Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (131)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Pe “Blogul lui Rotundu” din 5 martie 2014, citim un punct de vedere corect şi la obiect, aşa cum sunt mai toate  punctele de vedere ale  posesorului blogului, nimeni altul decât recunoscutul şi temutul jurnalist Ioan Rotundu.  Intitulat « O fi chiar pe uşa din dos făcută certăţean de onoare ? », rândurile sunt o punere la punct a cârcotaşilor faţă de acordarea calităţii de  cetăţean de onoare al municipiului Botoşani distinsei doamne a culturii româneşti, Lucia Olaru Nenati:  « Cu câteva zile în urmă am primit un telefon de la un cunoscut jurnalist botoşănean care mi s-a plâns că la ultima şedinţă de Consiliu Local Municipal Botoşani, « pe uşa din dos » a fost făcută cetăţean de onoare poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati.  În opinia jurnalistului, Olaru n-ar fi trebuit făcută cetăţean de onoare pentru că activitatea ei de-a lungul vieţii şi opera pe care a creat-o   n-ar fi de un nivel aşa de ridicat încât să i se acorde astfel de onoruri ».

Ioan Rotundu a ales calea adevărului, demonstrându-i jurnalistului în cauză că Lucia Olaru Nenati merită onoarea ce i s-a acordat : 1. « după 1990, jurnalistul a preferat mediul politic, iar Olaru pe cel cultural » ; 2. «  cu părere de rău pentru jurnalist, dacă este să punem în balanţă impactul pozitiv asupra culturii botoşănene jucat de Olaru şi de el, meritul Luciei este de departe unul remarcabil » ; 3. « Lucia Olaru Nenati este un intelectual de marcă, are un doctorat în domeniul literaturii, are o operă literară care impune respect şi care i-a adus aprecieri în plan naţional şi peste graniţă în Bucovina Ucraineană şi Republica Moldova » ; 4. «  Lucia Olaru Nenati şi-a câştigat, prin activitatea prestată şi scrierile sale, un loc meritoriu în istoria culturii botoşănene şi dacă sunt voci care i-l contestă, acele voci să privească în spatele lor şi să vadă ce anume le permite să emită valori de judecată morală » ; 5. « tare îmi este teamă că aceste voci, privind în spate, nu văd decât un imens gol pe care încearcă acum să-l umple cu invidie şi critici nejustificate la adresa celor care chiar au făcut ceva în viaţă pentru a rămâne  în memoria generaţiilor viitoare » ; 6. « am discutat cu mai multe personalităţi ale vieţii noastre publice, cu unii dintre consilierii locali,  şi mai toţi mi-au confirmat că acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru Lucia Olaru Nenati este o recunoaştere a valorii personalităţii sale şi o recompensă morală pentru efortul depus  în susţinerea culturii botoşănene » etc.

Concluzionează Ioan Rotundu : «  Lucia Olaru Nenati n-a fost declarată cetăţean de onoare al municipiului Botoşani, fiind introdusă pe uşa din dos pe ordinea de zi a acelei şedinţe de CLM, ci a intrat pe uşa din faţă bucurându-se de toate onorurile publice ».

Scriitorul Marin Toma îmi trimite  revista, « Dor de Dor » nr. 90 din 2014, a cărei fondator este.  Cu un titlu alcătuit din două « DOR »-uri, găsesc normal ca şi conţinutul să fie  aşezat sub două devize : « Nicio zi fără Eminescu ! » şi « Trăim vremuri grele ! ».  « Doina  » lui Eminescu, pusă pe prima copertă alături de versurile dedicate poetului naţional de către George Safir, confirmă valabilitatea celor două devize : « Te-a uitat , bădiţă, lumea, / Într-un pustnic ţintirim, / Cum ne uită, tristă, vremea / Pe toţi, după ce murim… // Numai eu m-aşez sub teiul / Ce-nfloreşte an de an, /  Încrustând în veşnic steiul, / Dulce stih de moldovean. // Nu mai sărutăm iubite / Recitind din versul tău, / Fiindcă străjuie orbita / Îngeri fără Dumnezeu… // Nu mai e cinstită slova, / Izvorâtă din amor, / Valul ne izbeşte prova / Şi poeţii ne tot mor ! « (« Te-a uitat, bădiţă, lumea… »)

Publicitate

Cităm din  Vlad Pohilă („Şi totuişi, limba română”, Ed. Prometeu, Chişinău, 2008): „Nu ştiu care să fie resortul, nu pricep de ce se ghidează – pentru că, la sigur, nu se întemeiază pe nimic serios, ci doar pe declaraţii! – cei care găsesc creaţia lui Eminescu „imperfectă” sau „depăşită”. Ce să fie la mijloc – frondă? Snobism? O percepere perversă a libertăţii de expresie? Etalarea metaforică a unor orgolii deşarte, a unor complexe de inferioritate şi intelectuale şi existenţiale? Dar poate că e vorba totuşi de efectul unei dintre cele mai geniale metafore româneşti: ochiul dracului?  Se ştie doar că „dirijorii” detractorilor lui Eminescu şi ai altor inestimabile valori naţionale româneşti, „pun la bătaie” sume fabuloase, din care, ce-i drept, se aleg cu dobânzi şi mai grozave.  După cum a remarcat şi faimosul critic şi istoric literar, redutabilul eminescolog Theodor Codreanu, tot soiul de „postmodernişti” ştiu prea bine că modernitatea, actualitatea poetului Eminescu constituie o axiomă incontestabilă, alta e că, dezarmaţi de acest adevăr – nu vor, nu pot să îl recunoască. Iată doar un exemplu, care stă la îndemâna mai multora: „Odă în metru antic”. Nu ştiu câte poeme de Mircea Cărtărescu pot fi puse alături de această „Odă…” eminesciană, ca să nu mai vorbim de scriiturile unor admiratori, recte epigoni basarabeni ai lui Cărtărescu”.

„La poarta sufletului tău” (Editura „Muşatinia”, Roman, 2013) se numeşte  recenta carte de poezii a veşnicului neliniştit poet Marin Toma, volum  pe care l-am primit.  Când trubadur veritabil prin muzicalitatea versului şi fantezia rimei, când romantic pe linie eminesciană, mai ales prin folclor ca temă de inspiraţie, când  adept al neomodernismului stănescian în momentele trecerii  pe filozofie, cartea  aceasta va avea, din partea mea,  o cronică în revista „Luceafărul”. Până atunci, un strigăt al poetului intitulat „Mai lasă să te cânt…”: „Mă lasă să te cânt femeie, / Mă lasă să-ţi pictez privirea, / Mă lasă să-ţi sculptez iubirea, / De mamă care accepţi jertfirea. // Mă lasă să te cânt femeie, / Şi mulţumesc divinităţii, / Căci te-a trimis mie în dar / Să punem cap singurătăţii. // Mă lasă să te cânt femeie, / Din prispa casei de la ţară, / Şi să auzi din depărtări, / …Cum doru-n mine se răscoală. // Am să te cânt atât de mult, / Să te aştept seară de seară, / Să te feresc de-o lume rea, / …Iubirea mea, iubita mea…”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending