Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (125)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Dan Sociu, plecat de la Botoşani ca să pună, pe la Bucureşti, cuvinte pe  aţă aşa cum pun ţăranii ciuperci la uscat, şi pe  care le numeşte poezie, a refuzat  Premiul “Cartea de Poezie a anului 2013”. Oferit de ICR, premiul s-a acordat pentru cartea “Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, publicată în 2012.  “Cotidianul” din 12 ianuarie 2014, reia de pe pagina de Facebook a lui Dan Sociu: « … nu pot să iau un premiu de la icr-ul ăsta şi de la ministerul ăsta al culturii, ţine de un guvern prea scârbos, care nu respectă contractele cu noi, e compus din mincinoşi patologici, a încălcat  (le-a răsturnat) toate promisiunile (şi doctrina social-democrată), a bătut şi a hărţuit ţărani şi protestatari, dispreţuieşte săracii, e arogant şi unsuros, crede că poate face ce vrea din  legi şi altele, după cum le ştim ». Noi ce să credem? Facem câteva supoziţii: 1. o fi omul poet, crede în valoarea lui (noi nu prea credem) şi nu-l mulţumeşte valoarea premiului(3000 de lei); 2. “cineva” i-a oferit mai mult ca, apoi,  refuzând cei 3000 de lei, să transforme gestul în unul politic ; 3.  e posibil ca gestul să fi pornit din « cutia lui  ucraineană » (sic !) cu scopul declarat de a-şi face reclamă în jurul « Zilelor Eminescu » şi a atrage,astfel, atenţia că există; 4. poate fi un protest la  neregăsirea sa pe lista invitaţilor de la Botoşani cu prilejul « Zilelor Eminescu » ; 5. e posibil să-şi dorească Premiul Naţional « Eminescu » şi să se « autopropună » pentru o viitoare, măcar, nominalizare ; 6. e posibil să fi avut o tresărire şi să fie convins că nu are valoarea  ce i se atribuie ;  7. o fi « patapievician » în gândire ;  8. o fi şi din cauză de Pungeşti ; 9. poate e o solidarizare cu Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti, căruia ICR-ul a refuzat să-i acorde finanţare etc.

Lucia Olaru Nenati a primit Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni la secţiunea  „Traduceri” , pentru cele mai valoroase cărţi apărute în 2012.  Juriul, condus de Mircea A. Diaconu,  i-a acordat premiul pentru traducerea cărtii „Existenţa poetică a lui Bacovia”, scrisă în limba franceză de Svetlana Paleologu Matta. „BotoşaniNews”, referindu-se la eveniment, scrie: „Lucrarea nu e doar o simplă traducere, ci reprezintă, de fapt, aşa cum au relevat numeroşi comentatori, un adevărat eveniment literar, fiind prima exegeză bacoviană scrisă la Paris şi apărută în Elveţia în 1955, ca urmare a tezei de doctorat a autoarei”. Sursa citată prezintă opinii şi comentarii din cronicile publicate în ultima perioadă de  Theodor Codreanu, George Roca, Victor Teişanu, George Popa, Ioan Lascu, Paul Aretzu, Cornel Galben, Constantin Blănaru, Liviu Ioan Stoiciu, Georgică Manole, Dumitru Lavric, Casian Maria Spiridon, Mihai Cimpoi, Carmen Iuliana Radu şi Cristina Ştefan.

Pentru că, după cum constataţi din şirul numelor  prezentate mai sus, s-a preluat şi din studiul critic pe care l-am scris eu  despre traducerea  Luciei Olaru Nenati, redau acel citat: „Gheorghe Crăciun „ le-a dat”  optzeciştilor o rădăcină, Bacovia. După un timp vine Lucia Olaru Nenati şi, scoţând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină, nu doar pentru a justifica o generaţie sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române, generată de ratarea istorică a destinului, (…) Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati, contrar uzanţelor, este unul exhaustiv şi permanent lămuritor care îşi depăşeşte prin dimensiune şi calitate propria condiţie, devenind o adevărată exegeză la exegeză”.

A apărut „România literară” nr. 1-2 din 2014.  „Contrafortul” lui Mircea Mihăieş e  „aşezat” cu tâlc sub semnul „sindromului Argetoianu”. Mircea Mihăieş „pleacă” de la George Enescu şi de la premiera mondială a operei sale „Oedip”, care a avut loc la Opera Garnier din Paris, pe 13 martie 1936, ca să se oprească la un punct de vedere  al politicianului Argetoianu despre această premieră, opinie nu tocmai favorabilă.

Văzând aici o „diferenţă între spirit critic şi ulcerare”, Mircea Mihăieş conchide că această diferenţă „ţine la noi exclusiv de oportunitate şi de ocuparea unei poziţii în raport cu preopinentul.  Cârcotaşi şi cusurgii,  n-ar recunoaşte în ruptul capului valoarea cuiva mai bun decât noi. Dacă nu-l putem doborî pe propriul teren, îl atragem pe maidanul nostru pestilenţial, unde în trei secunde îl umplem cu scârna unei conştiinţe etern vinovate”.

Apoi, făcând un salt în timp, Mircea Mihăieş ajunge în 2014, adică acolo unde încă din primul moment îşi  pusese în cap să ajungă, accentuând: „Ceea ce li se întâmplă de ani buni unor Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, ţine de invazia ciumei morale în primplanul scenei publice”.

Dar, domnule Mihăieş, nu aveţi nimic de zis la ce i se întâmplă lui Eminescu?

Sau, ca să fiu mai concret,  la ce spun  unii dintre cei nominalizaţi mai sus despre Eminescu?

A apărut „România  literară” nr. 3 din 2014.  Gellu Dorian publică un atac dur la  prima ediţie a  FILIT organizat de  Dan Lungu şi al cărui director a fost şi, cu siguranţă, directorul ediţiilor viitoare.  Pentru cei care nu ştiu, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), prima ediţie, a avut loc în perioada 23 – 27 octombrie 2013.  La sfârşitul festivalului, Dan Lungu va declara: „Foarte bine! Peste aşteptările mele, deşi aşteptările mele erau destul de înalte”. Din „inOras.ro”  reţinem: „Cu un buget de aproximativ 500000 de euro oferit de Consiliul Judeţean Iaşi, FILIT este pe deplin  justificat de existenţa unui mediu literar recunoscut la nivel naţional prin forţă şi diversitate, dar şi de vitalitatea editorială. De  asemenea, Iaşul este a doua piaţă naţională de carte, sub raportul vânzărilor, după Bucureşti. Festivalul va beneficia în mod direct de deschiderea internaţională de care scriitorii români se bucură în ultimii ani.”

Dar să revenim la   Gellu Dorian  şi la atacul său intitulat „Strategii culturale fără feedback” în care spune mai spre început: „Nu mă pot exprima asupra realizării proiectului în sine, aşa cum a fost gândit, pentru că nu am fost prezent dintr-un simplu motiv, şi anume acela că nu am fost invitat.”

 După ce am aflat motivul supărării, „nu am fost invitat”, continuă Gellu Dorian: „Aş fi dorit să fi putut lăuda o astfel de iniţiativă, măcar dintr-un patriotism local, să-i zic aşa, iniţiatorul acestui proiect amplu, primul de acest fel  în cultura vie din România, fiind din Botoşani, un prozator de real talent,  cu o alonjă internaţională absolut necesară pentru astfel de programe.” 

Acum, dacă am dedus clar cine este „inculpatul”,  să vedem ce noduri în papură mai găseşte G. D.: 1. „lipsa totală de ecou în afara ţării”; 2. „lipsa de nume de reală rezonanţă”; 3. „strategia de fond (nu de formă); 4. „o recompensă acordată unora dintre cei care au pus umărul la promovarea în afara ţării a iniţiatorului sau a grupului din jurul acestuia”; 5. „lipsa de transparenţă a finalităţii acestui proiect”;    6. „a semănat cu oricare altă manifestare culturală din oricare altă parte, pe unde sunt ele organizate în toată ţara”; 7. „intenţia acestui program a fost cu totul alta, nu una consacrată festivismului, festivităţilor, lecturilor publice”; 8. „tocmai rezultatele lipsesc, finalitatea, feedback-ul”; 9. „aşa cum se întrevede perspectiva, nici după un an nu vor fi alte rezultate decât cele ce pot fi consemnate acum”; 10. „comunicatele de presă date de organizatori nu reflectă o prezenţă masivă a scriitorilor străini, de marcă, sau a editorilor şi traducătorilor, ci doar întâlniri care nu par a fi altfel decât cele care, aşa cum am spus, se petrec peste tot în ţară” şi multe altele.

Cei care vor citi această „actualitate” a lui Gellu Dorian,  vor fi de acord că      Dan Lungu trebuie să dea un răspuns , mai ales că vor întâlni şi cuvinte sau sintagme de genul: „şuşe”, „bani foarte mulţi”,  „să se înfrupte cineva”, „de dragul artei”,  „umflarea sumei”, „risipirea banului public” etc.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Educație

Sâmbătă, „Ziua porților deschise” în toate școlile din județul Botoșani

Publicat

În toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Botoșani, care școlarizează clase de învățământ primar în anul școlar 2023-2024, se va organiza „Ziua porților deschise” sâmbătă, 1 aprilie.

La această activitate pot participa părinți, copii și alte persoane interesate de modul de organizare și desfășurare a activității școlare și extrașcolare la clasa pregătitoare. Se pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și se vor purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate.

„Fiecare părinte își dorește cea mai bună școală pentru copilul său. Este școala noastră, este cea de peste drum, este cea din cartier. Este fiecare unitate de învățământ, la fel cum „cel mai bun copil” este al fiecăruia dintre noi.

Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani oferă comunicare. Ne place ideea de echipă cu familia, astfel încât elevii să descopere cea mai bună versiune a lor, indiferent în ce direcție vor decide să meargă mai departe. Important este ca direcția să fie înainte, cu determinare, încredere, spirit critic și de ce nu?, cu bucurie.

Să avem curajul de a ne accepta imperfecțiunile și să găsim cel mai potrivit drum împreună”, au transmis cadrele didactice de la Școala 11 Botoșani.

Citeste mai mult

Educație

Sesiunea specială a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile olimpice va începe pe 15 mai

Publicat

Sesiunea specială a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile olimpice şi la competiţiile sportive şi artistice internaţionale va începe pe 15 mai cu proba la Limba şi literatura maternă care va fi susţinută de elevii aparţinând minorităţilor naţionale, potrivit calendarului aprobat de ministrul Educaţiei.

Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea sesiunii speciale se va face în zilele de 11 şi 12 mai.

Proba obligatorie a profilului este programată pe 16 mai , iar cea la alegere a profilului şi specializării o zi mai târziu, pe 17 mai.

Următoarea probă – Limba şi literatura română – va fi susţinută pe 18 mai.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română v avea loc pe 19 mai, iar între 22 – 23 mai vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

Pe 24 mai se vor evalua competenţele digitale, iar elevilor din partea minorităţilor naţionale le vor fi evaluate pe 25 mai competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă.

Pe 26 mai se vor afişa rezultatele şi tot în aceeaşi zi se vor depune contestaţiile.

Rezultatele finale după rezolvarea contestaţiilor vor fi afişate pe 29 mai. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Legea prin care instalarea oficială a primarilor nu mai poate fi amânată a fost promulgată. Vor intra mai repede în „pâine”

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 31 martie, decretul  Legii pentru modificarea art. 150 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Primarii aleși nu vor mai putea fi amânați la depunerea jurământului, iar termenul pentru instalare a fost redus de la 60 de zile la 30.

Legea susținută de o largă majoritate parlamentară modifică modalitate de depunere a jurământului de către primari, pentru a se înlătura unele situații incerte și întârzierile în preluarea mandatelor acestor aleși locali.

Cum arată noua formă a textului de lege:

„Articol unic. – La articolul 150 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 150. – (1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau în cazul când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în această şedinţă.

Încheierea judecătorului delegat este definitivă şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.”

Varianta anterioară a textului de lege:

„(1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor.”

Ce modifică noua formă a legii

Noua formă a articolului 150 alin. (1) din Codul Administrativ scurtează astfel intervalul în care primarul nou ales trebuie să depună jurământul. De asemenea, clarifică și condițiile în care se poate depune jurământul în fața judecătorului, percizând și caracterul definjtiv al încheierii date de judecător.

După alegerile locale din 2020, au existat situații în care primarii aleși au așteptat mai multe săptămâni până să poată prelua mandatul, din cauza unor circumstanțe independente de voința lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii ar putea rămâne fără permis dacă nu-și plătesc amenzile. Care este termenul propus

Publicat

Un proiect de lege înregistrat pentru dezbateri la Camera Deputaților prevede posibilitatea ca șoferilor care nu plătesc amenzile primite să le fie suspendat permisul de conducere. Inițiativa a fost motivată de nivelul scăzut de încasare a amenzilor rutiere la bugetele locale.

Propunerea este ca permisul să fie suspendat până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost plătită în termen de 60 de zile de la sancționare.

”Art 103 din OUG 195/2002 (Codul Ruter) se modifică și completează astfel:

Suspendarea exercității dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere se dispune:

f) până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost achitată în termen de 60 de zile de la sancționarea contravenientului”.

Legislația actuală

”Art. 103

(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune:

a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare

b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.

c) pentru o perioadă de 180 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi procurorul sau instanţa de judecată a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal

d) pentru o perioadă de 180 de zile în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane dacă a fost încălcată o regulă de circulaţie pentru care se prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi g) din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal ori încetarea procesului penal în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul de procedură penală

e) pentru o perioadă de 180 de zile, când titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (1) şi (3) din Codul penal”.

Motivarea propunerii și opinia parlamentarilor

Inițiatorii menționează că, dincolo de numeroasele accidente rutiere, o altă problemă este nivelul scăzut de achitare a amenzilor rutiere. Aceștia spun că unitățile administrativ-teritoriale nu au instrumente pentru a încasa amenzile și a le transforma în venit la bugetul local, sumele fiind recuperate doar după perioade lungi sau niciodată.

Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL de Alba Florin Roman și alți parlamentari.

Florin Roman a precizat pentru alba24.ro: ”Neîncasarea amenzilor la bugetele locale reprezintă o problemă pentru bugetele locale ale primăriilor, care nu pot realiza astfel veniturile estimate; la redistribuirea de la bugetul național primesc mai puțin decât încasează. În plus, la nivel local nu sunt instrumente pentru executarea silită a contravenienților”.

”1. Nu se încasează banii la buget, deci un prejudiciu la bugetul local. 2. Vine Curtea de Conturi, constată că nu s-au încasat aceste amenzi și impută ca și sarcina administrației locale să recupereze sumele și e foarte greu”, a explicat Laurențiu Leoreanu, deputat PNL, potrivit TVR.

”Sunt de acord cu orice iniţiativă legislativă care aduce mai multe reglementări în acest sens. Ordine şi disciplină şi în trafic”, a precizat Natalia Intotero, deputat PSD, potrivit sursei citate.

”Legislaţia actuală prevede că neatacarea procesului verbal sau a hotărârii judecătoreşti constituie doar titluri executorii. Contravenientul nu suportă o altă sancţiune, decât posibilitatea de a fi executat silit. Din acest motiv, România are un nivel foarte scăzut de plată a amenzilor. Este legală o astfel de modificare”, a declarat Ștefania Ciobănescu, avocat.

”Sunt multe primării care nu încasează amenzi, dar nu se duc și nu execută aceste debite pe care ar trebui să le recupereze. Cred că este o măsură bună”, a spus Ionuț Moșteanu, deputat USR.

În momentul de față, o amendă poate fi achitată la jumătate dacă este plătită în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.

Proiectul urmează să intre la dezbatere pentru vot în Camera Deputaților.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Trending