O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN
Revista „Zon@ literară” nr. 7-8 / 2013 publică un interviu cu botoşăneanul Dan Lungu. Pune întrebări Paul Gorban. Redăm, din răspunsuri, acele pasaje prin care Dan Lungu se referă la Botoşani: a) „O, e complicat să vorbesc despre Botoşani… E un oraş de provincie, desigur, dar are ceva special, însă nu în sensul acesta mistic. Nu cred că există o aură specială pentru simplul motiv că s-a născut Eminescu acolo sau, dacă o are, eu unul n-o văd, pentru că am crescut acolo, în acea mitologie locală supărătoare. E un soi de patriotism local cu care se împăunează cei din prezent, foarte păgubos”; b)”Botoşaniul îmi pare mie important altfel, dincolo de această retorică. Îl găsesc interesant, de pildă, prin atmosfera lui generală, printr-un pitoresc al său, prin combinaţia aceasta interbelic – comunism – postcomunism, între rural şi urban”; c) „ Aş putea spune că la Botoşani părinţii au o încredere mai mare – mult mai mare decât în alte oraşe – în cultură ca instrument de accedere socială a copiilor. Ei cred că investind în cultura copilului îi asigură un viitor”.
În „Cronica” din septembrie – octombrie 2013, lui Daniel Corbu i se rezervă un spaţiu generos. Dintr-un eseu despre Dimitrie Cantemir, unul dintre marii umanişti ai Europei, este bine să reţinem rândurile în care face referire şi la Nicolae Iorga: „Privesc adesea, cu aceeaşi curată admiraţie portretul prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, pictat de Van Mour şi descoperit de alt cărturar român, Nicolae Iorga, în muzeul din Rouen. Portretul îl prezintă pe prinţul român spiritualizat, costumat oriental – occidental, cu perucă occidentală şi sceptru de principe ereditar”. În „Alexandru Macedonski, clasic al literaturii române moderne”, din acelaşi număr al „Cronicii”, Daniel Corbu ne aduce în atenţie , după cum spune, „epigrama pătimirii antume şi postume a lui Macedonski”: „Un X… pretins poet acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum / L-aş plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun / Căci până ieri a fost năuc / Şi nu e azi decât nebun”. Readucerea în memoria cititorilor a „celebrei” epigrame e şi un pretext de a prezenta justificarea lui Macedonski:”Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu. Cea cu pricina era scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlu de glorie din ipocrita şi falsa milă pentru cel pe care ei singuri l-au împins în prăpastie şi care voiau totodată să răstoarne mişcarea sufletească de la „Literatorul”.
O carte care trebuie citită: „Şi totuşi, limba română” de Vlad Pohilă (Editura „Prometeu”, Chişinău, 2008, 500 p. ). Reţinem: „…poetul leton Leons Briedis, un excelent cunoscător al limbii şi culturii române, traducător a vreo 40 de cărţi de autori români – inclusiv volume întregi de Ion Barbu, Ion Pillat, N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, Gr. Vieru…- dar care, mi-a mărturisit că a-l tălmăci pe Eminescu îi este peste poate. Un patriot de excepţie, foarte sincer în iubirea-i pentru naţiunea şi cultura sa, Leons mi-a spus, totuşi: „Cum poate fi pus Eminescu alături de Rainis? Rainis al nostru e mare, însă el poate fi comparat, de exemplu, cu Vasile Alecsandri, pe când Eminescu e cu totul unic, incomparabil…”. O publicistă polonă, Ewa Junczyk, mi-a atras atenţia asupra unui studiu despre Eminescu, al conaţionalei sale Danuta Bienkowska – traducătoare a circa 60 de volume (cu precădere, proză românească), dar şi autoare a unor monografii despre literatura română, precum şi a unor cărţi despre Mihai Viteazul sau Al I. Cuza. În acel studiu, D. Bienkowska făcea o paralelă între Eminescu şi poeţii naţionali ai polonilor, Mickiewicz şi Slowacki, menţionând că aceştia din urmă au o lirică de mare talent, şi totuşi, mai greoaie decât a lui Eminescu… poate şi din cauza accentului fix din limba polonă (mereu pe a doua silabă, de la urmă, a cuvintelor). Efectiv m-a dat gata un coleg de breaslă de la Târgu-Mureş, un etnic maghiar care, după 1990, s-a repatriat la Budapesta şi care mi-a mărturisit într-o discuţie: „Eminescu e genial în poezie, dar şi în publicistica sa. Măcar pentru că a etalat acest adevăr – că ungurii ar vrea să maghiarizeze până şi pietrele din Transilvania! Petofi Sandor al nostru, din păcate, s-a mulţumit cu banale insulte la adresa „olahilor”(= românilor)”. Scriitorul şi criticul literar rus Iuri Kojevnikov, excelent cunoscător al literaturilor franceză şi română, un foarte bun eminescolog şi traducător al poeziei eminesciene, scria într-un studiu că „românii sunt nişte norocoşi, având un talent de anvergura lui Eminescu”. Şi Elena Loginovski, autoarea unor monografii contrastive despre Puşkin şi Eminescu, mai curând fără să vrea, strecoară un adevăr: „aceşti scriitori sunt ambii uriaşi pentru popoarele cărora le aparţin, însă Puşkin e mare mai ales pe orizontală, pe când Eminescu – şi pe orizontală şi pe verticală”. În fine, o scriitoare estonă, Lilli Promet (1922 – 2007), o sinceră admiratoare a culturii române, citindu-i versurile în traduceri estone, iar proza în versiuni germane, a notat într-un eseu: „Ferice de poporul care a dat lumii pe Eminescu!”.
Consecvent promisiunii de a scoate cel puţin o carte pe an, Mihai Matei ne aduce în dar (spun aceasta fiindcă lansarea a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2013, iar autorul a pregătit fiecărui participant câte o carte, pusă cu grijă în câte un plic, fiecare conţinând o dedicaţie personalizată) „Jurnal de călătorie” (Editura „Quadrat”, Botoşani). Multe cărţi a scris Mihai Matei, dar eu mă aflu încă sub impresia pe care mi-a lăsat-o o carte scrisă prin 2008 şi intitulată „Evocări”. Fiindcă într-o evocare vezi nu personalitatea, cât moralitatea unui autor. Întreaga personalitate a lui Mihai Matei se regăseşte, mai peste tot în scrierile sale, într-un singur citat. Spre exemplu, „Evocări” deschide capitolul cu un citat din Homer: „Eu sunt câte puţin din tot ce am întâlnit”, şi îndrăznesc să afirm că autorul va fi de acord că este câte puţin din toţi cei care se aflau în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” în momentul lansării „Jurnalului…”, dar şi din mirajul locurilor pe unde a umblat.
Publicitate
Scriitura lui Mihai Matei, fie evocare, fie jurnal, fie monografie, dă în vileag un spirit echilibrat, modest, altruist şi dominat de ceea ce numim disciplină intelectuală.
Dar edificiul afectiv al lui Mihai Matei nu este alcătuit doar din oameni ci şi din locuri, evenimente, întâmplări. El posedă măiestria de a dezbrăca fiecare moleculă a edificiului său afectiv, în final dezgolind epoci, cum ar fi cea interbelică în monografia Colegiului „Eminescu”, epoca ceauşistă în „Evocări”, epocă în care orice gest, cât de neînsemnat, putea fi un risc, sau epoca postmodernă a toposurilor, prinsă prin jurnalele de călătorie.
Mă aflu la vârsta la care pot afirma că, intersectându-mă în diferite situaţii cu Mihai Matei, fie înainte de Revoluţie, fie după, este un om cu vocaţie morală ceea ce transformă scrisul său într-o nealterată voce morală.
Cam acestea au fost ideile principale ale intervenţiei mele alături de Dumitru Ivan şi Dan Prodan. Îi mulţumesc pentru citatul de pe pagina a patra, citat luat dintr-o cronică a mea la carte sa „Evocări”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO Bucurie și emoție duhovnicească în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Botoșani: Părintele Olivian Sandu, noul păstor al credincioșilor, a fost învestit
Duminică, biserica Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din municipiul Botoșani a fost plină ochi de credincioși veniți să trăiască un moment de aleasă încărcătură duhovnicească, învestirea noului preot paroh, părintele Olivian Sandu, un slujitor al altarului cunoscut pentru blândețea și apropierea sa față de copii și tineri.
O zi a emoțiilor și a binecuvântării
Evenimentul a fost precedat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele Ștefan Grădinaru, cel care a suplinit slujirea parohiei după plecarea părintelui Dumitru Volentiru, În timpul slujbei, biserica a răsunat de răspunsurile la strană, asemenea unui cor de îngeri, întregind atmosfera de rugăciune. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost împărtășirea a zeci de copii, cuminți și evlavioși, care și-au așteptat rândul cu chipurile senine, asemenea unor sfinți.
Credincioșii Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din municipiul Botoșani l-au întâmpinat duminică pe noul păstor, pr. Olivian Sandu, cel mai iubit preot în rândul copiilor și în special al elevilor care îi savurează mărgăritarele duhovnicești la fiecare slujbă sau activitate religioasă. Enoriașii Parohiei „Sfântul Dimitrie” cu un ochi au plâns și cu unul au râs , pentru că deja se atașaseră de părintele Ștefan Grădinaru care a suplinit o vreme după plecarea părintelui Dumitru Volentiru, dar pe de altă parte s-au bucurat nespus de darul lui Dumnezeu pentru această comunitate de a primi ca păstor duhovnicesc un preot extrem de iubit în Botoșani și nu numai.
Părintele Olivian a fost învestit oficial de pr protopop Petru Fercal în prezența a numeroși preoți, colegi de catedră la seminar sau prieteni, printre aceștia regăsindu-se și directorul unității de învățământ teologic de la Botoșani, Daniel Dascălu.
„Cu fluierașul, nu cu bățul”
Publicitate
Părintele protopop Petru Fercal a subliniat misiunea sfântă a preotului în comunitate. În cuvântul de învățătură rostit la eveniment le-a amintit tuturor preoților că misiunea lor nu se rezumă la îndatoriri administrative sau pastorale, ci atinge o dimensiune sfântă: ei sunt, mai presus de orice, administratori ai tainelor lui Dumnezeu. În ziua judecății, Hristos nu îi va întreba despre numărul activităților, ci despre iubirea cu care au păstorit, despre cât din Duhul Sfânt s-a văzut în faptele lor.
Apoi, părintele Olivian Sandu, cu aceeași smerenie și blândețe care îl caracterizează, a vorbit despre chemarea sa, despre felul în care înțelege să-și conducă turma încredințată. Cuvintele sale simple, dar pline de duh, au coborât adânc în inimile celor prezenți. În tăcerea aceea caldă, în care lumina se juca pe chipurile oamenilor, toți au simțit că noul lor păstor nu este doar un slujitor al altarului, ci un om care știe să atingă sufletele cu iubire și înțelepciune.
Despre părintele Olivian Sandu pot să dea mărturie sute de creștini care l-au cunoscut pe Dumnezeu datorită păstoririi cu blândețea unui fluier care adună oile lui Hristos, nu cu bățul care le sperie. Credința, spunea el, se aprinde mai mult din exemplul vieții decât din cuvintele de la amvon.
Un preot al faptelor și al copiilor
Părintele Mihai Olivian Sandu s-a născut la 31 mai 1978, în Dorohoi. Este licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din Iași și a slujit vreme de 14 ani în frumoasa și liniștita Parohie Vorona Mare, din Protopopiatul Botoșani.
Sub păstorirea sa, la Vorona Mare au fost reabilitate biserica (sfințită în 2013), cimitirul, casa socială și casa parohială. Într-un sat mic, cu doar 164 de familii și cu o populație îmbătrânită, părintele Olivian a reușit să dea viață comunității prin copii, „copiii zurlii”, cum îi alinta cu drag, care prin activități, concerte și proiecte educaționale au dus numele parohiei pe culmile cinstei și bucuriei.
„Am învățat să fiu tânăr de la bătrânii din sat”, spune părintele, mărturisind cum răbdarea și înțelepciunea oamenilor de acolo l-au format pentru o slujire deplină, cu inimă caldă și privire limpede.
Continuitate și recunoștință
În cuvântul său, părintele Ștefan Grădinaru a vorbit despre frumusețea slujirii în această parohie și despre legătura care s-a creat între el și credincioși în perioada de interimat, în timp ce părintele Dumitru Volentiru, fost paroh, a rememorat cu emoție anii în care a reușit, cu ajutorul comunității, să salveze și să restaureze biserica de la ruină.
De altfel, istoria acestui sfânt locaș este una bogată și adesea încercată. După 1945, biserica a fost închisă decenii întregi, amenințată cu demolarea. Prin strădania vrednicilor preoți care au slujit aici de-a lungul timpului, de la părintele Theodor Dăscălescu, până la părinții Dumitru Volentiru și Ștefan Grădinaru, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a renăscut, devenind un loc viu al rugăciunii și comuniunii creștine.
Scurt istoric
După anul 1945, biserica a fost închisă pentru câteva decenii. Autoritățile vechiului regim intenționa să o demoleze. Conducerea Sfintei Mitropolii Iași a încredințat evidența scriptică a patrimoniului ei următoarelor parohii: Cuvioasa Parascheva, Sfântul Gheorghe și Vovidenia din Botoșani. Aceasta din urmă, prin strădania preotului Theodor Dăscălescu, începând cu anul 1975, a activat-o din punct de vedere liturgic. Numai că Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se oficia doar în perioada lunilor mai-octombrie întrucât, în timpul rece, biserica nu putea fi încălzită.
Titlul de paroh a fost încredințat preotului Volentiru Dumitru care a inițiat și lucrările de consolidare și reparații capitale al sfântului locaș.
Aceste lucrări s-au desfășurat în perioada anilor 1996 – 2003. Icoanele de pe catapeteasmă împreună cu cele așezate pe cele două laturi ale naosului și pronaosului bisericii au fost restaurate de pictorul restaurator dl. prof. Liviu Marfievici.
Pictura murală din interior executată în tehnica fresco aparțin domnului Dan Gogu din București, pictor bisericesc de categoria I.
Dintre preoții slujitori la această biserică amintim pe următorii: preot Demetie, preot Ioan Rusu, preot econom Ioan Dumitru, preot econom Constantin Nădejdea, preot econom Constantin Troteanu, preot Haralambie Gheorghe Murarașu, preot Constantin Perușcă (confesor militar), preot Constantin Sumanaru, preot Cosma Balan, preot Theodor Dăscălescu, preot Gheorghe Viziteu, preot Dumitru Volentiru, preot Ștefan Grădinaru și în prezent preotul paroh Olivian Sandu.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Reducerii Riscului de Dezastre, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a continuat și astăzi seria activităților dedicate informării și educației preventive.
Sub sloganul „Copii protejați, comunitate sigură”, pompierii au fost, din nou, prezenți în locuri aglomerate din municipiile Botoșani și Dorohoi, unde au stat de vorbă cu cetățenii despre cum să reacționeze în caz de urgență și cum să se protejeze în fața fenomenelor meteo extreme.
Copiii și tinerii – în centrul acțiunii
Anul acesta, tema propusă de Organizația Națiunilor Unite pune accentul pe implicarea activă a copiilor și tinerilor în construirea unor comunități mai reziliente la dezastre. Astfel, salvatorii botoșăneni au distribuit broșura „Copii protejați, comunitate sigură”, alături de materiale educative adaptate copiilor cu vârste între 6 și 10 ani – inclusiv „Supraviețuitorii la cutremur, incendii și inundații”, o serie de resurse gândite special pentru cei mici.
Ziua porților deschise în subunitățile ISU
Între orele 10:00 și 14:00, subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Flămânzi, Darabani, Trușești și Coțușca și-au deschis porțile pentru toți cei curioși să afle mai multe despre activitatea salvatorilor. Copiii și adulții au avut ocazia să urce în autospecialele de intervenție, să vadă echipamentele folosite la stingerea incendiilor sau la salvarea de vieți și să învețe direct de la pompieri cum trebuie să reacționeze în caz de cutremur sau incendiu.
Mâine, între orele 10:00 – 14:00, va fi organizată Ziua Porților Deschise la subunitățile ISU din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Ștefănești, Darabani, Flămânzi. Cu această ocazie, cetățenii pot interacționa direct cu salvatorii, pot viziona tehnica de intervenție și pot afla cum pot deveni eroi în comunitatea lor.
Tot mâine, la școlile din orașul Flămânzi și comuna Coșula vor fi organizate exerciții de evacuare și activități de informare și educare preventivă.
Publicitate
Prevenirea începe cu informarea
Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor este marcată anual pe 13 octombrie, ca un apel global pentru creșterea gradului de conștientizare privind efectele dezastrelor naturale și importanța pregătirii preventive. La nivel național, activitățile sunt coordonate de Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sub egida Platformei Naționale pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (PNRRD).
Scopul este clar: reducerea vulnerabilității comunităților și creșterea rezilienței în fața riscurilor naturale, cu accent special pe rolul esențial al tinerei generații.
Pentru cei care vor să afle mai multe despre cum pot preveni sau gestiona situațiile de urgență, recomandăm accesarea portalului fiipregatit.ro, unde veți găsi ghiduri detaliate despre: inundații, alunecări de teren, cutremure, incendii, etc..
Uniunea Europeană a pus astăzi, 12 octombrie 2025, în funcțiune Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), o nouă platformă digitală care va schimba modul de control al cetățenilor non-UE la trecerea frontierelor externe ale Uniunii.
În România, sistemul a fost activat treptat în mai multe puncte de frontieră: Stânca (Botoșani), Midia (Constanța), Naidaș (Caraș-Severin), Sighet (Maramureș) și Aeroportul Sibiu. În următoarele șase luni, EES va fi extins etapizat la toate punctele de trecere a frontierei din țară.
Noul sistem se aplică doar cetățenilor statelor din afara Uniunii Europene care efectuează șederi de scurtă durată – de până la 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES va înregistra data și locul de intrare și ieșire, precum și date biometrice (imagine facială și patru amprente digitale), calculând automat durata șederii legale.
Prin această măsură, Uniunea Europeană înlocuiește ștampilarea manuală a pașapoartelor cu o verificare automată, mai rapidă și mai sigură, fără a modifica drepturile de circulație ale călătorilor. În perioada de tranziție – estimată la aproximativ șase luni – pașapoartele vor fi totuși ștampilate manual.
La prima intrare în UE, după activarea sistemului, se vor preleva datele biometrice, iar la următoarele călătorii verificarea se va face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.
Amprentarea nu se aplică copiilor sub 12 ani, persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată emise de un stat membru.
Naționala României întâlnește în această seară echipa Austriei, pe Arena Națională, de la ora 21:45, într-un joc din grupa H a preliminariilor europene pentru Cupa Mondială 2026. Meciul va fi condus de arbitrul italian Davide Massa și va putea fi urmărit în direct pe Antena 1, relatează medifax.ro.
Clasamentul grupei H
Austria – 15 puncte (5 meciuri)
Bosnia-Herțegovina – 13 puncte (6 meciuri)
România – 7 puncte (5 meciuri)
Cipru – 5 puncte (6 meciuri)
San Marino – 0 puncte (6 meciuri)
Publicitate
Tot astăzi, în grupa H se joacă și confruntarea dintre San Marino și Cipru.
Pe 15 noiembrie sunt programate partidele Cipru – Austria și Bosnia – România, iar pe 18 noiembrie se vor disputa duelurile Austria – Bosnia și România – San Marino.
Echipa care termină pe primul loc se califică direct la turneul final, iar cea de pe locul doi merge la baraj pentru un loc la Cupa Mondială.
Lupta României pentru locul 2 în grupă
Tricolorii pot ajunge la barajul pentru CM 2026 și datorită rezultatelor din Liga Națiunilor.
În acest caz, România nu ar fi cap de serie și ar disputa semifinala barajului într-o singură manșă, în deplasare. Barajul include o semifinală și o finală, ambele jucate într-un singur meci.
Dacă România termină pe locul secund în grupă, toate echipele aflate pe poziția a doua vor fi ordonate în funcție de clasamentul FIFA din luna noiembrie.
Primele opt echipe din acest clasament vor fi cap de serie și vor juca semifinala barajului pe teren acasă, în fața unui adversar considerat mai accesibil.
Lotul României pentru meciuri
Selecționerul Mircea Lucescu a anunțat jucătorii care fac parte din lotul României pentru partidele cu Moldova și Austria.
Portari Ionuț RADU (Celta de Vigo | Spania, 4/0), Ștefan TÂRNOVANU (FCSB, 3/0), Răzvan SAVA (Udinese | Italia, 0/0)
Fundași Andrei RAȚIU (Rayo Vallecano | Spania, 33/1), Cristian MANEA (FC Rapid 1923, 25/2), Andrei BURCĂ (Yunnan Yukun | China, 43/1), Virgil GHIȚĂ (Hannover 96 | Germania, 5/0), Bogdan RACOVIȚAN (Raków | Polonia, 4/0), Mihai POPESCU (FCSB, 5/1), Lisav EISSAT (Maccabi Haifa | Israel, 0/0), Alexandru CHIPCIU (Universitatea Cluj, 47/6), Raul OPRUȚ (Dinamo, 4/0), Kevin CIUBOTARU (Hermannstadt, 0/0)
Mijlocași Marius MARIN (Pisa | Italia, 33/0), Vladimir SCRECIU (Universitatea Craiova, 4/0), Răzvan MARIN (AEK Atena | Grecia, 70/12), Vlad DRAGOMIR (Pafos | Cipru, 1/0), Dennis MAN (PSV | Țările de Jos, 39/10), Olimpiu MORUȚAN (Aris Thessaloniki | Grecia, 16/1), Ianis HAGI (Alanyaspor | Turcia, 47/6), Florin TĂNASE (FCSB, 23/5), Cătălin CÎRJAN (Dinamo, 0/0), Ștefan BAIARAM (Universitatea Craiova, 0/0), Valentin MIHĂILĂ (Caykur Rizespor | Turcia, 31/5), Alexandru DOBRE (FC Rapid 1923, 4/0)
Atacanți Louis MUNTEANU (CFR Cluj, 1/0), Daniel BÎRLIGEA (FCSB, 4/1), David MICULESCU (FCSB, 4/0)