Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (129)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Printre blasfemiile ce se spun despre Eminescu este şi aceea prin care se încearcă încetăţenirea  ideii că poetul nostru naţional n-ar fi fost un bun creştin.  În „Luceafărul” (Botoşani) am publicat eseul „Eminescu şi credinţa în viziunea lui Răzvan Codrescu”, pe care l-am vrut un răspuns la cartea lui R.C., „Eminescu şi credinţa” (Ed. „Lumea credinţei”, Bucureşti, 2013) şi unde, printre altele, scriam: „Până aici toate bune şi frumoase, dar când trece  de la ipoteze la demonstraţii, începem să ne despărţim de Răzvan Codrescu. Spune, printre altele, autorul: 1. „nu foloseşte la nimic să faci din Eminescu un model creştin (şi cu atât mai puţin ortodox); 2. „Eminescu n-a fost un credincios creştin”; 3. „eu am spus că Eminescu n-a fost un model de creştin, că n-a avut un  creştinism ortodox  consecvent şi asumat, că viaţa , gândirea şi creaţia lui, deşi în multe privinţe exemplare, nu se definesc în primul rând prin creştinism, nici prin rigoare ortodoxă”(p. 79); 4. „ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creştin (deşi va fi avut în comun cu creştinismul – în resorturile intime ale personalităţii sale – acuitatea metafizică, intuiţia organicului, reverenţa faţă de tradiţie sau vocaţia mărturisitoare” (p. 80). etc.”

Demonstraţia cu  două sau  trei poezii nu are consistenţa necesară, aşa cum suspectă este omiterea acelor poezii care ar demonstra contrariul. Nici insistenţa pe alter-egoul Ieronim din „Cezara” nu este suficientă în economia demonstraţiei, aşa cum nici trimiterile la George Călinescu sau  Nichifor Crainic nu pot fi luate în calcul, mai ales că aceştia au făcut simple afirmaţii ce se rezumă la o frază şi nu la studii aprofundate. Se trece uşor peste momentul 1870, când Eminescu e  sufletul adunării de la Putna, aşa cum nici  dorinţa mărturisită de  poet  în 1866, când grav bolnav fiind, vrea să se călugărească, tratându-se chiar la bolniţa de la Mănăstirea Neamţ. Cercetătorii spun că pe un Ceaslov al mănăstirii stă scris că pe 8 noiembrie 1866 Eminescu s-a spovedit şi s-a împărtăşit.”

În acest context, salut  preocuparea Bisericii Ortodoxe Române  de a insista pe ideea, reală în fapt, de a demonstra că Eminescu şi-a iubit deopotrivă ţara şi credinţa strămoşească.   Astfel că, am citit cu atenţie  cuvântul rostit sub cupola Academiei Române de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe  Române. Reţinem din cuvântul Preafericitului: 1. „Născut şi crescut în spiritul creştin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica şi monahismul românesc, Mihai Eminescu a rămas, pentru toată viaţa, profund pătruns şi inspirat de universul spiritual al locurilor natale botoşănene, presărate cu dealuri domoale şi mult cer, cu mănăstiri şi schituri de viaţă sfântă şi cu tradiţii populare de o mare frumuseţe artistică”; 2. „Ataşamentul, respectul şi admiraţia lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale, care erau călugăriţe, una dintre ele chiar stareţă la Schitu Agafton, unde copilul, apoi tânărul Mihai Eminescu mergea adesea. Aşa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele şi cântările bisericeşti, reflectându-le mai târziu în unele din creaţiile sale, în care foloseşte metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca de pildă în poezia „Rugăciune”;    3. „Iubit şi preţuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei şi până la sfârşitul vieţii, Eminescu a fost la rândul său un iubitor şi apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului”(în „Timpul” din 14 august 1882); „păstrătoarea elementului latin (…) care a stabilit şi a  unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise” (în „Timpul” din 2 februarie 1879) etc.

Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Bucureşti, 15 ianuarie 2014, la mormântul poetului Mihai Eminescu de la Cimitirul „Şerban Vodă” (Bellu). „Eminescu a aşezat creştinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au schimbat lumea. În comparaţie cu celelalte învăţături religioase apărute, mai apropiate sau mai depărtate de venirea lui Hristos, credinţa creştină propune iubirea drept cea mai înaltă formă a existenţei umane. Mihai Eminescu spunea: „Sunt aproape 2000 de ani de când Evanghelia a ridicat popoare din întuneric şi le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Sunt două milenii de când biografia Fiului lui Dumnezeu este cartea după care se creşte omenirea. Măreţia Persoanei lui Hristos nu constă doar în sublimul învăţăturii predicate de El celorlalţi, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viaţă” .

Publicitate

În „România literară” nr. 5 din 2014, Radu Cernătescu publică eseul „Eminescu şi avatarurile unui motiv”, cu referire la „Scrisoare III”.  Merită reţinute rândurile  care explică    motivele ce l-au determinat pe poetul naţional să scrie această poem:  „Eminescu  a început să-şi scrie „Scrisoare III” în cursul anului 1878, în vara în care poetul s-a aflat la Floreşti, la conacul familiei Mândrea-Bălceşti. Preocupările lui pentru „Cronicile noastre vechi” (este titlul unui articol al său din septembrie, acelaşi an) a avut ca resort tocmai perioada aceasta de lecturi istorice, care s-au subsumat şi corelat traducerii pe care Eminescu a făcut-o la Floreşti la primul volum din „Fragmente zur Geschichte der Rumanen”, lucrare neterminată a lui Eudoxiu Hurmuzaki pe care i-o încredinţase Academia spre traducere. În timpul cât a efectuat traducerea (volumul I apare în ianuarie 1879), Eminescu s-a documentat la Floreşti asupra istoriei Imperiului Otoman, citind în special „Geschichte des osmanischen Reiches” (1827-1834), monumentala lucrare în 10 volume a orientalistului austriac Joseph von Hammer. Lectura „Istoriei Imperiului Otoman” a lăsat urme nebănuite în textul „Scrisorii III”, putându-se chiar afirma că aceasta este cartea care a declanşat viziunea poetică din versurile liminare ale poemei”.

Un interviu cu mult laureatul (şi prea mult discutatul) poet Ion Mureşan (Muri), publică Gellu Dorian în „România literară” nr. 6 din 2014, cu menţiunea  că jumătatea a doua a acestui interviu o citisem deja  în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2014.  Ia să vedem ce mai zice poetul: 1. „Marii prozatori mint convingător. Au însă avantajul că minciunile lor devin imediat realitate”; 2. „De cine să-l ocroteşti pe tânărul poet? Poate de el însuşi”; 3. „A avea încredere într-un poet tânăr este într-un fel echivalent cu a-l asmuţi. Şi nu atât  împotriva altora, ci împotriva lui însuşi”; 4. „ Un poet adevărat nu are dreptul să plece din lumea asta cu „jetoanele” în buzunar, decât atunci când şi-a pierdut cu totul încrederea în Poezie. Atunci se sinucide. Sau se urăşte pe sine atât de mult încât se apucă de negoţul cu sclavi”; 5. „Fiecare poem e, pentru mine, o experienţă nouă. Trăirea nouă nu intră în om metodic. Intră pe căi mereu noi. Şi în maniere imprevizibile”; 6. „Omul care scrie în public e puţin exhibiţionist”; 7. „Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” nu este, propriu-zis, un premiu. Premiile USR sunt premii profesionale. Premiul Naţional e mai degrabă o „Legitimaţie de Club”; 8. „Eu nu scriu cărţi de  poezie, eu scriu poezii”; 9. „Eu cred că poezia e la fel de preţioasă pentru om ca respiraţia”; 10. „O fi natura democratică, vorba lui Mircea Dinescu, dar literatura nu e, har Domnului”; 11. „Fiecare poet e o ţară necesară; unele ţări sunt mai mari, mai întinse, altele mai mici, unele sunt muntoase, altele au câmpii veşnic verzi, altele au păduri, altele pustiuri argintii de nisip, altele mlăştinoase etc.”;  12. „ După ce mor oamenii, Dumnezeu le depozitează sufletele în poezii”; 13. „Cred că dacă în urma unui poet rămân 20 de poezii memorabile, viaţa lui e justificată cu asupra de măsură”; 14. „O carte de poezie nu e gata niciodată. Când le publicăm nu facem decât „să întrerupem lucrările zeilor / noi fiinţe ale clipei grăbite şi fără experienţă” – cum zicea Kavafis”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Spectacolul „Ivan Turbincă”, din nou pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

acum 24 de minute

marți, 06.05.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Nebunia măririi” după Jean Variot și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Botoănenii sunt așteptați sâmbătă, 10 mai, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Nebunia măririi” după Jean Variot, regia Ioan Crețescu. Scenografia spectacolului este realizată de Mihai Pastramagiu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Alexandra Vicol, Oana-Maria Tudoran, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei, Petruț Butuman.

Spectacolul cultivă trăsăturile de bază ale unei farse populare (comic ușor și de situație, bufonerie, intrigă amuzantă și replică spirituală) și încearcă să depășească nivelul de arhetip al personajelor îmbogățindu-le  paleta cromatică cu trăsături și noi nuanțe. O farsă franceză, o echipă minunată, bucurie și umor reprezintă ingredientele spectacolului nostru.

Născut în 1976 la Huși, județul Vaslui, actor al Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani pe scena căruia a interpretat peste 50 de roluri, Ioan Crețescu a devenit un actor de bază al scenei botoșănene. Cu această nouă premieră publicul din Botoșani îl regăsește pe Ioan Crețescu într-o nouă ipostază, aceea de regizor. „Încă din stadiul de lucru la text mi-am dorit să ofer colegilor mei actori tipologii de personaje cu care nu s-au mai întâlnit în celelalte spectacole în care au fost distribuiți”. (Ioan Crețescu)

Duminică 11 mai, de la ora 1900 vă invităm la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Publicitate

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

 

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 2𝟬 𝗹𝗲𝗶 ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°
𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Zilelele Municipiului Botoșani: Evenimentul îi va aduce în oraș pe cei mai în vogă artiști români. Programul

Publicat

acum 42 de minute

marți, 06.05.2025

de

Publicitate

Se apropie evenimentul mult așteptat de botoșăneni!
Începând de vineri, 9 mai 2025, orașul va deveni gazda unora din cei mai în vogă artiști români, invitați să concerteze în cadrul Zilelor Municipiului Botoșani!

Seria zilelor de sărbătoare va fi deschisă la Parcul Cornișa cu mixuri muzicale ale DJ Radu, de la ora 18:00, urmând ca de la ora 20:00, momentul artistic să fie semnat de formația BERE GRATIS, în acompaniamentul orchestrei Filarmonicii botoșănene.
În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, concertul va fi susținut la Casa de Cultură a Sindicatelor, de la ora 19:30, cu intrare gratuită în limita locurilor disponibile.
A doua zi de spectacole – 10 mai 2025, va aduce pe scenă, începând de la ora 18:00, artiști locali iar de la ora 18:30 vor performa membrii Academiei „Modus Vivendi”. De la ora 20:30, botoșănenii o vor putea urmări în concert pe SIMONA NAE iar de la 21:00 va avea loc evenimentul serii, când pe scenă va urca LORA & BAND. Atmosfera de sărbătoare va continua în compania lui DJ Radu.
A treia și ultima seară de festival din 11 mai 2025 va fi deschisă de la ora 17:45, cu artiști ai Școlii Populare de Arte „George Enescu” și Clubul Sportiv „Pro Dance”, va continua de la ora 18:30 cu CIRO DE LUCA iar pasionații de dans își vor afișa talentul de la ora 19:30, cu demonstrații pregătite de G-Power Dance Studio.
Vor urma două evenimente ale serii, cu concertul ANTONIEI, de la ora 20:15 și al CONNECT – R & BAND, de la ora 21:00.
DJ Radu va reveni la pupitru, după ora 22:00.
Programul pe zile poate suferi modificări în privința orelor stabilite pentru intrarea în scenă a artiștilor invitați.
„În completarea programului artistic, botoșănenii vor avea la dispoziție atât o zonă de food – court cât și de distracție. Ne dorim să avem alături cât mai mulți botoșăneni la Zilele Municipiului Botoșani”, a conchis primarul Cosmin Andrei.

Citeste mai mult

Eveniment

„Nu e cool, e periculos”: INSP spune stop alcoolului la adolescenți

Publicat

acum 3 ore

marți, 06.05.2025

de

Publicitate

INSP lansează o campanie împotriva consumului de alcool în rândul adolescenților: Semnal de alarmă privind riscurile pentru sănătate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) trage un semnal de alarmă și lansează o nouă campanie de conștientizare menită să prevină consumul de alcool în rândul adolescenților. Inițiativa își propune să informeze tinerii, părinții și cadrele didactice despre efectele nocive ale alcoolului asupra organismului aflat în dezvoltare, dar și despre riscurile sociale și psihologice asociate consumului prematur.

Consumul de alcool crește riscul de cancer de cavitate bucală, faringe, esofag, ficat, cancer colorectal și de sân. Acesta are efecte adverse asupra aparatului cardio-vascular și aparatului digestiv, subliniază specialiștii INSP, într-o postare pe site-ul instituției în care anunță derularea campaniei ”Fii tu însuți! Nu ai nevoie de alcool!”.

”Alcoolul este o substanță care poate să provoace adicție, iar adolescenții și adulții tineri au riscul cel mai ridicat de a fi afectați pe termen lung. Tinerii care consumă alcool au un risc de 4 ori mai mare de a deveni dependenți de alcool la vârsta adultă.

În ciuda efectelor negative, alcoolul continuă să fie una dintre substanțele psiho-active utilizate destul de mult, iar gradul de acceptare socială a consumului de alcool este unul ridicat. În cadrul acestei campanii lansăm o provocare pentru toți, în special pentru părinți: încercați să nu consumați deloc alcool pe parcursul lunii iunie și deveniți un model pentru copii dumneavoastră!”, a transmis INSP, citat de Agerpres.

Prevenirea consumului de alcool. Părinții joacă un rol esențial

Specialiștii evidențiază că părinții joacă un rol esențial în crearea unui climat familial favorabil, promovarea valorilor, dezvoltarea atitudinilor pozitive și formarea unor obiceiuri sănătoase, fără consum de alcool.

Publicitate

”Cu cât adolescenții întârzie debutul consumului de alcool, cu atât sunt mai puțin expuși riscurilor asociate acestuia. De aceea, este esențial ca părinții să-și ajute copiii în alegerea de a nu consuma alcool. Intervenția timpurie a părinților poate preveni problemele legate de alcool la adolescenți. Aceștia trebuie să fie informați despre riscuri și sprijiniți pentru a face alegeri sănătoase”, a atenționat INSP.

Întrucât nu există un nivel de consum de alcool considerat sigur pentru sănătate, este recomandată evitarea acestuia, indiferent de vârstă.

Consumul de alcool afectează sănătatea

Conform statisticilor, consumul de alcool duce la decesul a 3 milioane de oameni anual, la apariția a 230 de tipuri diferite de boli și, totodată, afectează bunăstarea și sănătatea altor persoane din familie și comunitate. Este responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolii, reprezentând principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani și totalizând 10% din toate decesele de la această grupă de vârstă.

În anul 2018, consumul total de alcool la nivel mondial a fost de 6,2 litri alcool pur/per persoană în vârstă de 15 ani și peste, iar consumul neînregistrat (alcoolul care se află în afara sistemului obișnuit de control) a reprezentat 26% din consumul total, arată statisticile.

Consumul de alcool. Riscuri

În Regiunea Europeană a OMS, alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ la vătămări neintenționate și intenționate. Impactul dăunător al consumului de alcool începe devreme în cursul vieții.

Expunerea prenatală la alcool poate duce la tulburări din spectrul sindromului alcoolic fetal (FASD), un termen ce acoperă o serie de defecte congenitale fetale care includ dizabilități fizice, mentale, iar mai târziu o serie de modificări comportamentale și/sau de învățare cu posibile implicații pe tot parcursul vieții și care, spre deosebire de multe alte dizabilități, sunt 100% prevenibile.

”Consumul de alcool este cauza a aproximativ 17% din cazurile de cancer din cele șapte tipuri de cancer asociate. Consumul ușor până la moderat de alcool (mai puțin de 20 g de alcool pur pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, echivalentul a aproximativ 23.000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european”, indică statisticile.

Consumul de alcool în România

Consumul mediu anual de alcool în România este ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor în anul 2023.

”Ratele stării de ebrietate repetate în rândul adolescenților din România sunt îngrijorătoare, ele situându-se la nivelul de 17%, similar cu media UE de 18%”, mai transmite INSP

Citeste mai mult

Eveniment

Două străzi din municipiul Botoșani rămân astăzi fără apă. Anunțul Nova Apaserv

Publicat

acum 5 ore

marți, 06.05.2025

de

Publicitate

În vederea remedierii unei avarii survenite la nivelul conductei de distribuție, din material OL, cu diametrul de 300 mm, localizată pe strada Peco, S.C. Nova  Apaserv S.A. Botoșani, anunță întreruperea furnizării apei, astăzi, 06.05.2025, în intervalul orar 10:00-16:00.

Afectați de oprirea apei sunt utilizatorii din municipiul Botoșani, care locuiesc pe străzile Peco și Anastasie Bașotă, inclusiv agenții economici situați în zonele menționate anterior.

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani își cere scuze față de abonații afectați și îi asigură că se va interveni cu operativitate pentru finalizarea lucrărilor, astfel încât disconfortul creat să fie cât mai redus.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending