Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (128)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de istoricul literar Nicolae Mecu la ancheta revistei.  „Iată-i pe eminescologii mei de vârf: T. Maiorescu (argument: exclusiv pe baza antumelor, el a „creat” imaginea astrală, nepământeană a poetului şi i-a intuit sursa irezistibilei lui forţe de seducţie, şi anume „farmecul limbagiului”), G. Călinescu (în primul rând, prin editarea – fie şi numai în reviste -, descrierea şi comentarea cvasitotalităţii textelor rămase în manuscris, el le-a revelat statura de „High Romanticism”; în al doilea, prin identificarea „temelor fundamentale” ale operei), I. Negoiţescu (pe urmele lui Călinescu, a răsturnat scara percepţiei şi a evaluării, punând postumele deasupra antumelor; analizele lui rămân neegalate prin participare, empatică până la a trăi textele poetului ca pe nişte creaţii proprii), Rosa del Conte (argumente: 1. înainte deşi mai mult decât oricare critic român, universitara italiană a descoperit şi pus în valoare „substratul poeziei lui Eminescu, izvoarele culturii autohtone; 2. plasarea „imaginaţiei cosmice” şi a vocaţiei „Absolutului” în centrul creaţiei poetului), Ioana Em. Petrescu ( a reformulat şi replasat cosmologia eminesciană în context filozofico – existenţial şi, stilistic,  ca etapă aurorală modelatoare şi cu funcţie de reper a întregii mari poezii româneşti de până la 1980), Sergiu Al-George, cu studiul „Eminescu – Arhetipul” din vol. „Arhaic şi universal în cultura română (probabil cea mai adecvată plasare valorică şi interpretare a „ritmului” interior şi a „melancoliei eminesciene”), Petru Creţia (pentru viziunea novatoare asupra raportului antum – postum şi asupra conceptului de versiune „definitivă”).

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de istoricul literar Nicolae Mecu la ancheta revistei.  „O întrebare care-l culisează pe Eminescu de la poet de geniu la poetaş (v. adjectivul „minor”), nu ar fi fost posibilă până în 1990. Timp de un secol, imaginea lui a rămas esenţial aceea fixată de Maiorescu în 1889: „el îi rezumă pe toţi”, „poezia lui devine o parte integrantă a sufletului lor, şi el trăieşte de acum încolo în viaţa poporului său”. Imaginea aceasta a maximei exponenţialităţi – reforjată la 1900 de verbul profetic al lui Iorga – va lua o formă şi mai lapidară după cincizeci de ani, când Călinescu o toarnă în sintagma titulară a capitolului central din „Istoria” sa („Poetul naţional”). (Să mai notăm că între timp trecuse intact, fără nicio contestare, prin chiar rebeliunea răsturnătoare de ierarhii a Avangardei.)  Cu toate acestea, faimosul număr din  săptămânalul „Dilema” pe mine unul nu m-a stupefiat deloc, nici „în timp real”, nici după consumarea scandalului, fiindcă întrebarea privind actualitatea oricărui mare creator mi s-a părut firească. M-au mirat până la uluire doar unele aprecieri formulate vociferant, şi astfel făcând şi mai vizibilă lipsa de organ critic a emitenţilor. (…) Natural, prin extravaganţa lor asemenea derapaje nu clatină piedestalul lui Eminescu, dar în mod sigur îl smulg pe cel de sub picioarele celui care le-a comis (admiţând că postamentul există).

Publicitate

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de criticul literar Constantin Cubleşan la ancheta revistei.  „Eminescu este axul central al poeziei noastre. De la el se revendică toată poezia modernă. Nu are nici o importanţă dacă pentru cineva creaţia lui este minoră sau majoră.  Monumentul Eminescu rămâne acelaşi, indiferent cine îl scrijelează, căutând a-l doborî… Nu e dificil să constaţi că Arghezi este eminescian. Că Blaga este eminescian. Că de la el se revendică toţi poeţii noştri mari, de la Ion Barbu, să zicem, la Nichita Stănescu şi după acesta… Evident, astăzi se scrie altfel poezia. Formal.  Dar esenţa filonului filosofic  care trece prin subteranele gândirii şi simţirii poetice, de la Eminescu se trage… Desantul de la „Dilema” a fost cât se poate de util. În urma lui, foarte mulţi tineri s-au dus la opera lui Eminescu pentru a o citi şi pentru a vedea în ce măsură negarea ei este justificată. Astfel s-au născut o serie de teze de doctorat, de studii ample consacrate operei lui Eminescu, datorate unor tineri cercetători. Mi se pare argumentul esenţial pentru recunoaşterea în actualitate a acesteia”.

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de criticul literar Constantin Cubleşan la ancheta revistei.   „Eminescu e un deschizător de drum, de orizont literar. Şi. mai mult: e un ax la care ne raportăm vrând-nevrând urmând evoluţia poeziei noastre. Întrebarea însăşi  pe care mi-o puneţi arată că doriţi o anume situare estetică faţă de el de reperul care este Eminescu… Luaţi o antologie a poeţilor care au scris înaintea lui Eminescu şi veţi constata cu uşurinţă că poezia lui Eminescu este altceva. Despre acest altceva au vorbit şi Maiorescu şi Alecsandri… În cadrul universalităţii, cum să-l compari bunăoară, cu Shakespeare?… Îmi vine în minte răspunsul unui important muzicolog francez, care a fost întrebat, tot aşa: ce crede, care este cel mai mare compozitor. El a răspuns prompt: Beethoven. La care a urmat întrebarea: Dar Mozart? Răspunsul mi se pare edificator. A zis muzicologul: Mozart e unic”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 17 noiembrie 2024

Publicat

acum 11 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 17 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 17 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 40, 15, 37, 22, 16, 7

Publicitate

Loto 5/40: 23, 15, 18, 4, 17, 31

Joker: 1, 38, 24, 15, 42 + 10

Noroc: 1 9 1 7 6 0 9

Publicitate

Noroc Plus: 4 6 7 0 1 9

Super Noroc: 1 5 5 3 4 7

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit Ziua Mondială a Bunătății între persoanele cu dizabilități de la Leorda

Publicat

acum 12 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Șapte deținuți din Penitenciarul Botoșani au sărbătorit la finele săptămânii ziua de 13 noiembrie, Ziua mondială a Bunătății, alături de rezidenții de la Centrul de îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sf. Daniel” de la Leorda.

După cum au explicat reprezentanții Penitenciarului Botoșani, pentru câteva ore, deținuții au uitat de zidurile unității și au semănat bunătate în inima celor care au mare nevoie de o mângâiere.

Aici au fost întâmpinați cu multă căldură indiferent de statutul lor, iar atmosfera nu i-a lăsat indiferenți.

Publicitate

Împreună au exersat compasiunea, altruismul și s-au pus în serviciul celor din centru, fără un câștig personal, dorind a dărui și a face bine dincolo de propria persoană. Au dat o mână de ajutor în gospodăria instituției și au socializat cu beneficiarii.

Interacțiunea i-a determinat să reconsidere greutatea pe care considerau că o resimt datorită încarcerării.

„Ne plângem noi câțiva ani, dar aici au un contract pe viață”, a declarat unul dintre participanți, impresionat de particularitățile celor aflați în grija centrului.

Publicitate

“Experiența trăită a avut un dublu rol, acela de a depune un efort conștient pentru a răspunde cu blândețe celor aflați în nevoie, dar mai ales de autoreflecție și conștientizare a propriilor priorități și valori.

Contrar stereotipurilor și cei din penitenciare au capacitatea de a fi buni, natura umană nelimitându-se doar la greșelile pe care le-au comis. Manifestarea empatie și a compasiunii pot fi acțiuni transformatoare, putând duce chiar la o schimbare profundă a perspectivei asupra vieții. Bunătatea nu costă nimic, dar înseamnă totul”, a transmis Penitenciarul Botoșani pe pagina de socializare.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (300)

Publicat

acum 13 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024. Reţin din articolele publicate: Horia Gârbea – „Dacă bătrâneţea este o „obligaţie” a fiecăruia, măcar să ne păstrăm tinereţea de gândire şi să îmbătrânim frumos”; Maria Grădinaru – „Privesc peste acoperişurile ude înspre copilăria mea”; Adrian Alui Gheorghe – „Când vor să afle ceva / rostogolesc un măr, / care putrezeşte / până la adevăr”; Adrian Alui Gheorghe – „Timpul lasă dâre / ca balele de melc / pe frunze de mentă”; Adrian Alui Gheorghe – „Istoria putrezeşte în burta timpului / ca viermele în guşa păsării”; Adrian Alui Gheorghe – „Ascult glasul unei lumânări”; Mihaela Stanciu – „În preajma copiilor, frumosul nu trebuie căutat cu lupa pentru că puii de om sau puii de pisică şi peşte au aceeaşi candoare, chiar şi atunci când se lasă conduşi de idei năstruşnice”; Nicoleta Milea – „Poezia e ceva inefabil, grav şi tulburător”; Iulian Bitoleanu – „o specie extravagantă, rondelul”; Ella Leynard – „Cei veniţi fără smerenie / după un timp pleacă singuri”; Goethe – „Tot omul are, oricum ar fi / Un ultim noroc şi o ultimă zi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  O definiţie  a timpului dată de poeta  Anisia-Maria Pirontea: „E-atât de rege şi de prinţ, / E-atât de vrăjitor,/ E-atât de foc pâlpâitor, / Când suflu-n el şi clipe mor”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.  Nicoleta Milea, într-o cronică, reia un punct de vedere al lui Constantin Noica despre poet şi poezie: „Poate fi tânărul de la sine poet? Este poezia o simplă îndeletnicire? Sau undeva ea este şi explozia unei acumulări care e fie a anilor, fie, mai ales, a culturii? La aceste întrebări, cine se dedică scrisului este dator să răspundă făptuind, asumându-şi cu un plus de luciditate şi sporită dăruire actul creaţiei şi al devenirii întru fiinţă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Compozitoarea Carmen Maria Cârneci, fiică a poetului Radu Cârneci şi sora poetei Magda Cârneci, acordă un amplu interviu (pp. 12-13) lui Ion Bogdan Ştefănescu. Fiind întrebată ce reprezintă Enescu pentru ea, răspunde: „Enescu este compozitorul matcă; expresia-unicat al filonului autohton; modelul de esenţializare – stilizare – recompunere în spiritul folclorului românesc în bună înţelegere cu toate curentele europene; genial generator de timbralitate elevată, de melodie mereu încărcată de expresie, de orchestraţie complexă, densă, în acelaşi timp rafinată. Un maestru absolut”;  Rugată să enunţe câte un vers  din opera tatălui şi a surorii sale, Carmen Maria Cârneci  răspunde: al tatălui – „Iubirea-i axul cerurilor toate”, al surorii – „O mână imensă mă poartă în palmă”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.    Savu Popa publică poemul de întindere „Bunica şi gerul”. Merită  să reţinem: „… cu paşi de mâţ negricios, sfrijit, / Gerul urca tiptil scările, ajungea în dreptul ei, / I se gudura la picioarele-i învelite-n ciorapii de lână călduţi, / Apoi, ea îi căuta privirea, îşi vorbeau astfel, / De la ochi la ochi, / Ochii de prescură ai bunicii şi ochii de funingine ai gerului / Contopiţi într-o îmbrăţişare albastră, / Apoi, ea răsufla uşurată, înfiorând cerul, iar luna prindea a se roti rar, / Precum roata cea mică de la fântâna bătrână, patriarha satului…”;

Publicitate

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Horia Gârbea, umblând „Cu mască, fără mască, prin literatura română”,  ne  înştiinţează că Stan V. Cristea a scos volumul „Eminescu. Reflectări în lumina actualităţii” (Editura „Aius”, 2024). Reţin: „Astfel, Stan V. Cristea realizează o incursiune în exegeza eminesciană prin lucrări semnate de Constantin Cubleşan (patru volume publicate de-a lungul a opt ani), Lucian Boia, Nicolae Georgescu, Ana Dobre, Cassian Maria Spiridon, Iulian Bitoleanu, Zenovie Cârlugea, Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu. Istoricul oferă astfel publicului fişe de lectură amănunţite ale acestor eminescologi ocazionali sau de cursă lungă. Chiar dacă se referă la lucrări de importanţă diferită, Stan V. Cristea păstrează acelaşi ton, descriptiv şi obiectiv, de cronicar adecvat subiectului, nu polemizează cu autorii, ci expune calm şi temeinic conţinutul fiecărei încercări, indiferent că e vorba de un dicţionar al „oamenilor din viaţa lui Eminescu” (Z. Cârlugea) sau de „hermeneutica exegezei” la Eminescu (Constantin Cubleşan) şi aşa mai departe. Rezultă o sinteză utilă la care poate apele oricine doreşte să afle cam ce s-a scris despre poet în contemporaneitatea imediată”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   Ella Leynard despre tăcere în poemul „Biblioteca tăcerii”: „Toate sensurile importante ale tuturor cuvintelor / s-au refugiat, repudiate de multe ori, în tăcerea / pe care dacă am şti să o citim, / am descoperi biblioteca nescrisă a umanităţii / de la începuturi până astăzi”;

„Luceafărul de Dimineaţă” nr. 10 din 2024.   La rubrica intitulată „Cărţi”, revista acordă patru rânduri şi volumului botoşăneanului Mihai Babei, „Vreau să fiu vreau să nu uit” (Editura „Detectiv literar”): „Un volum de versuri generos recomandat de Marius Chelaru prin prefaţă şi Cassian Maria Spiridon pe ultima copertă. Deşi e în pragul vârstei de 75 de ani, Mihai Babei este un debutant recent (2020, adică la 70). Acest aspect insolit e chiar mai interesant decât textele lirice propriu-zise în care „bălteşte neliniştea”;

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Hilișeu Horia dus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge după ce a fost prins beat la volan

Publicat

acum 18 ore

duminică, 17.11.2024

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 au oprit pentru control, pe drumul comunal din comuna Hilișeu Horia, un autoturism condus de un bărbat de 56 de ani, din aceeași localitate.

Având în vedere că emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior, bărbatul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Publicitate

“Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending