Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (123)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Revista „Zon@  literară” nr. 7-8 / 2013 publică un interviu cu botoşăneanul Dan Lungu. Pune întrebări Paul Gorban. Redăm, din răspunsuri, acele pasaje prin care Dan Lungu se referă la Botoşani: a) „O, e complicat să vorbesc despre Botoşani… E un oraş de provincie, desigur, dar are ceva special, însă nu în sensul acesta mistic. Nu cred că există o aură specială pentru simplul motiv că s-a născut Eminescu acolo sau, dacă o are, eu unul n-o văd, pentru că am crescut acolo, în acea mitologie locală supărătoare. E un soi de patriotism local cu care se împăunează cei din prezent, foarte păgubos”; b)”Botoşaniul îmi  pare mie important altfel, dincolo de această retorică. Îl găsesc interesant, de pildă, prin atmosfera lui generală, printr-un pitoresc al său, prin combinaţia aceasta interbelic – comunism – postcomunism, între rural şi urban”; c) „ Aş putea spune că la Botoşani părinţii au o încredere mai mare – mult mai mare decât în alte oraşe – în cultură ca instrument de accedere socială a copiilor. Ei cred că investind în cultura copilului îi asigură un viitor”.

În „Cronica” din septembrie – octombrie 2013,  lui Daniel Corbu i se rezervă un spaţiu generos.  Dintr-un eseu despre Dimitrie Cantemir, unul dintre marii umanişti ai  Europei, este bine să reţinem rândurile în care face referire şi la Nicolae Iorga: „Privesc adesea, cu aceeaşi curată admiraţie portretul prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, pictat  de Van Mour şi descoperit de alt cărturar român, Nicolae Iorga, în muzeul din Rouen. Portretul îl prezintă pe prinţul român spiritualizat, costumat oriental – occidental, cu perucă occidentală şi sceptru de  principe ereditar”. În „Alexandru Macedonski, clasic al literaturii române moderne”, din acelaşi număr al „Cronicii”,  Daniel Corbu ne aduce în atenţie , după cum spune, „epigrama pătimirii antume şi postume a lui Macedonski”: „Un X… pretins poet acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum / L-aş plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun / Căci până ieri a fost năuc / Şi nu e azi decât nebun”.  Readucerea în memoria cititorilor a „celebrei” epigrame e şi un pretext de a prezenta justificarea lui Macedonski:”Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu. Cea cu pricina era scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlu de glorie din ipocrita şi falsa milă pentru cel pe care ei singuri l-au împins în prăpastie şi care voiau totodată să răstoarne mişcarea sufletească de la „Literatorul”.

O carte care trebuie citită: „Şi totuşi, limba română” de Vlad Pohilă (Editura „Prometeu”, Chişinău, 2008, 500 p. ).  Reţinem: „…poetul leton Leons Briedis, un excelent cunoscător al limbii şi culturii române, traducător a vreo 40 de cărţi de autori români – inclusiv volume întregi de Ion Barbu, Ion Pillat, N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, Gr. Vieru…- dar care, mi-a mărturisit că  a-l tălmăci pe Eminescu îi este peste poate. Un patriot de excepţie, foarte sincer în iubirea-i pentru naţiunea şi cultura sa, Leons mi-a spus, totuşi: „Cum poate fi pus Eminescu alături de Rainis? Rainis al nostru e mare, însă el poate fi comparat, de exemplu, cu Vasile Alecsandri, pe când Eminescu e cu totul unic, incomparabil…”. O publicistă polonă, Ewa Junczyk, mi-a atras atenţia asupra unui studiu despre Eminescu, al conaţionalei sale Danuta Bienkowska – traducătoare a circa 60 de volume (cu precădere, proză românească), dar şi autoare a unor monografii despre literatura română, precum şi a unor cărţi despre Mihai Viteazul sau Al I. Cuza. În acel studiu, D. Bienkowska făcea o paralelă între Eminescu şi poeţii naţionali ai polonilor, Mickiewicz şi Slowacki, menţionând că aceştia din  urmă au o lirică de mare talent, şi totuşi, mai greoaie decât a lui Eminescu… poate şi din cauza accentului fix din limba polonă (mereu pe a doua silabă, de la urmă, a cuvintelor). Efectiv m-a dat gata un coleg de breaslă de la Târgu-Mureş, un etnic maghiar care, după 1990, s-a repatriat la Budapesta şi care mi-a mărturisit într-o discuţie: „Eminescu e genial în poezie, dar şi în publicistica sa. Măcar pentru că a etalat acest adevăr – că ungurii ar vrea să maghiarizeze până şi pietrele din Transilvania! Petofi Sandor al nostru, din păcate, s-a mulţumit cu banale insulte la adresa „olahilor”(= românilor)”.  Scriitorul şi criticul literar rus Iuri Kojevnikov, excelent cunoscător al literaturilor franceză şi română, un foarte bun eminescolog şi traducător al poeziei eminesciene, scria într-un studiu că „românii sunt nişte norocoşi, având un talent de anvergura lui Eminescu”.  Şi Elena Loginovski, autoarea unor monografii contrastive despre Puşkin şi Eminescu, mai curând fără să vrea, strecoară un adevăr: „aceşti scriitori sunt ambii uriaşi pentru popoarele cărora le aparţin, însă Puşkin e mare mai ales pe orizontală, pe când Eminescu – şi pe orizontală şi pe verticală”. În fine, o scriitoare estonă, Lilli Promet (1922 – 2007), o sinceră admiratoare a culturii române, citindu-i versurile în traduceri estone, iar proza în versiuni germane, a notat într-un eseu: „Ferice de poporul care a dat lumii pe Eminescu!”.

Consecvent promisiunii de a scoate  cel puţin o carte pe an, Mihai Matei   ne aduce în dar    (spun aceasta fiindcă lansarea a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2013, iar autorul a pregătit fiecărui participant  câte o carte, pusă cu grijă în câte un plic, fiecare conţinând o dedicaţie personalizată)  „Jurnal de călătorie”  (Editura „Quadrat”, Botoşani).  Multe cărţi a scris Mihai Matei, dar eu mă aflu încă sub impresia pe care mi-a lăsat-o o carte scrisă prin 2008 şi intitulată „Evocări”.  Fiindcă într-o evocare vezi nu personalitatea, cât moralitatea unui autor. Întreaga personalitate a lui Mihai Matei se regăseşte, mai peste tot în scrierile sale, într-un singur citat. Spre exemplu, „Evocări” deschide capitolul cu un citat din Homer: „Eu sunt câte puţin din tot ce am întâlnit”, şi îndrăznesc să afirm că autorul va fi de acord că este câte puţin din toţi cei care se aflau în sala de lectură a Bibliotecii  Judeţene „Mihai Eminescu” în momentul lansării „Jurnalului…”,  dar şi din mirajul locurilor pe unde a umblat.

Publicitate

Scriitura lui Mihai Matei, fie evocare, fie jurnal, fie monografie, dă în vileag un spirit echilibrat, modest, altruist şi dominat de ceea ce numim disciplină intelectuală.

Dar edificiul afectiv al lui Mihai Matei nu este alcătuit doar din oameni ci şi din locuri, evenimente, întâmplări. El posedă măiestria de a dezbrăca fiecare moleculă a edificiului său afectiv, în final dezgolind epoci, cum ar fi cea interbelică în monografia Colegiului „Eminescu”, epoca ceauşistă în „Evocări”, epocă în care orice gest, cât de neînsemnat, putea fi un risc,  sau epoca postmodernă  a toposurilor, prinsă prin jurnalele de călătorie.

Mă aflu la vârsta la care pot afirma că, intersectându-mă în diferite situaţii cu Mihai Matei, fie înainte de Revoluţie, fie după, este un om cu vocaţie morală ceea ce transformă scrisul său într-o nealterată voce morală.

Cam acestea au fost  ideile principale ale intervenţiei mele alături de Dumitru  Ivan şi Dan Prodan. Îi mulţumesc  pentru citatul  de pe pagina a patra, citat luat dintr-o cronică a mea la carte sa „Evocări”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice pentru protejarea comunităților, de animale sălbatice. Anunțul ministerului

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță că vor fi instalate mii de kilometri de garduri electrice în România. Este anunțat programul derulat de AFM, cu o finanțare totală de 24,28 milioane lei, informează alba24.ro.

„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs și iată că livrăm promisiunile făcute.

Acest program reprezintă un instrument de prevenție, pentru că noi urmărim reducerea situațiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunitățile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente.

Aprobarea acestei finanțări se alătură activităților derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România.

Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural.

Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranță pentru oameni și mai mult respect pentru natură”, a susține ministra Diana Buzoianu.

Publicitate

Câte garduri a fost deja instalate

Potrivit ministerului, gardurile electrice au rolul de a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, fiind amplasate în zone locuite, în apropierea exploatațiilor agricole, a stupinelor, pe traseele de deplasare ale faunei și în ariile naturale protejate.

Programul se completează cu măsurile din proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.

Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari.

Citeste mai mult

Eveniment

Ilie Bolojan: Nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite. Vrea creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile de ”speciali”

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan a fost prezent vineri, 23 ianuarie, la postul radio Radio România Actualități. 

Bolojan a declarat că Guvernul va reglementa printr-un proiect de lege creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează la 48-50 de ani. El a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este corect, respectă Constituția și este moral față de cetățeni, motiv pentru care se așteaptă să fie validat.

Referindu-se la anul 2026, premierul a spus că va rămâne în funcție atât timp cât va avea susținere și că își propune ca anul viitor să fie unul al relansării. A precizat că acest lucru presupune adoptarea legislației necesare, aprobarea bugetului și corectarea disfuncțiilor din administrație. A atras atenția că mediul economic internațional este dificil din cauza războiului din Ucraina, a tarifelor comerciale și a competiției tot mai puternice din partea Chinei.

În acest context, a subliniat că România trebuie să își consolideze economia, să stabilească reguli corecte și să susțină programat dezvoltarea anumitor zone. A mai spus că gazul natural nu trebuie vândut ca materie primă, ci procesat în România.

 

Legea Apărării Naționale

Despre modificarea legii Apărării Naționale, Ilie Bolojan a declarat că toate legile care țin de securitatea națională trebuie aprobate cât mai rapid și că PNL va vota acest proiect.

Publicitate

În legătură cu ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a explicat că a evaluat miniștrii în funcție de activitatea din mandat. A arătat că există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova, care trebuie să dea un verdict. A precizat că plagiatul reprezintă un furt, dar că a evitat să dea o sentință înainte de decizia instituțiilor abilitate. A mai spus că ministrul i-a transmis că și-a susținut lucrarea cu respectarea regulilor și că nu a plagiat.

Cu privire la Ministerul Educației, a declarat că situația trebuie închisă până la finalul lunii, că există mai multe ipoteze de lucru și că va lua o decizie după consultări cu colegii.

Impozitul pe mașini

Despre impozitul pe mașini, premierul a explicat că există reduceri pentru vehiculele nepoluante și penalizări pentru cele vechi sau poluante. A recunoscut că includerea mașinilor hibride în actuala formulă a generat percepția de nedreptate și a precizat că acesta este un an de tranziție, urmând ca sistemul să fie analizat și ajustat dacă nu funcționează corect.

A considerat anormal ca o mașină electrică foarte scumpă să plătească un impozit similar cu unul al unei mașini diesel mici. A subliniat că facilitățile acordate ani la rând pentru hibride și electrice trebuie echilibrate și că toate aceste vehicule trebuie să contribuie la bugetele locale. A mai arătat că România s-a angajat prin PNRR să treacă la un impozit raportat la valoarea de piață a proprietăților, nu la valori contabile vechi.

A spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un soft care va integra datele din tranzacțiile reale, astfel încât din 2027 primăriile și cetățenii să aibă o bază de calcul mai corectă pentru impozite. A precizat că nu este vorba despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a bazei de calcul, iar nivelul final poate fi ajustat de autoritățile locale.

Bugetul pe 2026

Despre bugetul pe 2026, Ilie Bolojan a afirmat că se discută ținte precum un PIB de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6 la sută și o inflație puțin peste 4 la sută. A anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta detaliile săptămâna viitoare și că aceste cifre sunt orientative.

A subliniat că bugetul va avea o componentă importantă de investiții, peste media Uniunii Europene, iar prioritatea majoră este absorbția fondurilor din PNRR, unde România mai are de cheltuit până în august aproximativ 11 miliarde de euro. A avertizat că dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul excedentar, o parte importantă din bani se vor duce în această zonă. A mai spus că, pentru prima dată, bugetul CASS aproape că va acoperi costurile sistemului de sănătate.

Referindu-se la deficit, premierul a explicat că situația finală pentru 2025 va fi clară în martie, după înregistrarea tuturor datoriilor, și că este foarte probabil ca deficitul să depășească 8 la sută. A reamintit că România și-a asumat atingerea unui deficit de 3 la sută în 2030. A mai spus că schema de plafonare a prețurilor la energie este analizată, deoarece o creștere a costurilor la energie are impact pe întreg lanțul economic. A precizat că nu este sigur că plafonarea va fi eliminată imediat, dar nici nu poate fi prelungită mult timp, deoarece ar încălca o directivă europeană.

 

 

Ce a declarat despre coaliția de guvernare

Despre coaliția de guvernare, Ilie Bolojan a afirmat că susținerea Guvernului se testează în Parlament și că nu are emoții în privința stabilității politice. A arătat că predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru încrederea piețelor și că măsurile de corecție bugetară presupun costuri, la fel ca un tratament medical necesar.

În privința reducerilor de personal, premierul a declarat că acolo unde calculele arată că aparatul este supradimensionat vor exista concedieri. A menționat propunerea de reducere cu 10 la sută a cheltuielilor cu salariile și a spus că aproximativ două treimi dintre administrațiile locale au personal peste necesar.

Despre reforma administrației și investițiile locale, Ilie Bolojan a susținut că pachetul de măsuri urmărește corectarea dezechilibrelor bugetare și stimularea performanței. A precizat că programul Saligny ajunge la aproximativ 55 de miliarde de lei și că doar dobânzile plătite de România sunt comparabile cu valoarea acestui program. A avertizat că fără reducerea dobânzilor și o gestionare mai eficientă a investițiilor, o mare parte din efortul bugetar este irosită.

De asemenea, Ilie Bolojan a mai subliniat că elementul decisiv rămâne voința administrației de a face reforme reale.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu izbucnit într-o casă din Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

NU aprindeți focul folosind lichide inflamabile: pericol de incendiu!

Un incendiu a izbucnit seara trecută într-o casă din orașul Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc.

La caz au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Darabani, cu două autospeciale de stingere, dar și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță. Pompierii militari și voluntari au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție.

Proprietara a suferit arsuri minore la mâna dreaptă, a primit îngrijiri medicale la fața locului, dar a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul s-a produs după ce proprietarii au încercat să aprindă focul cu lichide inflamabile.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente vă recomandăm să nu aprindeți focul cu benzină, gaz sau motorină! Vă puneți viața în pericol, dar și lucrurile pentru care ați muncit de-a lungul timpului.

Publicitate

Benzina, gazul sau alte lichide inflamabile nu trebuie folosite niciodată pentru aprinderea focului în sobă. Acestea sunt foarte periculoase și pot produce incendii.

Aveți grijă să nu folosiți alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba.

Citeste mai mult

Eveniment

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române de la 1859, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Repere istorice

Publicat

acum 7 ore

sâmbătă, 24.01.2026

de

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în istorie drept Ziua Unirii Principatelor Române, când Moldova și Țara Românească s-au unit prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scrie alba24.ro. Această zi este cunoscută drept Mica Unire, un moment esențial în istoria românilor. A fost primul pas spre Marea Unire din 1918.

Marea Unire este numită cea de la 1 Decembrie 1918,de la  Alba Iulia, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat național român.

24 ianuarie 1859

Unirea din 1859 nu a fost doar o victorie a românilor, ci și un exemplu remarcabil de diplomație și strategie politică.

Fiecare pas, de la consultările ad-hoc până la dubla agelere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost marcat de negocieri tensionate și compromisuri.

Această poveste începe într-o Europă tulburată de conflicte și interese contradictorii, unde marile puteri încercau să modeleze soarta popoarelor după propriile interese.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Publicitate

Pașii spre modernizarea României

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

După Războiul Crimeii, Tratatul de Pace de la Paris (1856) a stabilit măsuri care au vizat și Moldova și Țara Românească. Printre ele, Moldova a primit trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad.

În 1857, Marile Puteri au acceptat organizarea Divanurilor ad-hoc, adunări reprezentative care urmau să exprime poziția principatelor față de Unire.

În Moldova, procesul a fost tulburat de falsificarea alegerilor de către caimacamul Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman. Frauda a fost dezvăluită după publicarea unor scrisori în presa europeană, iar alegerile au fost anulate.

După reluarea votului, în toamna lui 1857, reprezentanții ambelor principate s-au pronunțat în favoarea Unirii.

24 ianuarie 1859. Cum s-a realizat unirea

Conform Convenției de la Paris (1858), Moldova și Țara Românească își păstrau instituții separate și urmau să își aleagă domnitori proprii, fără o unire politică deplină.

Printr-o strategie politică, unioniștii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859).

Dubla alegere a dus la unirea de facto a celor două principate, iar unificarea administrativă s-a realizat în 1862, când s-a format un singur guvern, o singură adunare legislativă, iar București a devenit capitala statului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending