Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (13)

Publicat

Publicitate

Ziaristul Simon Idal Schafferman (Simon Păstorescu). Este un evreu născut la Botoşani la 14 februarie 1903 şi decedat în Israel la  18 martie 1991. Volumul „Intelectuali evrei şi presa exilului românesc” (Presa Universitară Clujeană, 2018), volum coordonat de Mihaela Gligor şi Miriam Caloianu, ne  atenţionează încă de la pagina 9 că personajul cel mai important al volumului  este Simon Idal Schafferman (Păstorescu): „Activitatea publicistică a gazetarului Simon Schafferman, cunoscut în presa din România interbelică sub numele de Simon Păstorescu, s-a desfăşurat de-a lungul a peste 60 de ani”.

Deşi născut la Botoşani, copilăria şi-a petrecut-o la Brăila, unde s-a mutat cu familia.  A urmat acolo şcoala primară evreiască „Abraham şi David Schwartzman” şi gimnaziul evreiesc „H. L. şi Netty Schaffer. Debutează în revista liceului,  „Mugurul”, la îndemnul profesorilor săi care i-au găsit şi pseudonimul S. Păstorescu. Revista n-a apărut decât într-un singur număr, pe 15 martie 1920.

Simon Păstorescu va publica, la început, în reviste de umor din Brăila, cum ar fi: „Licuriciul” (redactată împreună cu S. Similian), „Cocoşui” (unde semnează cu pseudonimele Pechea şi S. Pechea), „Randevoul”  (revista bucureşteană a lui Ionescu-Junon şi unde semnează tot cu pseudonimul S. Pechea),  şi „Coana Manda” (unde a fost redactor şi a semnat  S. Pechea). Simon Păstorescu a fost şi întemeietor de reviste, cum ar fi „Tiribomba” (primul nr. apare  la 13 februarie 1923, ca după patru numere să-şi înceteze apariţia şi să fie cedată lui Stan Palanka din Bucureşti). În acelaşi timp publică şi în revistele ocazionale din Brăila, cum ar fi „Racheta” (unde semnează cu numele real S. Schafferman). Tot cu numele real semnează şi în „Sportul nostru”.

Colaborarea la „Curierul”, începând cu 1919, îl va consacra ca jurnalist  unde, deşi foarte tânăr, doar în patru luni va urca de la simplu reporter la secretar de  redacţie, apoi redactor-şef.  Aici îl va cunoaşte pe Panait Istrati şi pe Panait Cerna. Sursa din care am preluat aceste date şi prezentată la începutul acestui text, enumeră o altă serie de reviste la care va scrie prodigiosul ziarist cu origini botoşănene: „Expresul”, „Dunărea de Jos”, „Mesagerul”, „Tribuna porturilor”, „Gazeta meseriaşilor”, „Revista plugarilor”, „Monitorul Brăilei” şi „Cotidianul”. Factura sa de orientare socialistă va face ca din 1930 să preia directoratul ziarului „Ancheta”, unde vor semna, printre alţii, Mihail Sebastian, Gala Galaction, Paul Zarifopol sau Panait Istrati. Din 1936, la propunerea lui Tudor Teodorescu-Branişte şi Mihail Sadoveanu, se mută la Galaţi ca reporter regional la „Dimineaţa” şi „Adevărul”. Nu stă mult aici şi revine la Brăila unde  reia directoratul la „Ancheta” până în 1948, când pleacă la Bucureşti.  Aici va lucra la „Agerpres” şi la „Uniunea Sindicatelor”. Din momentul în care vine la Bucureşti (1948) îşi depune actele pentru emigrare în Israel, însă aprobările vor fi obţinute abia în 1963. Mă opresc aici, cu promisiunea că voi reveni cu alte date despre Simon Păstorescu, importantul  jurnalist cu origini botoşănene.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vrea să fie simpatic? Bolojan, mesaj către magistrați: Dacă activitatea este suspendată parțial, și salarizarea să fie suspendată parțial

Publicat

Publicitate

Premierul a declarat că magistrații care și-au suspendat parțial activitatea ar trebui, în mod firesc, să beneficieze și de o remunerare proporțională cu timpul efectiv lucrat. Totodată, el a subliniat că justiția are un rol esențial în viața oamenilor, care depind de hotărârile instanțelor, și că aceștia merită să fie respectați prin asigurarea unui serviciu public funcțional și corect, relatează alba24.ro.

În același timp, șeful executivului i-a cerut ministrului justiției să inițieze un dialog cu cei nemulțumiți.

„Personal, nu am ce să fac în această chestiune, dar consider că Ministerul Justiției poate să inițieze un dialog cu magistrații și cu CSM-ul, pentru că, dacă activitatea este suspendată parțial, moral ar fi ca și salarizarea să fie suspendată parțial.

Altfel, nu cred că este în regulă și nu cred că este un gest de respect față de cetățenii români, dintre care unii depind de o sentință sau de alta și au nevoie de un serviciu public.

Așa cum toate celelalte instituții trebuie să asigure un serviciu public decent, tot din respect pentru cetățeni.”

Reamintim că magistrații din numeroase instanțe din țară sunt într-un fel de grevă nedeclarată (pentru că ar fi ilegal) și analizează doar cazurile considerate urgente, în semn de protest față de modificările propuse de guvern privind pensiile de serviciu din sistem.

Publicitate

Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor, măsuri considerate de magistrați ca fiind neconstituționale.

Citeste mai mult

Cultura

Eminescu – post-biografii: Discuții cu Maria Șleahtițchi și Nicolae Leahu la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

În aprilie 2025, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, a inițiat un proiect de discuții sub genericul Eminescu – post-biografii.

Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română – zona Rădăuți, a fost despre romanele Mite (Editura Adevărul,1934) și Bălăuca (Editura Adevărul,1935) de Eugen Lovinescu, care îi au ca personaje centrale pe Mihai Eminescu, Veronica Micle și Mite Kremnitz.

În luna mai, în cadrul Seminarului Eminescu, a avut loc cea de-a doua întâlnire – un dialog cu Florin Chirculescu despre romanul Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit (Editura Nemira 2022), iar în luna iunie masteranzii și doctoranzii prezenți la Școala de vară pentru tinerii cercetători filologi de la Ipotești, precum și profesori din județul Botoșani au participat la un dialog cu Florina Ilis, pornind de la romanul Viețile paralele (Editura Polirom, 2012).

Pe 9 octombrie 2025, începând cu ora 15.00, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” organizează o nouă ediție a întâlnirilor Eminescu – post-biografii, la care se va discuta pe marginea eseului dramatic în două acte Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (Editura Arc, 2001), în prezența autorilor Maria Șleahtițchi și Nicolae Leahu. „În acest inedit eseu dramatic în două acte, susține Dumitru Irimia, provocator în sens pozitiv, şi cu o mare capacitate de tensionare poetică, ipostazele Poetului, aici ale poetului Eminescu, sunt întruchipări ale fiinţei lui umane şi poetice la diferite «vârste» ale creaţiei”.

Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost montată la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, în regia lui Dumitru Griciuc, și a avut premiera pe 15 ianuarie 2000.

Întâlnirea Eminescu – post-biografii se organizează în cadrul Conferinței internaționale de studii românești, ediția a XI, care se desfășoară la Memorialul Ipotești în perioada 9-11 octombrie 2025. Dialogul va avea loc în Amfiteatru „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești și va fi moderat de Loredana Carcea. Intrarea este liberă.

Publicitate

MARIA ȘLEAHTIȚCHI (n. 17 ianuarie 1960, s. Ștefănești, Florești, Republica Moldova) este absolventă a Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1981), doctor în filologie, cu o teză despre proza pentru copii (1991), doctor habilitat în filologie, cu o teză despre romanul generației ’80 (2018). Din 1984, a fost angajată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, unde a trecut treptele profesionale de la asistent la conferenţiar universitar şi a fost rând pe rând şefă de secţie, şefă de catedră, decan al Facultăţii de Filologie, prorector pentru știinţă. În 2012-2015 a fost directorul Departamentului Cercetare şi Inovare al Universităţii de Stat din Moldova. A fondat împreună cu Nicolae Leahu şi Mircea V. Ciobanu revista literară „Semn” (1995). A fost redactor-şef al revistei „Noua Revistă Filologică”. În prezent, este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău.

A debutat cu volumul de poezie cu o săptămână de poeme nescrise (Editura Cartier, 1998), urmat de: oleandrii mă strigă roz (Editura Cartier, 2010), acum (Editura TipoMoldova, 2013), iubirea noastră e o doamnă frumoasă (Editura Vinea, 2015, 2019) și antologia Fragile (Editura Cartier, 2016). Este autoarea volumelor de critică literară: Jocurile alterităţii (Editura Cartier, 2002); Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (Editura Timpul, 2007), Romanul generaţiei ’80. Construcție și reprezentare (Editura Cartier, 2014), Literatură, reprezentări, negocieri (coordonator; Editura Arc, 2018), Romanul generaţiei ’80. (Geo)poetică (Ediția a II-a, reconceptualizată și adăugată; Editura Cartier, 2023) ș.a.

NICOLAE LEAHU (n. 20 iulie 1963, Bădicu Moldovenesc, jud. Cahul, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (1985), luându-și doctoratul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2000). Din 1985, este angajat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde, în prezent, este șef al Catedrei de literatură română și universală și director al Școlii Doctorale Filologie. A fost redactor-șef al revistei literare „Semn” (1995-2012).

A debutat ca poet cu volumul Mişcare browniană (Editura Hyperion, 1993), după care au urmat: Personajul din poezie (Editura Cartier, 1997) Nenumitul (Editura Fundaţiei Culturale „Poezia”, 2008), Aia (antologie; Editura Cartier, 2010), Alungarea muzelor din cetate (Editura Cartier, 2011), Poeme (antologie; Editura Tipo-Moldova, 2012), Poetul, personajul și eroinele (antologie; Editura Arc, 2013), Cronograful de la Bălțiburg (Editura Junimea, 2019), Onomasticon (Editura Limes, 2022). Este autorul volumelor de eseuri: Poezia generației ’80  (Editura Cartier, 2000, 2015), Erotokritikon. Făt-Frumos, fiul pixului (vol. I; Editura Cartier, 2011), Comedia cumană și vodevilul peceneg (Editura Timpul, 2008), Oul didactic. Schițe pentru un curs de poezie (Editura Junimea, 2021), Filocalii și calofilii critice (Editura Limes, 2025).

Citeste mai mult

Eveniment

Săptămâna viitoare: Vreme rece, ploi și vânt, până joi seara, în întreaga țară. Se așteaptă cantități de apă de până la 100 l/mp

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o informare de ploi importante cantitativ, ninsori temporar viscolite la altitudini de peste 1.700 de metri, intensificări ale vântului și vreme rece, valabilă în întreaga țară până joi seara, relatează agerptres.ro.

Potrivit sursei citate, în intervalul 5 octombrie, ora 21:00 – 9 octombrie, ora 21:00, din noaptea de duminică spre luni (5/6 octombrie), aria ploilor se va extinde treptat dinspre sud-vest, în întreaga țară.

Cantitățile de apă vor fi însemnate și se vor acumula 25 – 50 l/mp, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova, 70 – 100 l/mp, în special de luni seară (6 octombrie) și până miercuri dimineața (8 octombrie).

În Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, temporar vor fi precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare, în timp ce marți (7 octombrie) va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă.

Temporar, vântul va avea intensificări în sud, în est, la munte și pe arii restrânse în rest, cu viteze, în general, de 45 – 55 km/h, iar în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea, în centrul și sudul Moldovei, precum și în Carpații Meridionali și de Curbură, de peste 60 – 70 km/h.

Vremea va fi rece în cea mai mare parte a țării, în general cu temperaturi maxime cuprinse între 12 și 18 grade și minime între 3 și 12 grade.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Centru social modern inaugurat la Balta Arsă, comuna Corni: Peste 2,5 milioane de lei investiți prin PNRR

Publicat

Publicitate

Satul Balta Arsă, comuna Corni, are de acum un centru social modern, construit și dotat complet printr-un proiect finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Valoarea totală a investiției este de 2.503.221,33 lei, iar proiectul promite să aducă schimbări reale în viața copiilor și familiilor vulnerabile din zonă.

Noul Centru social multifuncțional va găzdui activități de îngrijire, educație, consiliere, recreere și asistență medicală oferită de medicii de familie. În cadrul obiectivului a fost înființat și serviciul social „Centrul de zi pentru copiii aflați în risc de separare de părinți – Balta Arsă”, acreditat și autorizat conform legislației în vigoare, a anunțat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.

Sprijin pentru familiile vulnerabile

Centrul are rolul de a preveni separarea copilului de familie și de a sprijini părinții aflați în dificultate. Prin activități educaționale și de consiliere, copiii vor beneficia de sprijin psihologic, programe de dezvoltare personală și activități recreative menite să combată abandonul școlar.

Proiectul contribuie astfel la crearea unui mediu educațional modern și incluziv, care oferă copiilor din mediul rural șanse egale la educație și o copilărie sigură.

„CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”

Pe o perioadă de 18 luni, centrul va găzdui activitățile din cadrul proiectului „CARE – Comunitate Activă pentru Sprijin și Reintegrare Echitabilă”, implementat de Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava, în parteneriat cu DGASPC Botoșani și Primăria Comunei Corni. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.

Reprezentanții administrației locale și ai organizațiilor implicate le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit realizarea acestui proiect și transmit un mesaj de speranță pentru comunitate: „Împreună construim un viitor mai bun pentru copiii noștri.”, a mai adăugat primarul comunei Corni, Varvaruc Valerian.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending