Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (128)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de istoricul literar Nicolae Mecu la ancheta revistei.  „Iată-i pe eminescologii mei de vârf: T. Maiorescu (argument: exclusiv pe baza antumelor, el a „creat” imaginea astrală, nepământeană a poetului şi i-a intuit sursa irezistibilei lui forţe de seducţie, şi anume „farmecul limbagiului”), G. Călinescu (în primul rând, prin editarea – fie şi numai în reviste -, descrierea şi comentarea cvasitotalităţii textelor rămase în manuscris, el le-a revelat statura de „High Romanticism”; în al doilea, prin identificarea „temelor fundamentale” ale operei), I. Negoiţescu (pe urmele lui Călinescu, a răsturnat scara percepţiei şi a evaluării, punând postumele deasupra antumelor; analizele lui rămân neegalate prin participare, empatică până la a trăi textele poetului ca pe nişte creaţii proprii), Rosa del Conte (argumente: 1. înainte deşi mai mult decât oricare critic român, universitara italiană a descoperit şi pus în valoare „substratul poeziei lui Eminescu, izvoarele culturii autohtone; 2. plasarea „imaginaţiei cosmice” şi a vocaţiei „Absolutului” în centrul creaţiei poetului), Ioana Em. Petrescu ( a reformulat şi replasat cosmologia eminesciană în context filozofico – existenţial şi, stilistic,  ca etapă aurorală modelatoare şi cu funcţie de reper a întregii mari poezii româneşti de până la 1980), Sergiu Al-George, cu studiul „Eminescu – Arhetipul” din vol. „Arhaic şi universal în cultura română (probabil cea mai adecvată plasare valorică şi interpretare a „ritmului” interior şi a „melancoliei eminesciene”), Petru Creţia (pentru viziunea novatoare asupra raportului antum – postum şi asupra conceptului de versiune „definitivă”).

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de istoricul literar Nicolae Mecu la ancheta revistei.  „O întrebare care-l culisează pe Eminescu de la poet de geniu la poetaş (v. adjectivul „minor”), nu ar fi fost posibilă până în 1990. Timp de un secol, imaginea lui a rămas esenţial aceea fixată de Maiorescu în 1889: „el îi rezumă pe toţi”, „poezia lui devine o parte integrantă a sufletului lor, şi el trăieşte de acum încolo în viaţa poporului său”. Imaginea aceasta a maximei exponenţialităţi – reforjată la 1900 de verbul profetic al lui Iorga – va lua o formă şi mai lapidară după cincizeci de ani, când Călinescu o toarnă în sintagma titulară a capitolului central din „Istoria” sa („Poetul naţional”). (Să mai notăm că între timp trecuse intact, fără nicio contestare, prin chiar rebeliunea răsturnătoare de ierarhii a Avangardei.)  Cu toate acestea, faimosul număr din  săptămânalul „Dilema” pe mine unul nu m-a stupefiat deloc, nici „în timp real”, nici după consumarea scandalului, fiindcă întrebarea privind actualitatea oricărui mare creator mi s-a părut firească. M-au mirat până la uluire doar unele aprecieri formulate vociferant, şi astfel făcând şi mai vizibilă lipsa de organ critic a emitenţilor. (…) Natural, prin extravaganţa lor asemenea derapaje nu clatină piedestalul lui Eminescu, dar în mod sigur îl smulg pe cel de sub picioarele celui care le-a comis (admiţând că postamentul există).

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de criticul literar Constantin Cubleşan la ancheta revistei.  „Eminescu este axul central al poeziei noastre. De la el se revendică toată poezia modernă. Nu are nici o importanţă dacă pentru cineva creaţia lui este minoră sau majoră.  Monumentul Eminescu rămâne acelaşi, indiferent cine îl scrijelează, căutând a-l doborî… Nu e dificil să constaţi că Arghezi este eminescian. Că Blaga este eminescian. Că de la el se revendică toţi poeţii noştri mari, de la Ion Barbu, să zicem, la Nichita Stănescu şi după acesta… Evident, astăzi se scrie altfel poezia. Formal.  Dar esenţa filonului filosofic  care trece prin subteranele gândirii şi simţirii poetice, de la Eminescu se trage… Desantul de la „Dilema” a fost cât se poate de util. În urma lui, foarte mulţi tineri s-au dus la opera lui Eminescu pentru a o citi şi pentru a vedea în ce măsură negarea ei este justificată. Astfel s-au născut o serie de teze de doctorat, de studii ample consacrate operei lui Eminescu, datorate unor tineri cercetători. Mi se pare argumentul esenţial pentru recunoaşterea în actualitate a acesteia”.

„Cafeneaua literară” nr. 1 din ianuarie 2023. Din răspunsurile date de criticul literar Constantin Cubleşan la ancheta revistei.   „Eminescu e un deschizător de drum, de orizont literar. Şi. mai mult: e un ax la care ne raportăm vrând-nevrând urmând evoluţia poeziei noastre. Întrebarea însăşi  pe care mi-o puneţi arată că doriţi o anume situare estetică faţă de el de reperul care este Eminescu… Luaţi o antologie a poeţilor care au scris înaintea lui Eminescu şi veţi constata cu uşurinţă că poezia lui Eminescu este altceva. Despre acest altceva au vorbit şi Maiorescu şi Alecsandri… În cadrul universalităţii, cum să-l compari bunăoară, cu Shakespeare?… Îmi vine în minte răspunsul unui important muzicolog francez, care a fost întrebat, tot aşa: ce crede, care este cel mai mare compozitor. El a răspuns prompt: Beethoven. La care a urmat întrebarea: Dar Mozart? Răspunsul mi se pare edificator. A zis muzicologul: Mozart e unic”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tentative de fraudă prin telefon. Infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor. Atenționările Poliției

Publicat

Publicitate

Polițiștii atenționează privind tentative de fraudă prin telefon, cazuri în care infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor și le cer cetățenilor transfer de bani în cont ”sigur”, scrie alba24.ro.

În ultima perioadă, au fost înregistrate mai multe cazuri prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”.

Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie (pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare), contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor.

În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile.

Ulterior, apelul este redirecționat către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință.

Tentative de fraudă prin telefon. Dosar penale

Publicitate

La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale.

Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere (bănci, autorități), cu scopul de a înșela victimele (cetățenii de bună credință).

Atenționările polițiștilor
Poliția Alba transmite recomandări pentru protecția cetățenilor:

Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani
Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate
Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte!
Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.).

Citeste mai mult

Cultura

Spectacolul „Tigrişorul Pietrek” la Teatrul „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

Micuții botoșăneni sunt invitați în această săptămână la Teatrul „Vasilache” pentru a viziona spectacolul „Tigrişorul Pietrek”, după  H. Januszewska, adaptare de Maria Baciu, în zilele de:

– joi, 23 ianuarie 2025, de la ora 18:00,

– duminică, 26 ianuarie 2025, de la orele 11:00 și 12:30

 

Regia artistică Valentin Dobrescu, scenografia este semnată de Mihai Pastramagiu, muzica îi aparţine lui Constantin Panaite.

Distribuţia:  Andrei Iurescu, Ioana Buta, Ana Apetrei, Adelina Cojocariu și Pavel Petraşi

Publicitate

Vă invităm la teatru să vedeți cât de fricos este puiul de tigru, să urmăriţi călătoria Tigrişorului Pietrek, aventurile prin care trece şi lecţia de viaţă pe care o primeşte! De aceea, Tigrișorul Pietrek a fost pedepsit de Regele Tigrilor şi alungat din junglă. Tigrişorul Pietrek îşi pierde dunguliţele, iar ca să şi le recapete trebuie să dovedească un act de curaj! Își va recăpăta dungulițele? Rămâne să aflați doar dacă veți veni la spectacol!

Spectacolul se adresează preşcolarilor şi şcolarilor.

 

Preţ bilet 20  lei

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.

 

Citeste mai mult

Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending