Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (126)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Contemporanul. Ideea Europeană nr. 3 din 2023. Episcop-vicar Timotei Prahoveanul publică articolul „Neuitarea de Eminescu”. Reţinem: 1. „În vasta lui creaţie, însumând, cum mărturisea Titu Maiorescu, 15000 de pagini, Eminescu a făcut adeseori referire la cuvintele Evangheliei, la cele ale marilor Părinţi ai Bisericii, la Sfântul Vasile, la Cuviosul Nicodim Aghioritul, la Sfântul Ierarh Dosoftei al Moldovei, la Sfântul Mitropolit Varlaam şi la alţi slujitori ai cuvintelor, mai ales al CUVÂNTULUI, din care a citat.  Eminescu a citit diferite ediţii ale Sfintei Scripturi. Pe unele dintre acestea le-a comandat în vremea când era bibliotecar la Iaşi, insistând pentru obţinerea unor fonduri în vederea achiziţionării acestora.  Nu putem uita că poetul avea în biblioteca sa mai multe versiuni ale Sfintei Scripturi (la care făcea referire în opera sa, printre care şi ediţii vechi, cum era şi cea tipărită la Blaj, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, văzută în timpul călătoriei sale în Transilvania). S-au descoperit şi încă se descoperă  însemnările lui Eminescu de pe anumite manuscrise. De pildă, un Pateric care a aparţinut Mănăstirii Agafton, aflat la Biblioteca Academiei  Române, are sublinieri şi adnotări eminesciene, ceea ce ne arată vastitatea preocupărilor.”; 2. „Eminescu a fost pelerin la Mănăstirea Neamţ, numită  Mănăstirea Mănăstirilor, sau la Mănăstirea Râşca, popas despre care se ştie mai puţin. Augustin Z. N. Pop scrie că Eminescu a rămas la Râşca 11 luni. A fost pelerin la Agafton, Văratic, Golia, Galata, Cetăţuia, Caimata din Bucureşti şi în alte locuri.”; 3. „A scris câteva editoriale despre făuritorii limbii literare vechi, despre Sfinţii Mitropoliţi Dosoftei şi Varlaam. Ne-a lăsat însemnări despre păstorii de dincolo de Prut. Pe unii i-a întâlnit, de alţii doar auzise. Îl evoca pe unul dintre apărătorii românilor din Bucovina de Nord, Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici, un păstor model şi mare luptător. De asemenea, a fost impresionat de activitatea unor ierarhi din Transilvania, între care  Mitropolitul Miron Romanul, care, sub presiuni uriaşe, apăra românii, nedreptăţiţi atunci de stăpânitorii străini.”;  4. „ Eminescu a primit ca răspuns la dragostea faţă de biserică o atenţie deosebită din partea slujitorilor ei, cum a fost întâiul patriarh al românilor. Miron Cristea,  care, din vremea studenţiei (1891 – 1895), i-a dedicat o lucrare de doctorat, susţinută la încheierea studiilor la Facultatea de Litere şi Filozofie a Unive5rsităţii Regale din Budapesta. Manuscrisul lucrării de doctorat a vrednicului de pomenire Patriarh Miron Cristea, publicat la Gherla la puţin timp după prezentare, a fost descoperit, , scris în limba maghiară, în anii 80 ai veacului al XX-lea, de Mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, în arhiva Centrului eparhial.”; 5. „Eminescu a numit Biserica Ortodoxă, a fraţilor săi de credinţă, „mama spirituală a poporului român”; 6. „Unul dintre marii scriitori români contemporani, membru al Academiei Române şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, D. R. Popescu, în lucrarea „Galaxia Grama”, spunea următorul lucru: „Sunt oameni care numai dărâmă”, făcând referire la un obscur profesor din Transilvania, Grama,  care, în loc să-şi fi urmat misiunea de profesor, a luptat toată viaţa pentru „a-l demola pe Eminescu”.

Contemporanul. Ideea Europeană nr. 3 din 2023. Theodor Codreanu publică eseul „Două secole de sonet românesc”.    Theodor Codreanu face referire la volumul scris de Florica Gh, Ceapoiu , intitulat „File din istoria sonetului românesc”, un volum despre care autorul ţine să precizeze că este „o continuare a cercetării ”Din laboratorul lui Mihai Eminescu: sonetul”, carte apărută tot la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bucureşti, 2018) în coautorat cu muzicianul Florian Chelu Madeva”. Reţinem: 1. „Nu e de mirare că a fost atrasă de studierea sonetelor eminesciene (dar nu numai), cu titlul „ingineresc” „Lucrare tehnică şi estetică””, ingerinţă care a putut să-i displacă lui Nicolae Manolescu în cronica din „România literară” (nr. 10-11 din 2 martie 2018), latura tehnicistă fiind insuficientă pentru editologie şi exegeză.  Mai mult, autoarea amestecase oarecum criteriile tradiţionale ale editologiei eminesciene axate pe antume şi postume, introducând, în schimb,  pe acela tematic: sonete erotice, ale mării şi satirice. Ediţia sonetelor a luat şi la Petru Creţia împărţirea tematică în sonete lirice şi satirice, eminescologul recurgând însă la reconstituiri abuzive (cum le consideră, îndrituit, N. Georgescu) din fragmente manuscrise răzleţe.”; 2. „ File din istoria sonetului românesc” extinde problematica sonetului eminescian la întreaga istorie de două secole a sonetului românesc, specie care a atins cote estetice impresionante între literaturile naţionale ale lumii. Iar primul dintre indicii este tocmai Eminescu, adevărată axis mundi a liricii europene a sonetului de la Petrarca şi Michelangelo până la Shakespeare, la parnasieni, , la Baudelaire sau Rainer Maria Rilke. Cert este că alături de Eminescu s-au ivit maeştri români ai speciei.”; 3. „ Etapa de început a sonetului românesc este una de imitaţie, dacă ne raportăm la teoria sincronismului lovinescian, dar, în acelaşi spirit, şi de diferenţiere (tot în spirit lovinescian), în conformitate cu personalitatea autorilor, cu natura limbii române, a ethosului etnic şi a contextului istoric.”; 4. „Între multele aspecte decelate voi sublinia doar câteva care mi se par mai reprezentative pentru studiul cercetării istorice, culturale şi estetice la care a ajuns Florica Gh, Ceapoiu. Prima întrebare care îşi găseşte un răspuns întemeiat este aceasta:  „de ce a învins formula sonetului italian pus în balanţă cu cel elisabetan?”

Contemporanul. Ideea Europeană nr. 3 din 2023. Magda Ursache publică articolul polemic „Tolerăm intoleranţa?”    Spune autoarea: „Literatura română este scoasă la tablă, examinată politic şi interzişi cei incorecţi, puşi iarăşi la colţ roşu. „Necunoaşterea valorii naşte monştri”, notează Const. Trandafir.  „Oamenii de apă”, care iau imediat forma vasului „Cancel Culture”, sunt gata să rescrie tot, de la „Biblie” la V. Voiculescu. Să-l rescrie şi pe Eminescu? Ei, e mai greu să vâri soarele-n sac (vorba lui Ion Creangă”, dar se tot încearcă. Nu-i lipsit de dificultate să o faci, dar T. O. Bobe a încercat. Culmea ironiei, a luat un premiu Eminescu.  Banii nu miros a flori de tei. După Caesar Vespasianus Augustus: „Pecunia non olet!” Criticii de direcţie nouă, de-costructivistă, vor să-l vadă altfel: făcătură, fake. Ca istoricul dez-unirii, Lucian Boia pentru care Unirea e doar o ipoteză. Ce dacă Emil Cioran a scris: „Fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape de dispreţuit”? Opera lui Eminescu, ni se spune, e a unui „organism uzat”. Să fie „Rugăciunea unui dac” (o capodoperă, după Cioran) expirată?  „Odă în metru antic – un semn de întunecare a minţii şo „Scrisoare III”, şcolărească? Un Scărlătescu (altul decât Mastercheful cu cuţite în dotare) contrazice ideea de poet nepereche. Găseşte trei: Creangă, Caragiale, Maiorescu. Doar că numiţii, trei, Doamne, şi toţi trei, n-au fost poeţi, atâta tot.  Alţi exegeţi scot la iveală poeme la care Eminescu mai avea de lucrat, ca să-l elimine din canon. Ioanei Bot (Both) îi displace sintagma de poet naţional şi român. Fiind canonic, e ilizibil, crede Bot (Both).”

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending