Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (125)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Dan Sociu, plecat de la Botoşani ca să pună, pe la Bucureşti, cuvinte pe  aţă aşa cum pun ţăranii ciuperci la uscat, şi pe  care le numeşte poezie, a refuzat  Premiul “Cartea de Poezie a anului 2013”. Oferit de ICR, premiul s-a acordat pentru cartea “Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, publicată în 2012.  “Cotidianul” din 12 ianuarie 2014, reia de pe pagina de Facebook a lui Dan Sociu: « … nu pot să iau un premiu de la icr-ul ăsta şi de la ministerul ăsta al culturii, ţine de un guvern prea scârbos, care nu respectă contractele cu noi, e compus din mincinoşi patologici, a încălcat  (le-a răsturnat) toate promisiunile (şi doctrina social-democrată), a bătut şi a hărţuit ţărani şi protestatari, dispreţuieşte săracii, e arogant şi unsuros, crede că poate face ce vrea din  legi şi altele, după cum le ştim ». Noi ce să credem? Facem câteva supoziţii: 1. o fi omul poet, crede în valoarea lui (noi nu prea credem) şi nu-l mulţumeşte valoarea premiului(3000 de lei); 2. “cineva” i-a oferit mai mult ca, apoi,  refuzând cei 3000 de lei, să transforme gestul în unul politic ; 3.  e posibil ca gestul să fi pornit din « cutia lui  ucraineană » (sic !) cu scopul declarat de a-şi face reclamă în jurul « Zilelor Eminescu » şi a atrage,astfel, atenţia că există; 4. poate fi un protest la  neregăsirea sa pe lista invitaţilor de la Botoşani cu prilejul « Zilelor Eminescu » ; 5. e posibil să-şi dorească Premiul Naţional « Eminescu » şi să se « autopropună » pentru o viitoare, măcar, nominalizare ; 6. e posibil să fi avut o tresărire şi să fie convins că nu are valoarea  ce i se atribuie ;  7. o fi « patapievician » în gândire ;  8. o fi şi din cauză de Pungeşti ; 9. poate e o solidarizare cu Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti, căruia ICR-ul a refuzat să-i acorde finanţare etc.

Publicitate

Lucia Olaru Nenati a primit Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni la secţiunea  „Traduceri” , pentru cele mai valoroase cărţi apărute în 2012.  Juriul, condus de Mircea A. Diaconu,  i-a acordat premiul pentru traducerea cărtii „Existenţa poetică a lui Bacovia”, scrisă în limba franceză de Svetlana Paleologu Matta. „BotoşaniNews”, referindu-se la eveniment, scrie: „Lucrarea nu e doar o simplă traducere, ci reprezintă, de fapt, aşa cum au relevat numeroşi comentatori, un adevărat eveniment literar, fiind prima exegeză bacoviană scrisă la Paris şi apărută în Elveţia în 1955, ca urmare a tezei de doctorat a autoarei”. Sursa citată prezintă opinii şi comentarii din cronicile publicate în ultima perioadă de  Theodor Codreanu, George Roca, Victor Teişanu, George Popa, Ioan Lascu, Paul Aretzu, Cornel Galben, Constantin Blănaru, Liviu Ioan Stoiciu, Georgică Manole, Dumitru Lavric, Casian Maria Spiridon, Mihai Cimpoi, Carmen Iuliana Radu şi Cristina Ştefan.

Pentru că, după cum constataţi din şirul numelor  prezentate mai sus, s-a preluat şi din studiul critic pe care l-am scris eu  despre traducerea  Luciei Olaru Nenati, redau acel citat: „Gheorghe Crăciun „ le-a dat”  optzeciştilor o rădăcină, Bacovia. După un timp vine Lucia Olaru Nenati şi, scoţând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină, nu doar pentru a justifica o generaţie sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române, generată de ratarea istorică a destinului, (…) Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati, contrar uzanţelor, este unul exhaustiv şi permanent lămuritor care îşi depăşeşte prin dimensiune şi calitate propria condiţie, devenind o adevărată exegeză la exegeză”.

A apărut „România literară” nr. 1-2 din 2014.  „Contrafortul” lui Mircea Mihăieş e  „aşezat” cu tâlc sub semnul „sindromului Argetoianu”. Mircea Mihăieş „pleacă” de la George Enescu şi de la premiera mondială a operei sale „Oedip”, care a avut loc la Opera Garnier din Paris, pe 13 martie 1936, ca să se oprească la un punct de vedere  al politicianului Argetoianu despre această premieră, opinie nu tocmai favorabilă.

Publicitate

Văzând aici o „diferenţă între spirit critic şi ulcerare”, Mircea Mihăieş conchide că această diferenţă „ţine la noi exclusiv de oportunitate şi de ocuparea unei poziţii în raport cu preopinentul.  Cârcotaşi şi cusurgii,  n-ar recunoaşte în ruptul capului valoarea cuiva mai bun decât noi. Dacă nu-l putem doborî pe propriul teren, îl atragem pe maidanul nostru pestilenţial, unde în trei secunde îl umplem cu scârna unei conştiinţe etern vinovate”.

Apoi, făcând un salt în timp, Mircea Mihăieş ajunge în 2014, adică acolo unde încă din primul moment îşi  pusese în cap să ajungă, accentuând: „Ceea ce li se întâmplă de ani buni unor Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, ţine de invazia ciumei morale în primplanul scenei publice”.

Dar, domnule Mihăieş, nu aveţi nimic de zis la ce i se întâmplă lui Eminescu?

Publicitate

Sau, ca să fiu mai concret,  la ce spun  unii dintre cei nominalizaţi mai sus despre Eminescu?

A apărut „România  literară” nr. 3 din 2014.  Gellu Dorian publică un atac dur la  prima ediţie a  FILIT organizat de  Dan Lungu şi al cărui director a fost şi, cu siguranţă, directorul ediţiilor viitoare.  Pentru cei care nu ştiu, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), prima ediţie, a avut loc în perioada 23 – 27 octombrie 2013.  La sfârşitul festivalului, Dan Lungu va declara: „Foarte bine! Peste aşteptările mele, deşi aşteptările mele erau destul de înalte”. Din „inOras.ro”  reţinem: „Cu un buget de aproximativ 500000 de euro oferit de Consiliul Judeţean Iaşi, FILIT este pe deplin  justificat de existenţa unui mediu literar recunoscut la nivel naţional prin forţă şi diversitate, dar şi de vitalitatea editorială. De  asemenea, Iaşul este a doua piaţă naţională de carte, sub raportul vânzărilor, după Bucureşti. Festivalul va beneficia în mod direct de deschiderea internaţională de care scriitorii români se bucură în ultimii ani.”

Dar să revenim la   Gellu Dorian  şi la atacul său intitulat „Strategii culturale fără feedback” în care spune mai spre început: „Nu mă pot exprima asupra realizării proiectului în sine, aşa cum a fost gândit, pentru că nu am fost prezent dintr-un simplu motiv, şi anume acela că nu am fost invitat.”

Publicitate

 După ce am aflat motivul supărării, „nu am fost invitat”, continuă Gellu Dorian: „Aş fi dorit să fi putut lăuda o astfel de iniţiativă, măcar dintr-un patriotism local, să-i zic aşa, iniţiatorul acestui proiect amplu, primul de acest fel  în cultura vie din România, fiind din Botoşani, un prozator de real talent,  cu o alonjă internaţională absolut necesară pentru astfel de programe.” 

Acum, dacă am dedus clar cine este „inculpatul”,  să vedem ce noduri în papură mai găseşte G. D.: 1. „lipsa totală de ecou în afara ţării”; 2. „lipsa de nume de reală rezonanţă”; 3. „strategia de fond (nu de formă); 4. „o recompensă acordată unora dintre cei care au pus umărul la promovarea în afara ţării a iniţiatorului sau a grupului din jurul acestuia”; 5. „lipsa de transparenţă a finalităţii acestui proiect”;    6. „a semănat cu oricare altă manifestare culturală din oricare altă parte, pe unde sunt ele organizate în toată ţara”; 7. „intenţia acestui program a fost cu totul alta, nu una consacrată festivismului, festivităţilor, lecturilor publice”; 8. „tocmai rezultatele lipsesc, finalitatea, feedback-ul”; 9. „aşa cum se întrevede perspectiva, nici după un an nu vor fi alte rezultate decât cele ce pot fi consemnate acum”; 10. „comunicatele de presă date de organizatori nu reflectă o prezenţă masivă a scriitorilor străini, de marcă, sau a editorilor şi traducătorilor, ci doar întâlniri care nu par a fi altfel decât cele care, aşa cum am spus, se petrec peste tot în ţară” şi multe altele.

Cei care vor citi această „actualitate” a lui Gellu Dorian,  vor fi de acord că      Dan Lungu trebuie să dea un răspuns , mai ales că vor întâlni şi cuvinte sau sintagme de genul: „şuşe”, „bani foarte mulţi”,  „să se înfrupte cineva”, „de dragul artei”,  „umflarea sumei”, „risipirea banului public” etc.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, candidat PSD

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro a fost astăzi Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani.
Intrat în cursa pentru câștigarea unui nou mandat la Primăria Municipiului Botoșani din partea Partidului Social Democrat, Cosmin Andrei a vorbit despre ceea ce a însemnat ultimii patru ani la conducerea municipiului Botoșani, despre realizările și investițiile făcute în municipiu.
Cosmin Andrei a vorbit și despre contracandidații săi pentru această funcție, într-un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime o provoacă pe Doina Federovici la un live despre viitorul Botoșaniului

Publicat

Publicitate

Candidatul PNL la președenția CJ Botoșani, omul de afaceri Valeriu Iftime, spune că nu este nici pe departe un începător în administrație, chiar dimpotrivă, având experiența unor proiecte private de sute de milioane de euro și conducând un grup de firme care plătesc impozite cât întregul buget al județului.

Valeriu Iftime îi răspunde astfel actualului șef al CJ, Doina Federovici (PSD), pe care îl consideră un dezastru din perspectiva funcției publice, inclusiv ținând cont de cum arată acum acest județ, una dintre cele mai puțin dezvoltate zone din România și chiar din Europa.
“O provoc pe doamna Federovici să vedem care dintre noi doi știe să scrie mai bine românește. Nu are proprietatea tuturor celor spuse, pentru că nu știu dacă vreodată în viața ei a scris vreun proiect. Pentru că a scrie proiecte de finanțare europeană e o chestiune în care nu contează dacă lucrezi la stat sau la privat, în administrația publică sau nu. (…) Iart-o, Doamne, că nu știe ce vorbește. Eu nu sunt deloc un începător”, a spus Iftime într-o transmisie live, pe Facebook, cu Eduard Mititelu, după ce Federovici spusese că Botoșaniul nu-și permite începători în administrația publică locală.

Antreprenorul arată că a scris proiecte europene importante și are experiență în elaborarea de bugete, care în primul rând înseamnă reduceri de cheltuieli, nu mână întinsă la ajutor din partea bugetului statului. De altfel, grupul de firme deținut și administrat de Iftime, Elsaco, unul dintre cele mai mari din Botoșani, plătește anual impozite comparabile cu tot bugetul județului.

Publicitate

Iftime spune că nu a intrat în politică pentru că vrea să fie un om politic, pentru că vrea să câștige bani din acest domeniu sau pentru notorietate, întrucât companiile pe care le deține funționează eficient și a ajuns să fie cunoscut și ca urmare a implicării în fotbal, prin finanțarea echipei de fotbal FC Botoșani.

Iftime a decis să intre în politică atunci când a simțit că poate face pentru comunitate mai mult decât cei care conduc acum județul sau au făcut-o în ultimii 30 de ani.

Eu sunt într-o situație bună, pentru că nefiind în politică nu mi poate reproșa nimic – nici drumurile proaste, nici lipsa gazelor naturale din județ, nici rateurile din domeniul procesării materiilor prime din agricultură, nici problema companiei de apă sau a gunoaielor de la Stăuceni, care dau peste gard și nu știe nimeni să le selecteze. Astăzi, dacă ar fi să analizezi situația Botoșaniului, ar trebuie să spui – cine a făcut câțiva ani de politică trebuie să plece. Nu văd pe cineva care să fii fost un motor adevărat pentru dezvoltarea, bunăstarea județului”, spune Iftime.

Publicitate

Mai departe, antreprenorul se întreabă despre ce vorbesc cei care promit “accelerarea dezvoltării” Botoșaniului – atâta timp cât există o problemă imensă cu nivelul de trai și județul este ultimul din România, poate și din Europa, din multe puncte de vedere – și ce a făcut în ultimii ani cel puțin administrația județeană, în frunte cu Doina Federovici.
“O respect ca om, dar ca președinte CJ este un dezastru. Să nu spună cineva: “doamna ne-a făcut, doamna ne-a dat”. A dat telefoane la București să facă rost de bani, bani de partid, prin Anghel Saligny, să facă niște drumuri, sau jumătăți de drumuri. La Corlăteni de exemplu, a dat bani pentru un drum de 6 km, din 14 km. A făcut o bucată de drum, restul este pământ”, spune Iftime.
El a trecut în revistă și alte “realizări” ale actualei administrații: distrugerea companiei de apă, canalizare în sate fără apă și săli de sport în zone în care nu sunt copii.

Dacă va câștiga șefia CJ, Iftime va cere în primul rând date privind bugetul instituției, se va ocupa de redresarea companiei de apă – care riscă să intre în insolvență sau faliment – va evalua schema de personal, împreună cu o firmă de consultanță și va avea o discuție cu toți primarii, cărora le transmite că va găsi la biroul său ușa deschisă pentru toată lumea, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, importante fiind doar nevoile localităților și proiectele de dezvoltare.

În ceea ce privește situația companiei de apă, Iftime arată că poate fi vorba despre o schemă de personal prea încărcată și că va fi nevoie de o reducere a costurilor generale ale regiei și/sau de majorarea veniturilor, ținând cont de faptul că în mod normal niciodată o companie de apă din lume nu poate ajunge să dea faliment (întrucât vinde apa la un preț care acoperă cheltuielile), doar dacă sunt probleme fundamentale legate de managementul ei.

Publicitate

Iftime vede esențială dezvoltarea mai multor parcuri industriale în județ, nu doar lângă Botoșani ci și în zona localităților Darabani, Săveni, Ștefănești sau Flămânzi. De altfel, candidatul PNL a vorbit recent cu șeful CJ Bihor, colegul de partid Ilie Bolojan, despre atragerea de investitori în parcurile industriale și în general despre proiectele mari de dezvoltare a unui județ, pentru a înțelege cum a reușit Oradea să înregistreze dezvoltarea rapidă pentru care este recunoscută și invidiată la nivel național.
Oradea este acum, și chiar de câțiva ani, în etapa implementării unor proiecte pe care Iftime le analizează și așteaptă să vadă bugetele și resursele disponibile la nivelul CJ, în cazul câștigării alegerilor, pentru a le pune în aplicare.

Din operaționalizarea personalului – redistribuire, reașezare sau diminuarea posturilor – Oradea a reușit să realoce 6 milioane de euro pe an către investiții, a spus Iftime, adăugând că și Botoșaniul poate ajunge astfel la optimizarea unor cheltuieli de 2 milioane de euro.
Iftime a vorbit și despre alte proiecte, precum cel de înființare a unui “port pe uscat” pentru reconstrucția Ucrainei, respectiv un hub cu toată infrastructura necesară companiilor care se vor implica în refacerea țării vecine, după finalizarea războiului.
Într-o primă etapă, trebuie găsite împreună cu administrația județului vecin Suceava câteva locații potrivite și delimitate aceste zone, chiar și înainte de eliberarea de sarcini a terenurilor. Alegerea amplasamentului și implicit lansarea proiectului trebuie să aibă loc în acest an, pentru a putea pregăti mai departe următorii pași.

În discuția cu Eduard Mititelu, Iftime a mai spus că mulți dintre românii plecați în străinătate s-ar întoarce în România, sub rezerva îndeplinirii unor condiții (un sistem birocratic simplificat, mai multe proiecte mici finanțate de către autorități sau UE etc), că nu este de acord cu evenimente de tipul “zilele orașului” plătite cu bani publici și a ținut să recomande în special tinerilor să vină la vot, indiferent ce opțiuni politice au, pentru a-și exercita unul dintre cele mai importante drepturi pe care le au și a-și face auzită vocea, și să aibă încredere în ei și în ceea ce pot să schimbe în bine în România.

Publicitate

Acest material fost realizat la comanda PNL – filiala Botosani. Cod unic de identificare:  C.M.F. 21240015

Citeste mai mult

Cultura

Trofeul Festivalului – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină”, ediția a XLIII-a, a rămas la Botoșani

Publicat

Publicitate

Festivalul – Concurs al Cântecului Popular Românesc „Satule, mândră grădină” ediția a XLIII- a, a făcut din nou ca orașul Bucecea să vibreze.

Centrul Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată sub egida Consiliului Județean Botoșani, și-a dat din nou mâna cu Primăria Orașului Bucecea și cu Centrul Cultural Bucecea și au reușit să organizeze încă o ediție care va rămâne în istoria folclorului românesc, dar și în sufletele celor care au fost prezenți.

Timp de două zile au răsunat pe scena Centrului Cultural Bucecea atât vocile concurenților din șapte județe ale țării, cât și vocile unor artiști consacrați și iubiți de publicul din întreaga țară.

Publicitate

Măestria, răbdarea și profesionalismul Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă” – dirijor Ion Oloieru, manager Dan Doboș, și-a spus cuvântul prin faptul că a asigurat acompaniamentul a 50 de concurenți, și a invitaților speciali.

Juriul, format din profesioniști de excepție, a cântărit cu atenție calitățile vocale, repertoriul ales, costumul specific zonei pe care o reprezintă, prezența scenică a fiecărui concurent pentru justa departajare și desemnarea câștigătorilor. Mulțumim membrilor juriului:

Elise Stan  –  (Președinte al juriului) – Profesor  Doctor,  etnomuzicolog și realizator de emisiuni la Televiziunea Română

Publicitate

Gabriel-Ciprian Chițu  –  Conferențiar Universitar Doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din lași și dirijor al Ansamblului Folcloric „Doina Carpaților” al Casei De Cultură a Studenților din Iași.

Cornelia Ciobanu  –  cunoscută interpretă de muzică populară, fostă membră a Orchestrei Rapsozii Botoșanilor, fostă manager al Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Botoșani și fost profesor de canto al Școlii Populare de Arte „George Enescu” Botoșani.

Alina- Anișoara Spătaru  –  interpretă de folclor, referent de specialitate la Centrul Cultural Bucecea

Publicitate

Agnes Daliana Bejan  –  referent cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani – compartimentul „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”

Publicul a dovedit încă o dată afinitatea și dragostea pentru folclorul românesc, fiind prezent în ambele zile într-un număr foarte mare.

Prezentarea a fost asigurată de tânăra și încântătoarea Elisabeta Șeremet.

Publicitate

Invitații de onoare: Patrick Petrescu și  Delia Gandore, foști câștigători ai trofeului festivalului din 2022 și, respectiv, 2023, cât și Grupul vocal al Centrului Creației Botoșani – coordonator Mariana Ichim Hodan, au distins atmosfera încărcată de emoție atât a concurenților, cât și a susținătorilor din prima seară a festivalului, iar în cea de-a doua seară la gala laureaților au susținut recitaluri: Cornelia CiobanuIustina Irimia- Cenușă,  Angelica Flutur și Grupul „Ștefan-Vodă” din Republica Moldova.

Trofeul Festivalului a rămas la Botoșani la un tânăr deja cunoscut în lumea muzicii populare drept „Brăduțul din Botoșani” – Codruț-Victor Știrbu.

La categoria soliști vocali 10-13 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul I- Ailoaie Anastasia – Vorona, Botoșani

– Premiul al  II-lea – Isticioaia Matei – Pașcani – Iași

– Premiul al III- lea – Știrbu Amalia- Rebeca  Vorona – Botoșani

-Mențiune  –  Olariu Anya – Maria  Răuseni – Botoșani

– Premiul special – Boampă Maria – Iași

– Premiul special – Aicoboaie  Ana – Maria   – Vorona – Botoșani

 

La categoria soliști vocali 14 – 18 ani câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Filip Ioana Cătălina Doina – Șcheia – Suceava

– Premiul al – II- lea – Horeangă Andreea-Daniela – Piatra Neamț – Neamț

– Premiul al -III-a  – Avasîicii Sara-Ștefania – Pașcani – Iași

– Mențiune –  Hârjoi Anda – Botoșani

La categoria soliști vocali 19 – 30 ani, câștigătorii sunt:

Premiul – I –  Condrea Alexandra- Vasilica – Lunca Banului – Vaslui

– Premiul al II – lea Bertea Delia- Valentina – Vulturești – Suceava

– Premiul al III- lea – Răstoacă Alexandra-Nicoleta – Adâncata – Suceava

– Mențiune – Furnică- Dandea Maria – Botoșani

– Premiul special – Iriciuc Cosmin – Unțeni – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști  10 – 14 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Mătrescu Eduard-Gabriel -saxofon- Copălău – Botoșani

– Premiul al II – lea – Popescu Nectarie – acordeon- Bucecea – Botoșani

– Premiul al III- lea – Borcoi Constantin

– Mențiune – Știrbu Amalia-Rebeca – vioară- Vorona – Botoșani

– Premiul special – Sîrbu Cristian-Ionuț – saxofon – Pomârla – Botoșani

La categoria soliști instrumentiști peste 15 ani, câștigătorii sunt:

– Premiul – I –  Badurlă Răzvan-Laurențiu- vioară – Focșani – Vrancea

– Premiul al II – lea – Coțovanu Denis- Matei -trompetă- Șendriceni Botoșani

– Premiul al III- lea – Pîntiuc Ionuț Nicolae -trompetă- Comănești -Suceava

– Mențiune – Maxim Mario- Andrei – trompetă- Gorbănești – Botoșani

– Premiul special – Ferbințeanu Matei – acordeon- Săveni – Botoșani

Juriul a acordat premiul special și rapsodului popular Gheorghe Dandu din Pângărați- Neamț .

Citeste mai mult

Eveniment

Apă cu porția în Brăești și Leorda din cauza localnicilor care udă grădinile uscate de secetă

Publicat

Publicitate

Din cauza condițiilor meteo caracterizate de lipsa precipitațiilor și inevitabil creșterea consumului de apă pentru satisfacerea cerințelor din agricultură și gospodăriilor din mediul rural, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani va furniza apă către utilizatorii din comuna Brăești și satul Dolina din comuna Leorda, în perioada 23.05.2024 – 24.05.2024, doar în intervalul orar 08:00-12:00.

S.C. NOVA APASERV S.A. face apel la toţi utilizatorii să raţionalizeze consumurile de apă numai pentru nevoile stricte, pentru a da posibilitatea tuturor abonaţilor noştri să beneficieze de serviciile de alimentare cu apă.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending