Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (130)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 12 – 13 din martie 2023 propune un „exerciţiu de imaginaţie” : „Povestiţi-ne o întâmplare pe care n-aţi trăit-o, dar pe care aţi fi vrut / aţi vrea s-o trăiţi. Sau, altfel formulat: povestiţi-ne o întâmplare imaginară care v-ar plăcea să facă parte din viaţa dumneavoastră reală”. Au participat 38 de scriitori (majoritatea apropiaţi revistei).

Publicitate

Mircea Bârsilă propune „un vis cu Eminescu”, ocazie  cu care pune în discuţie versul „Cobori în jos, Luceafăr blând”: „Acel vis – pe care nu-l voi uita niciodată (nici după trecerea Styxului, în şubreda barcă a lui Charon, vezi „Eneida”, Cartea a VI-a) – a fost precedat de o fericită „revelaţie” hermeneutică – a mea – referitoare la mult discutatul vers „Cobori în jos, Luceafăr blând” pe care criticii literari, în frunte cu George Călinescu, l-au „taxat” drept o licenţă poetică, dată fiind asocierea, în enunţ, a cuvintelor „cobori” şi „în jos”. În literatura antică, tematica numită  DESCENSUS AD INFEROS („descensus” =  coborâre; „infernus” =  de jos, subpământean; figurat = al Infernului) era legată de ideea coborârii, în carne şi oase, , în Infern (în lumea de jos), a trecerii din lumea terestră în cea a umbrelor, a sufletelor, O asemenea călătorie implică, aşadar, o semnificativă SCHIMBARE DE NIVEL. Lecturând versul „Cobori în jos, Luceafăr blând”, prin prisma semantică a paralelismului dintre coborârea „în carne şi oase” (descensus ad inferos) în „lumea de jos”, aceea a umbrelor, şi coborârea Luceafărului, din celestele (uranienele) înălţimi, în lumea (de jos, cea terestră) reprezentată de Cătălina, se poate conchide că o pune  „problematicul” vers sub semnul unei simple „licenţe poetice”, înseamnă a-l însărăci, pe nedrept,  din punct de vedere semantic şi poetic.  Dezlegarea tâlcului conţinut de acest vers a fost, iată, simplă ca bună ziua. Minunata mea întâlnire cu Eminescu (într-un vis) m-a făcut să mă simt „nedreptăţit”, să-mi pară rău, altfel spus, că nu am trăit în vremea vieţii lui şi să fi fost doar un simplu om de serviciu în redacţia publicaţiei „Timpul”: să fi măturat pe-acolo, să fi curăţat scrumiera Poetului, să fiu trimis de El să-i cumpăr ţigări şi să stăm, câteodată, împreună, într-o bodegă, la o ulcică de vin. Care ar fi, astăzi,  mă întreb, – o întrebare retorică! – soarta lui Mihai Eminescu, dacă, visându-l cu toţii, în aceeaşi noapte, l-am putea întoarce, chiar şi vremelnic, printre noi? L-am lăsa să desăvârşească, în linişte, manuscrisele, atâtea, pe care n-a mai avut timp să termine – fie şi măcar pe  acelea pe care le poartă şi acum, după El, într-o geantă nouă din piele? O geantă maronie!”

Mihai Zamfir  ar fi vrut să trăiască alături de Eminescu în perioada 1883 – 1889 şi  să îi spună câteva lucruri: „Cu alte cuvinte, ultimii şase ani de viaţă. Ştim foarte bine că a fost cea mai nenorocită perioadă din viaţa poetului.  În general, viaţa lui nu a fost formidabilă sub aspectul succeselor, sub aspectul fericirii, sub aspectul financiar etc. Dar aceşti ultimi ani au fost, într-adevăr, ani nenorociţi. Atunci s-au întâmplat cele mai negre lucruri din existenţa poetului. În primul rând: a înnebunit; şi a înnebunit într-un fel special, dându-şi seama că se alienează. Eminescu şi-a dat seama, treptat,  că pierde controlul cu lumea din jur. Dincolo de aceasta: consecinţa cea mai gravă – nu a mai putut scrie. Se vedea marginalizat de ceilalţi şi, până la urmă, umilit pentru faptul că ajunsese să trăiască din pomenile altora. El, care fusese atât de riguros la capitolul financiar şi la capitolul „datorii”, era silit să primească, pentru a putea subzista, nişte bani pe care îi trimiteau admiratorii, cei care cântau pe stradă romanţa „Pe lângă plopii fără soţ şi aşa mai departe. (…) Şi i-aş mai spune ceva Domnului Eminescu: dintr-o nefericire a sorţii, acum, când sunteţi bolnav, când nu mai scrieţi şi nu ştiţi unde vă îndreptaţi, cel mai mare poet român trăieşte o situaţie similară cu cel mai mare filosof german, Friedrich Nietzsche. Ce vi s-a întâmplat dumneavoastră e schema vieţii lui Nietzsche, cu ultimii ani obnubilaţi şi cu o operă extraordinară de care foarte puţini ştiau.  Marele poet român întâlnea fără să vrea şi din nefericire pe marele filosof german. Ultima fotografie a lui Eminescu, de altfel, din cele patru păstrate, nu mai are nimic din figura astrală a fotografiei făcute când era student, la 19 ani. Ea e făcută în 1887, la Botoşani, în casa nefericitei sale surori. Parcă e Nietzsche! Fotografia lui Eminescu de atunci are exact tipărită în ea masca lui Nietzsche! Iată că întâmplare pură pe lumea aceasta probabil că nu există.”

Gellu Dorian ar fi vrut să fie Dionisie: „Dionisie ar urma să se nască în următorii doi ani, deşi, din câte îmi imaginez, s-ar fi putut naşte cu mult timp în urmă. Cred că, într-un fel sau altul, aş putea oricând să fiu eu. Iată doar o mică secvenţă din ceea ce aş putea sau aş fi putut să fiu: Luna aşeza în ochii lui Dionisie lumina ei lină. Stătea întins pe iarbă şi privea bolta înstelată a cerului, căutând, ba cu un ochi, în timp ce-l închidea pe celălalt, ba cu amândoi stelele cele mai cunoscute, dar şi pe cele mai îndepărtate, dându-le nume de fete pe care le iubise până atunci. Astigmatismul pe care-l avea îi muta dintr-un loc în altul aşternutul stelar al cerului, când închidea un ochi, ba stângul, ba dreptul, apropiindu-i sau îndepărtându-i steaua pe care o căuta.”

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Poşta Română lansează o colecţie de cărţi poştale cu imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina

Publicat

Publicitate

Compania Naţională „Poşta Română” lansează miercuri o colecţie unică de cărţi poştale ce ilustrează imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina, surprinse de fotografi ucraineni.

Cărţile poştale vor fi lansate în cadrul evenimentului „1.000 de zile de război în Ucraina”, organizat în parteneriat cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi Postcrossing.

„Aceste cărţi poştale vor deveni simboluri ale solidarităţii şi susţinerii pentru poporul ucrainean, iar participanţii vor avea ocazia să le trimită gratuit prin intermediul Poştei Române, Evenimentul reprezintă un moment de reflecţie prin care dorim să transmitem un puternic mesaj de încurajare pentru vecinii noştri, profund afectaţi de acest război. Poşta Română îşi doreşte, prin acest demers, să contribuie la aprofundarea înţelegerii publicului asupra situaţiei din Ucraina şi să aducă un omagiu celor care au suferit din cauza războiului”, subliniază reprezentanţii companiei într-un comunicat. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Se schimbă vremea în toată țara. Atenționare meteo de ninsori, ploi și vânt puternic

Publicat

Publicitate

Se schimbă vremea în toată țara. Începând de miercuri dimineața până sâmbătă noaptea, în țară sunt așteptate ploi moderate, ninsori la munte și intensificări ale vântului. 

Potrivit ANM, în perioada 20 noiembrie, ora 10:00 – 23 noiembrie, ora 20:00, în țară sunt așteptate precipitații moderate cantitativ, ninsori la munte și strat de zăpadă consistent și intensificări ale vântului.

În intervalul menționat temporar vor fi precipitații în toate regiunile. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și în Dobrogea va ploua și pe arii restrânse vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. În restul regiunilor pe parcursul zilei de miercuri vor fi ploi apoi vor predomina ninsorile. La munte va ninge și local se va depune strat de zăpadă consistent.

Publicitate

Se vor acumula cantități de precipitații de 15…25 l/mp, iar cu precădere în vest și la munte, pe arii restrânse acestea vor depăși 30 l/mp.

Local și temporar vor fi intensificări ale vântului în toate regiunile, cu viteze în general de 50…60 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70 km/h, iar cu precădere în zona înaltă a Carpaților Meridionali, în noaptea de joi spre vineri (21/ 22 noiembrie) și pe parcursul zilei de vineri (22 noiembrie) vor fi rafale de peste 90 km/h, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.Miercuri, 20 noiembrie, între ora 10:00 și 20:00, vântul va avea intensificări în Banat, Crișana, Maramureș, local în Transilvania, în nord-vestul Moldovei și pe litoral, cu viteze în general de 55…65 km/h.

La munte vor fi rafale de 70…80 km/h, iar la altitudini mari, cu precădere în Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali vor depăși 90 km /h.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul de la Bistriţa Vâlcii

Publicat

Publicitate

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 780 într-o familie înstărită şi deosebit de evlavioasa. A mers la şcoală încă de mic străduindu-se să acumuleze cât mai multă învăţătura. În acelaşi timp dovedeşte o mare atracţie către Biserică. Când a ajuns la vârsta căsătoriei, părinţii au hotărât să-l însoare, dar el simţind chemarea Duhului, a fugit lepădându-se de cele lumeşti.

A mers într-o aşezare monahală din Decapole, unde era egumen Simeon, un unchi din partea mamei. Aici a rămas timp de 14 ani, avându-l pe acesta părinte duhovnicesc. Dorul către frumuseţile pustiei l-a îndemnat să se retragă singur într-o peşteră şi să se nevoiască. De aici, „îmbunătăţitul sihastru”, pentru a lua apărarea sfintelor icoane, face mai multe călătorii în Asia şi la Constantinopol. Pleacă apoi la Roma, străbătând totodată şi alte oraşe din Apus. Peste tot Sfântul Grigorie ia apărarea cinstitorilor sfintelor icoane şi vine în ajutorul semenilor săi bolnavi şi necăjiţi, vindecându-i, mângâindu-i, iar pe alţii întorcându-i la Hristos.

Se întoarce în Răsărit aşezându-se la Tesalonic, unde devine în scurt timp foarte cunoscut, datorită darului primit de la Dumnezeu de a prezice viitorul şi datorită puterii asupra demonilor. Tot aici primeşte sfântul şi Taina Preoţiei. Către sfârşitul vieţuirii pământeşti, Dumnezeu i-a dat o boală grea. A trecut la cele veşnice în ziua de 20 noiembrie 842. În scurt timp mormântul său devine foarte cunoscut, datorită minunatelor vindecări ale celor ce veneau cu credinţă şi se rugau sfântului.

Publicitate

Moaştele sale au fost duse apoi în Constantinopol, unde au rămas pâna în jurul anului 1453, când oraşul a fost cucerit de turci. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, banul Barbu Craiovescu, „cu multă cheltuială” a cumpărat sfintele odoare şi le-a adus în Oltenia, aşezându-le în Manastirea Bistriţa, ctitoria familiei sale şi locul unde el însuşi s-a călugărit, sub numele de Pahomie. De-a lungul secolelor creştinii au arătat o cinste deosebită moaştelor sfântului, venind cu evlavie şi închinându-se lor.

Chiar dacă, încă de la aducerea în ţară a moaştelor sale, Grigorie a fost cinstit de către locuitorii Olteniei ca sfânt, abia la 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului său în toată Biserica noastră. De atunci el este prăznuit

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending