Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (123)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Revista „Zon@  literară” nr. 7-8 / 2013 publică un interviu cu botoşăneanul Dan Lungu. Pune întrebări Paul Gorban. Redăm, din răspunsuri, acele pasaje prin care Dan Lungu se referă la Botoşani: a) „O, e complicat să vorbesc despre Botoşani… E un oraş de provincie, desigur, dar are ceva special, însă nu în sensul acesta mistic. Nu cred că există o aură specială pentru simplul motiv că s-a născut Eminescu acolo sau, dacă o are, eu unul n-o văd, pentru că am crescut acolo, în acea mitologie locală supărătoare. E un soi de patriotism local cu care se împăunează cei din prezent, foarte păgubos”; b)”Botoşaniul îmi  pare mie important altfel, dincolo de această retorică. Îl găsesc interesant, de pildă, prin atmosfera lui generală, printr-un pitoresc al său, prin combinaţia aceasta interbelic – comunism – postcomunism, între rural şi urban”; c) „ Aş putea spune că la Botoşani părinţii au o încredere mai mare – mult mai mare decât în alte oraşe – în cultură ca instrument de accedere socială a copiilor. Ei cred că investind în cultura copilului îi asigură un viitor”.

În „Cronica” din septembrie – octombrie 2013,  lui Daniel Corbu i se rezervă un spaţiu generos.  Dintr-un eseu despre Dimitrie Cantemir, unul dintre marii umanişti ai  Europei, este bine să reţinem rândurile în care face referire şi la Nicolae Iorga: „Privesc adesea, cu aceeaşi curată admiraţie portretul prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, pictat  de Van Mour şi descoperit de alt cărturar român, Nicolae Iorga, în muzeul din Rouen. Portretul îl prezintă pe prinţul român spiritualizat, costumat oriental – occidental, cu perucă occidentală şi sceptru de  principe ereditar”. În „Alexandru Macedonski, clasic al literaturii române moderne”, din acelaşi număr al „Cronicii”,  Daniel Corbu ne aduce în atenţie , după cum spune, „epigrama pătimirii antume şi postume a lui Macedonski”: „Un X… pretins poet acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum / L-aş plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun / Căci până ieri a fost năuc / Şi nu e azi decât nebun”.  Readucerea în memoria cititorilor a „celebrei” epigrame e şi un pretext de a prezenta justificarea lui Macedonski:Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu. Cea cu pricina era scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlu de glorie din ipocrita şi falsa milă pentru cel pe care ei singuri l-au împins în prăpastie şi care voiau totodată să răstoarne mişcarea sufletească de la „Literatorul”.

O carte care trebuie citită: „Şi totuşi, limba română” de Vlad Pohilă (Editura „Prometeu”, Chişinău, 2008, 500 p. ).  Reţinem: „…poetul leton Leons Briedis, un excelent cunoscător al limbii şi culturii române, traducător a vreo 40 de cărţi de autori români – inclusiv volume întregi de Ion Barbu, Ion Pillat, N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, Gr. Vieru…- dar care, mi-a mărturisit că  a-l tălmăci pe Eminescu îi este peste poate. Un patriot de excepţie, foarte sincer în iubirea-i pentru naţiunea şi cultura sa, Leons mi-a spus, totuşi: „Cum poate fi pus Eminescu alături de Rainis? Rainis al nostru e mare, însă el poate fi comparat, de exemplu, cu Vasile Alecsandri, pe când Eminescu e cu totul unic, incomparabil…”. O publicistă polonă, Ewa Junczyk, mi-a atras atenţia asupra unui studiu despre Eminescu, al conaţionalei sale Danuta Bienkowska – traducătoare a circa 60 de volume (cu precădere, proză românească), dar şi autoare a unor monografii despre literatura română, precum şi a unor cărţi despre Mihai Viteazul sau Al I. Cuza. În acel studiu, D. Bienkowska făcea o paralelă între Eminescu şi poeţii naţionali ai polonilor, Mickiewicz şi Slowacki, menţionând că aceştia din  urmă au o lirică de mare talent, şi totuşi, mai greoaie decât a lui Eminescu… poate şi din cauza accentului fix din limba polonă (mereu pe a doua silabă, de la urmă, a cuvintelor). Efectiv m-a dat gata un coleg de breaslă de la Târgu-Mureş, un etnic maghiar care, după 1990, s-a repatriat la Budapesta şi care mi-a mărturisit într-o discuţie: „Eminescu e genial în poezie, dar şi în publicistica sa. Măcar pentru că a etalat acest adevăr – că ungurii ar vrea să maghiarizeze până şi pietrele din Transilvania! Petofi Sandor al nostru, din păcate, s-a mulţumit cu banale insulte la adresa „olahilor”(= românilor)”.  Scriitorul şi criticul literar rus Iuri Kojevnikov, excelent cunoscător al literaturilor franceză şi română, un foarte bun eminescolog şi traducător al poeziei eminesciene, scria într-un studiu că „românii sunt nişte norocoşi, având un talent de anvergura lui Eminescu”.  Şi Elena Loginovski, autoarea unor monografii contrastive despre Puşkin şi Eminescu, mai curând fără să vrea, strecoară un adevăr: „aceşti scriitori sunt ambii uriaşi pentru popoarele cărora le aparţin, însă Puşkin e mare mai ales pe orizontală, pe când Eminescu – şi pe orizontală şi pe verticală”. În fine, o scriitoare estonă, Lilli Promet (1922 – 2007), o sinceră admiratoare a culturii române, citindu-i versurile în traduceri estone, iar proza în versiuni germane, a notat într-un eseu: „Ferice de poporul care a dat lumii pe Eminescu!”.

Consecvent promisiunii de a scoate  cel puţin o carte pe an, Mihai Matei   ne aduce în dar    (spun aceasta fiindcă lansarea a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2013, iar autorul a pregătit fiecărui participant  câte o carte, pusă cu grijă în câte un plic, fiecare conţinând o dedicaţie personalizată)  „Jurnal de călătorie”  (Editura „Quadrat”, Botoşani).  Multe cărţi a scris Mihai Matei, dar eu mă aflu încă sub impresia pe care mi-a lăsat-o o carte scrisă prin 2008 şi intitulată „Evocări”.  Fiindcă într-o evocare vezi nu personalitatea, cât moralitatea unui autor. Întreaga personalitate a lui Mihai Matei se regăseşte, mai peste tot în scrierile sale, într-un singur citat. Spre exemplu, „Evocări” deschide capitolul cu un citat din Homer: „Eu sunt câte puţin din tot ce am întâlnit”, şi îndrăznesc să afirm că autorul va fi de acord că este câte puţin din toţi cei care se aflau în sala de lectură a Bibliotecii  Judeţene „Mihai Eminescu” în momentul lansării „Jurnalului…”,  dar şi din mirajul locurilor pe unde a umblat.

Publicitate

Scriitura lui Mihai Matei, fie evocare, fie jurnal, fie monografie, dă în vileag un spirit echilibrat, modest, altruist şi dominat de ceea ce numim disciplină intelectuală.

Dar edificiul afectiv al lui Mihai Matei nu este alcătuit doar din oameni ci şi din locuri, evenimente, întâmplări. El posedă măiestria de a dezbrăca fiecare moleculă a edificiului său afectiv, în final dezgolind epoci, cum ar fi cea interbelică în monografia Colegiului „Eminescu”, epoca ceauşistă în „Evocări”, epocă în care orice gest, cât de neînsemnat, putea fi un risc,  sau epoca postmodernă  a toposurilor, prinsă prin jurnalele de călătorie.

Mă aflu la vârsta la care pot afirma că, intersectându-mă în diferite situaţii cu Mihai Matei, fie înainte de Revoluţie, fie după, este un om cu vocaţie morală ceea ce transformă scrisul său într-o nealterată voce morală.

Cam acestea au fost  ideile principale ale intervenţiei mele alături de Dumitru  Ivan şi Dan Prodan. Îi mulţumesc  pentru citatul  de pe pagina a patra, citat luat dintr-o cronică a mea la carte sa „Evocări”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ceața a acoperit Municipalul, CFR Cluj a dat lovitura: FC Botoșani, prima înfrângere a sezonului

Publicat

Publicitate

Pe o ceață deasă, care a pus serioase probleme de vizibilitate, FC Botoșani a suferit prima înfrângere din actualul sezon de Superligă. Formația pregătită de Leo Grozavu a cedat vineri seară, pe Stadionul Municipal, scor 0-1, în fața vicecampioanei CFR Cluj, într-un meci care a deschis ultima rundă a anului competițional.

Unica reușită a partidei a venit foarte devreme. În minutul 5, Păun a trimis un șut precis, aproape de vinclu, profitând de o clipă de neatenție în defensiva gazdelor. A fost un gol care avea să cântărească decisiv într-o confruntare în care condițiile meteo au influențat clar jocul.

Din cauza ceții extrem de dense, organizatorii au fost nevoiți să schimbe mingea cu una de culoare roșie încă din minutul 8, pentru ca jocul să se poată desfășura în condiții acceptabile. Chiar și așa, vizibilitatea a rămas redusă pe toată durata întâlnirii.

FC Botoșani a încercat să revină în joc, iar cea mai mare ocazie a venit imediat după pauză. În minutul 48, după un corner executat de pe dreapta, Lopes a trimis incredibil peste transversală din 2-3 metri, ratând egalarea.

Prima repriză s-a încheiat la avantaj minim pentru clujeni, iar partea secundă a fost reluată de arbitrul Sebastian Colțescu în aceleași condiții dificile, cu ceața dominând atmosfera de pe Municipal.

Meciul a fost urmărit din tribune de 3.812 spectatori, iar confruntarea a pus față în față două echipe cu parcursuri complet diferite în acest sezon. FC Botoșani venea după un tur excelent, fiind una dintre surprizele plăcute ale campionatului. Moldovenii ocupă locul 3, cu 38 de puncte, la egalitate cu Dinamo, lider fiind Rapid, cu 39 de puncte.

Publicitate

De cealaltă parte, CFR Cluj traversează cel mai slab sezon din ultimul deceniu. Vicecampioana și deținătoarea Cupei României se află pe locul 11, cu 23 de puncte, la distanță atât de zona play-off-ului, cât și de cea de baraj. Victoria de la Botoșani era una necesară pentru echipa antrenată de Daniel Pancu, în condițiile în care diferența față de următoarea clasată, Farul, rămâne de patru puncte.

Partida a fost arbitrată la centru de Sebastian Colțescu, ajutat la cele două tușe de Sebastian Gheorghe și Mircea Grigoriu, în timp ce în camera VAR au fost delegați Ionuț Coza și Radu Ghinguleac.

Citeste mai mult

Administratie

O nouă porțiune din Autostrada A7 se deschide înainte de Crăciun: Românii vor circula și pe tronsonul Focșani–Adjud, anunță Sorin Grindeanu

Publicat

Publicitate

Românii vor putea circula pe încă o porțiune din autostrada Moldovei A7 chiar înainte de Crăciun. Anunțul a fost făcut de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și fost ministru al Transporturilor, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, lucrările la sectorul de autostradă dintre Focșani și Adjud sunt pe ultima sută de metri, iar deschiderea circulației este deja planificată în aceste zile. Noul tronson are o lungime de aproximativ 50 de kilometri și face parte din Autostrada Moldovei (A7), unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România.

Pe toți cei 50 de kilometri ai acestui sector, asfaltul a fost deja așternut, marcajele rutiere sunt realizate, iar semnalizarea verticală este montată, condițiile fiind îndeplinite pentru deschiderea traficului în siguranță.

În total, până la finalul acestui an, se va circula pe 195 de kilometri din cei 319 kilometri ai Autostrăzii Moldovei, pe sectorul cuprins între Ploiești și Pașcani. Restul de 124 de kilometri urmează să fie finalizați anul viitor.

Finalizarea completă a A7 va permite circulația pe autostradă, utilizând A7 și A3, de la București până la Pașcani, pe o distanță totală de 372 de kilometri. Potrivit oficialilor, aceste investiții majore în infrastructura rutieră vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltării economice a Moldovei, facilitând transportul, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii botoșăneni au explicat elevilor Școlii Nr.11 Botoșani consecințele bullyingului. Acțiune derulată în cadrul Săptămânii ,,Școala Altfel”

Publicat

Publicitate

În cadrul săptămânii Scoala Altfel, elevii claselor a V-a B, a IV-a C si a V-a A de la Școala Gimnazială Nr.11 Botoșani au participat la o lecție de prevenire a delincvenței juvenile având ca teme bullying-ul și cyberbullying-ul, fenomene tot mai frecvente în rândul copiilor .

Activitatea a avut ca scop informarea și conștientizarea elevilor cu privire la riscurile mediului clasic și online, formele de manifestare ale cyberbullying-ului, precum și consecințele legale și psihologice ale acestui tip de comportament. Doamna inspector Venedict Diana, reprezentanta Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, a prezentat exemple concrete, adaptate vârstei elevilor, subliniind faptul că hărțuirea, amenințările, distribuirea de imagini sau mesaje jignitoare pot atrage răspunderea penală sau contravențională.

Pe parcursul lecției, elevii au fost încurajați să participe activ la discuții, să identifice situații de risc și să învețe modalități corecte de reacție în cazul în care devin victime sau martori ai bullying-ului sau cyberbullying-ului.

De asemenea, s-a pus accent pe importanța comunicării cu părinții, profesorii sau reprezentanții autorităților atunci când apar astfel de situații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Vremea până la 19 ianuarie: diferențe mari de temperatură între regiuni. Cum va fi de Crăciun și de Anul Nou

Publicat

Publicitate

Meteorologii anunță o perioadă cu variații semnificative de temperatură de la o regiune la alta, până la jumătatea lunii ianuarie. Potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), valorile termice vor fi apropiate de cele normale în centru, mai ridicate în vest și mai scăzute în est și nord-est, cu episoade de ger la începutul anului 2026.

Săptămâna viitoare începe cu temperaturi de 4-5 grade în centru și est, 6-7 grade în sud și nord și 9 grade în vest. Minimele vor varia între -1 grad și 2 grade.

Vremea de Crăciun 2025

Începând cu ziua de ajun, 24 decembrie, sunt anunțate precipitații. Vor fi ploi în 24, 25 și 26 decembrie în vest. În centru este posibil să ningă chiar în ziua de Crăciun. În sud va ploua în 24 decembrie și s-ar putea să ningă în 26 decembrie. În est sunt anunțate ninsori în 24 și 27 decembrie.

Temperaturile vor fi de 5-6 grade în centru (minime de -2… 1 grad), 6-7 grade în vest (minime de 0-2 grade), 6-9 grade în nord (minime de -5…1 grad). Variații mari de temperatură sunt semnalate în perioada 24-26 decembrie în sud: se răcește de la 7 grade la 3 și apoi 0 grade). În est, temperaturile coboară de la 4 grade la 0 grade Celsius (cu minime de -7 grade din 26 decembrie).

Vremea de Anul Nou 2026

În perioada 31 decembrie – 4 ianuarie, vremea va fi mai rece. În centru sunt prognozate maxime de 0-2 grade și minime până la -9 grade. În noaptea de Revelion vor fi până la -8 grade. S-ar putea să ningă din 3 ianuarie.

În sud vor fi -1 grad…0 grade (-6 grade în noaptea de Revelion), în vest 1-3 grade (minime de -5…-6 grade), în este -3…-2 grade (minime de până la -9 grade), în nord -3 grade (minime până la -10 grade).

Publicitate

Vremea în prima minivacanță din 2026

În continuare, în perioada ce include zilele libere 6-7 ianuarie, vremea va fi deosebit de rece. Vor fi condiții de ger. În centru, maximele vor fi între 1 grad și -1 grad iar minimele coboară până la -10 grade.

În sud vor fi maxime de 0..-1 grad și minime de -7 grade. În vest vor fi 1-2 grade (minime de -7 grade), în est -3 grade (minime de până la -10 grade). În nord minimele coboară până la -11 grade și maximele ajung doar la -3 grade.

Se mai încălzește după 12 ianuarie, când sunt anunțate perioade cu ploi și ninsori în majoritatea regiunilor.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza pentru următoarele patru săptămâni, până în 19 ianuarie.

Vremea în săptămâna 22-28 decembrie

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României. Acestea vor fi posibil ușor mai ridicate în regiunile vestice, dar și mai coborâte în cele nord-estice.

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice și sud-estice, dar și deficitar în cele nord-vestice. În rest, va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 29 decembrie – 4 ianuarie

Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile extracarpatice.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Vremea în săptămâna 5-11 ianuarie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, în majoritatea regiunilor.

Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

Vremea în săptămâna 12- 19 ianuarie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending