Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (130)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 12 – 13 din martie 2023 propune un „exerciţiu de imaginaţie” : „Povestiţi-ne o întâmplare pe care n-aţi trăit-o, dar pe care aţi fi vrut / aţi vrea s-o trăiţi. Sau, altfel formulat: povestiţi-ne o întâmplare imaginară care v-ar plăcea să facă parte din viaţa dumneavoastră reală”. Au participat 38 de scriitori (majoritatea apropiaţi revistei).

Mircea Bârsilă propune „un vis cu Eminescu”, ocazie  cu care pune în discuţie versul „Cobori în jos, Luceafăr blând”: „Acel vis – pe care nu-l voi uita niciodată (nici după trecerea Styxului, în şubreda barcă a lui Charon, vezi „Eneida”, Cartea a VI-a) – a fost precedat de o fericită „revelaţie” hermeneutică – a mea – referitoare la mult discutatul vers „Cobori în jos, Luceafăr blând” pe care criticii literari, în frunte cu George Călinescu, l-au „taxat” drept o licenţă poetică, dată fiind asocierea, în enunţ, a cuvintelor „cobori” şi „în jos”. În literatura antică, tematica numită  DESCENSUS AD INFEROS („descensus” =  coborâre; „infernus” =  de jos, subpământean; figurat = al Infernului) era legată de ideea coborârii, în carne şi oase, , în Infern (în lumea de jos), a trecerii din lumea terestră în cea a umbrelor, a sufletelor, O asemenea călătorie implică, aşadar, o semnificativă SCHIMBARE DE NIVEL. Lecturând versul „Cobori în jos, Luceafăr blând”, prin prisma semantică a paralelismului dintre coborârea „în carne şi oase” (descensus ad inferos) în „lumea de jos”, aceea a umbrelor, şi coborârea Luceafărului, din celestele (uranienele) înălţimi, în lumea (de jos, cea terestră) reprezentată de Cătălina, se poate conchide că o pune  „problematicul” vers sub semnul unei simple „licenţe poetice”, înseamnă a-l însărăci, pe nedrept,  din punct de vedere semantic şi poetic.  Dezlegarea tâlcului conţinut de acest vers a fost, iată, simplă ca bună ziua. Minunata mea întâlnire cu Eminescu (într-un vis) m-a făcut să mă simt „nedreptăţit”, să-mi pară rău, altfel spus, că nu am trăit în vremea vieţii lui şi să fi fost doar un simplu om de serviciu în redacţia publicaţiei „Timpul”: să fi măturat pe-acolo, să fi curăţat scrumiera Poetului, să fiu trimis de El să-i cumpăr ţigări şi să stăm, câteodată, împreună, într-o bodegă, la o ulcică de vin. Care ar fi, astăzi,  mă întreb, – o întrebare retorică! – soarta lui Mihai Eminescu, dacă, visându-l cu toţii, în aceeaşi noapte, l-am putea întoarce, chiar şi vremelnic, printre noi? L-am lăsa să desăvârşească, în linişte, manuscrisele, atâtea, pe care n-a mai avut timp să termine – fie şi măcar pe  acelea pe care le poartă şi acum, după El, într-o geantă nouă din piele? O geantă maronie!”

Mihai Zamfir  ar fi vrut să trăiască alături de Eminescu în perioada 1883 – 1889 şi  să îi spună câteva lucruri: „Cu alte cuvinte, ultimii şase ani de viaţă. Ştim foarte bine că a fost cea mai nenorocită perioadă din viaţa poetului.  În general, viaţa lui nu a fost formidabilă sub aspectul succeselor, sub aspectul fericirii, sub aspectul financiar etc. Dar aceşti ultimi ani au fost, într-adevăr, ani nenorociţi. Atunci s-au întâmplat cele mai negre lucruri din existenţa poetului. În primul rând: a înnebunit; şi a înnebunit într-un fel special, dându-şi seama că se alienează. Eminescu şi-a dat seama, treptat,  că pierde controlul cu lumea din jur. Dincolo de aceasta: consecinţa cea mai gravă – nu a mai putut scrie. Se vedea marginalizat de ceilalţi şi, până la urmă, umilit pentru faptul că ajunsese să trăiască din pomenile altora. El, care fusese atât de riguros la capitolul financiar şi la capitolul „datorii”, era silit să primească, pentru a putea subzista, nişte bani pe care îi trimiteau admiratorii, cei care cântau pe stradă romanţa „Pe lângă plopii fără soţ şi aşa mai departe. (…) Şi i-aş mai spune ceva Domnului Eminescu: dintr-o nefericire a sorţii, acum, când sunteţi bolnav, când nu mai scrieţi şi nu ştiţi unde vă îndreptaţi, cel mai mare poet român trăieşte o situaţie similară cu cel mai mare filosof german, Friedrich Nietzsche. Ce vi s-a întâmplat dumneavoastră e schema vieţii lui Nietzsche, cu ultimii ani obnubilaţi şi cu o operă extraordinară de care foarte puţini ştiau.  Marele poet român întâlnea fără să vrea şi din nefericire pe marele filosof german. Ultima fotografie a lui Eminescu, de altfel, din cele patru păstrate, nu mai are nimic din figura astrală a fotografiei făcute când era student, la 19 ani. Ea e făcută în 1887, la Botoşani, în casa nefericitei sale surori. Parcă e Nietzsche! Fotografia lui Eminescu de atunci are exact tipărită în ea masca lui Nietzsche! Iată că întâmplare pură pe lumea aceasta probabil că nu există.”

Gellu Dorian ar fi vrut să fie Dionisie: „Dionisie ar urma să se nască în următorii doi ani, deşi, din câte îmi imaginez, s-ar fi putut naşte cu mult timp în urmă. Cred că, într-un fel sau altul, aş putea oricând să fiu eu. Iată doar o mică secvenţă din ceea ce aş putea sau aş fi putut să fiu: Luna aşeza în ochii lui Dionisie lumina ei lină. Stătea întins pe iarbă şi privea bolta înstelată a cerului, căutând, ba cu un ochi, în timp ce-l închidea pe celălalt, ba cu amândoi stelele cele mai cunoscute, dar şi pe cele mai îndepărtate, dându-le nume de fete pe care le iubise până atunci. Astigmatismul pe care-l avea îi muta dintr-un loc în altul aşternutul stelar al cerului, când închidea un ochi, ba stângul, ba dreptul, apropiindu-i sau îndepărtându-i steaua pe care o căuta.”

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Ministerul Culturii: România a încasat despăgubirea pentru trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești furate în Olanda

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 20.09.2025

de

Publicitate

România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate, în ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, informează sâmbătă Ministerul Culturii.

‘Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august’, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii, transmis, sâmbătă, AGERPRES.

În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat.

Ministerul Culturii precizează că, pentru a asigura permanenta monitorizare a situației și corecta informare a opiniei publice, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificare a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Hainele folosite vor fi puse în containere speciale, la Botoșani

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 20.09.2025

de

Publicitate

Autoritățile locale din mai multe județe au reușit să pună în funcțiune o infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor textile, care vor ajunge fie la reciclare, fie vor fi refolosite.

Dacă la început, în anumite localități, această activitate o făceau unele organizații non-guvernamentale, ulterior s-au implicat autoritățile locale, mai ales în contextul în care, de la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie, potrivit unei directive europene.

Conform Directivei UE 2018/851, începând cu acest an, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene. Această colectare a deșeurilor textile presupune utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale, pentru ca apoi firmele specializate să le preia, folosind însă mașini care nu sunt utilizate pentru colectarea altor tipuri de deșeuri.

Și municipiul Botoșani colectează separat deșeurile textile. Zece containere pentru colectarea materialelor textile au fost puse, începând din luna septembrie, la dispoziția populației din oraș, a declarat primarul Cosmin Andrei.

Containere au fost distribuite în diferite puncte din municipiu.

‘Noua investiție a municipalității botoșănene respectă prevederile legislative în vigoare privind regimul deșeurilor, reglementate prin ordonanță de urgență a Guvernului care instituie o măsură a reciclării materialelor textile, atât la nivelul autorităților publice locale cât și la nivelul societăților și a persoanelor fizice’, a afirmat primarul de Botoșani.

Publicitate

Containerele vor fi golite periodic de către operatorul Urban Serv, iar produsele textile depozitate vor fi ulterior transportate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni.

Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

DNSC avertizează asupra unei tentative de fraudă referitoare la drepturile de proprietate asupra unei pagini gestionate

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 20.09.2025

de

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi tentative de fraudă în care victimele primesc mesaje aparent oficiale referitoare la confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate.

‘A fost semnalată o nouă tentativă de fraudă propagată prin rețelele de social media, în care victimele primesc mesaje aparent oficiale referitoare la confirmarea drepturilor de proprietate asupra unei pagini gestionate. În realitate, formularul transmis victimei este unul fals care redirecționează datele sensibile referitoare la pagină către atacatori, cu scopul deturnării și folosirii acesteia pentru propagarea unor alte tentative de fraudă în viitor’, arată DNSC într-o postare pe propria pagină de Facebook.

Specialiștii DNSC au întocmit o listă cu sfaturi de securitate, destinate utilizatorilor de Internet: nu accesa linkuri din mesaje suspecte, în special de la persoane necunoscute; dacă ai dubii privind situația paginii tale, intră direct pe site-ul oficial al rețelei de socializare, nu prin link-ul din mesaj; nu oferi niciodată parole, coduri OTP, sau alte date de autentificare prin formulare suspecte; raportează conținutul suspect către DNSC: https://pnrisc.dnsc.ro; fii vigilent, protejează-ți datele și limitează răspândirea tentativelor de fraudă. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Let’s do it, Romania! Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani s-au alăturat acestui demers

Publicat

acum 15 ore

sâmbătă, 20.09.2025

de

Publicitate

Astăzi, 20 septembrie a.c., în cadrul Zilei Naționale a Curățeniei, a revenit conceptul Let’s do it, Romania! care are o singură misiune: o lume cu mai puține deșeuri.

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani s-au alăturat acestui demers, iar în această dimineață au participat la activitatea de ecologizare.

Ziua Națională a Curățeniei, campanie demarată în anul 2009, își dorește să transmită un semnal de alarmă cu privire la importanța protejării mediului înconjurător, prin eliminarea deșeurilor din natură.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending