora. Ca ministru al culturii, auzind că la Târgu Jiu vântul şi viscolul au doborât un copac pe un scaun din Ansamblul „Brâncuşi”, a plecat imediat în Gorj, pe o vreme total nefavorabilă, spre a lua măsurile de rigoare. Avea mult umor, preţuia ţăranul, de la care a cules atâtea întâmplări pentru ciclul „La Lilieci”. Merita mai multă consideraţie din partea confraţilor (a fost nevoit să-şi dea demisia din Uniunea Scriitorilor);

Citeste mai mult

Eveniment

Parcă vine primăvara: În loc de Gerul Bobotezei, temperaturi de între 7 şi 14 grade

Publicat

Publicitate

Vremea se va încălzi la nivelul întregii ţări începând de luni, astfel încât valorile termice se vor situa peste cele obişnuite pentru prima decadă a lunii ianuarie, relatează agerpres.ro.

Potrivit Prognozei pentru săptămâna următoare, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei de luni în Maramureş, Transilvania şi Moldova, unde izolat va ploua slab, iar în jumătatea de nord a Carpaţilor Orientali, vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, cu rafale în general de 60…80 km/h în special în zona înaltă a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni, dar local la cote mai reduse, pe parcursul zilei şi în vest, nord-vest şi sud-est.

Temperaturile maxime se vor încadra în marea lor majoritate între 7 şi 14 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -5…-3 grade în estul Transilvaniei şi 8…9 grade în Dealurile de Vest. Pe arii restrânse, mai ales noaptea, se va semnala ceaţă.

Marţi, vremea va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil, cu înnorări din a doua parte a zilei în vestul, nordul, centrul şi sud-vestul ţării unde va ploua, iar la altitudini mari în nordul Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, în vest şi izolat în rest. Temperaturile maxime se vor situa în general între 9 şi 15 grade, iar cele minime între -2 şi 7 grade. Pe alocuri, dimineaţa şi noaptea va fi ceaţă.

Şi în Bucureşti vremea va continua să se încălzească, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 11 grade, iar cea minimă va fi de 0…2 grade. Îndeosebi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

Miercuri, valorile termice se vor situa mult peste cele specifice datei, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 7 şi 17 grade, iar cele minime între -2 şi 8 grade. Cerul va fi variabil şi doar izolat va ploua în vestul, nord-vestul şi centrul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în zona montană înaltă şi în nord-vest. Pe arii restrânse dimineaţa şi noaptea se va forma ceaţă.

Publicitate

În Capitală, în 8 ianuarie, temperatura maximă se va situa în jurul a 14 grade, iar cea minimă va fi de 1…3 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.

La finalul săptămânii, valorile termice se vor situa în continuare mult peste cele specifice perioadei în toată ţara. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare din a doua parte a intervalului, în majoritatea zonelor.

Citeste mai mult

Eveniment

De Bobotează, jandarmii vor fi alături de credincioși în toate bisericile din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Chiar dacă gerul specific acestei perioade din an se lasă așteptat, Botezul Mântuitorului Iisus Hristos va fi sărbătorit de credincioșii botoșăneni care se vor aduna în număr mare la lăcașele de cult.

Pentru ca slujba și ceremonialul religios de sfințire a apei să se desfășoare în condiții normale de ordine și siguranță publică, jandarmii vor fi prezenți luni în proximitatea a 14 biserici din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, unde vor acționa pentru prevenirea unor eventuale incidente neplăcute.

Jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care marți sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.

„Recomandăm participanților la manifestările religioase să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile jandarmilor și să solicite sprijinul acestora în cazul producerii unor situații nedorite de încălcare a normelor legale privind ordinea și liniștea publică”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, plutonier adjutant șef Dan Izotov.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending