Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (123)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Revista „Zon@  literară” nr. 7-8 / 2013 publică un interviu cu botoşăneanul Dan Lungu. Pune întrebări Paul Gorban. Redăm, din răspunsuri, acele pasaje prin care Dan Lungu se referă la Botoşani: a) „O, e complicat să vorbesc despre Botoşani… E un oraş de provincie, desigur, dar are ceva special, însă nu în sensul acesta mistic. Nu cred că există o aură specială pentru simplul motiv că s-a născut Eminescu acolo sau, dacă o are, eu unul n-o văd, pentru că am crescut acolo, în acea mitologie locală supărătoare. E un soi de patriotism local cu care se împăunează cei din prezent, foarte păgubos”; b)”Botoşaniul îmi  pare mie important altfel, dincolo de această retorică. Îl găsesc interesant, de pildă, prin atmosfera lui generală, printr-un pitoresc al său, prin combinaţia aceasta interbelic – comunism – postcomunism, între rural şi urban”; c) „ Aş putea spune că la Botoşani părinţii au o încredere mai mare – mult mai mare decât în alte oraşe – în cultură ca instrument de accedere socială a copiilor. Ei cred că investind în cultura copilului îi asigură un viitor”.

În „Cronica” din septembrie – octombrie 2013,  lui Daniel Corbu i se rezervă un spaţiu generos.  Dintr-un eseu despre Dimitrie Cantemir, unul dintre marii umanişti ai  Europei, este bine să reţinem rândurile în care face referire şi la Nicolae Iorga: „Privesc adesea, cu aceeaşi curată admiraţie portretul prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, pictat  de Van Mour şi descoperit de alt cărturar român, Nicolae Iorga, în muzeul din Rouen. Portretul îl prezintă pe prinţul român spiritualizat, costumat oriental – occidental, cu perucă occidentală şi sceptru de  principe ereditar”. În „Alexandru Macedonski, clasic al literaturii române moderne”, din acelaşi număr al „Cronicii”,  Daniel Corbu ne aduce în atenţie , după cum spune, „epigrama pătimirii antume şi postume a lui Macedonski”: „Un X… pretins poet acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum / L-aş plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun / Căci până ieri a fost năuc / Şi nu e azi decât nebun”.  Readucerea în memoria cititorilor a „celebrei” epigrame e şi un pretext de a prezenta justificarea lui Macedonski:Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu. Cea cu pricina era scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlu de glorie din ipocrita şi falsa milă pentru cel pe care ei singuri l-au împins în prăpastie şi care voiau totodată să răstoarne mişcarea sufletească de la „Literatorul”.

O carte care trebuie citită: „Şi totuşi, limba română” de Vlad Pohilă (Editura „Prometeu”, Chişinău, 2008, 500 p. ).  Reţinem: „…poetul leton Leons Briedis, un excelent cunoscător al limbii şi culturii române, traducător a vreo 40 de cărţi de autori români – inclusiv volume întregi de Ion Barbu, Ion Pillat, N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, Gr. Vieru…- dar care, mi-a mărturisit că  a-l tălmăci pe Eminescu îi este peste poate. Un patriot de excepţie, foarte sincer în iubirea-i pentru naţiunea şi cultura sa, Leons mi-a spus, totuşi: „Cum poate fi pus Eminescu alături de Rainis? Rainis al nostru e mare, însă el poate fi comparat, de exemplu, cu Vasile Alecsandri, pe când Eminescu e cu totul unic, incomparabil…”. O publicistă polonă, Ewa Junczyk, mi-a atras atenţia asupra unui studiu despre Eminescu, al conaţionalei sale Danuta Bienkowska – traducătoare a circa 60 de volume (cu precădere, proză românească), dar şi autoare a unor monografii despre literatura română, precum şi a unor cărţi despre Mihai Viteazul sau Al I. Cuza. În acel studiu, D. Bienkowska făcea o paralelă între Eminescu şi poeţii naţionali ai polonilor, Mickiewicz şi Slowacki, menţionând că aceştia din  urmă au o lirică de mare talent, şi totuşi, mai greoaie decât a lui Eminescu… poate şi din cauza accentului fix din limba polonă (mereu pe a doua silabă, de la urmă, a cuvintelor). Efectiv m-a dat gata un coleg de breaslă de la Târgu-Mureş, un etnic maghiar care, după 1990, s-a repatriat la Budapesta şi care mi-a mărturisit într-o discuţie: „Eminescu e genial în poezie, dar şi în publicistica sa. Măcar pentru că a etalat acest adevăr – că ungurii ar vrea să maghiarizeze până şi pietrele din Transilvania! Petofi Sandor al nostru, din păcate, s-a mulţumit cu banale insulte la adresa „olahilor”(= românilor)”.  Scriitorul şi criticul literar rus Iuri Kojevnikov, excelent cunoscător al literaturilor franceză şi română, un foarte bun eminescolog şi traducător al poeziei eminesciene, scria într-un studiu că „românii sunt nişte norocoşi, având un talent de anvergura lui Eminescu”.  Şi Elena Loginovski, autoarea unor monografii contrastive despre Puşkin şi Eminescu, mai curând fără să vrea, strecoară un adevăr: „aceşti scriitori sunt ambii uriaşi pentru popoarele cărora le aparţin, însă Puşkin e mare mai ales pe orizontală, pe când Eminescu – şi pe orizontală şi pe verticală”. În fine, o scriitoare estonă, Lilli Promet (1922 – 2007), o sinceră admiratoare a culturii române, citindu-i versurile în traduceri estone, iar proza în versiuni germane, a notat într-un eseu: „Ferice de poporul care a dat lumii pe Eminescu!”.

Consecvent promisiunii de a scoate  cel puţin o carte pe an, Mihai Matei   ne aduce în dar    (spun aceasta fiindcă lansarea a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2013, iar autorul a pregătit fiecărui participant  câte o carte, pusă cu grijă în câte un plic, fiecare conţinând o dedicaţie personalizată)  „Jurnal de călătorie”  (Editura „Quadrat”, Botoşani).  Multe cărţi a scris Mihai Matei, dar eu mă aflu încă sub impresia pe care mi-a lăsat-o o carte scrisă prin 2008 şi intitulată „Evocări”.  Fiindcă într-o evocare vezi nu personalitatea, cât moralitatea unui autor. Întreaga personalitate a lui Mihai Matei se regăseşte, mai peste tot în scrierile sale, într-un singur citat. Spre exemplu, „Evocări” deschide capitolul cu un citat din Homer: „Eu sunt câte puţin din tot ce am întâlnit”, şi îndrăznesc să afirm că autorul va fi de acord că este câte puţin din toţi cei care se aflau în sala de lectură a Bibliotecii  Judeţene „Mihai Eminescu” în momentul lansării „Jurnalului…”,  dar şi din mirajul locurilor pe unde a umblat.

Publicitate

Scriitura lui Mihai Matei, fie evocare, fie jurnal, fie monografie, dă în vileag un spirit echilibrat, modest, altruist şi dominat de ceea ce numim disciplină intelectuală.

Dar edificiul afectiv al lui Mihai Matei nu este alcătuit doar din oameni ci şi din locuri, evenimente, întâmplări. El posedă măiestria de a dezbrăca fiecare moleculă a edificiului său afectiv, în final dezgolind epoci, cum ar fi cea interbelică în monografia Colegiului „Eminescu”, epoca ceauşistă în „Evocări”, epocă în care orice gest, cât de neînsemnat, putea fi un risc,  sau epoca postmodernă  a toposurilor, prinsă prin jurnalele de călătorie.

Mă aflu la vârsta la care pot afirma că, intersectându-mă în diferite situaţii cu Mihai Matei, fie înainte de Revoluţie, fie după, este un om cu vocaţie morală ceea ce transformă scrisul său într-o nealterată voce morală.

Cam acestea au fost  ideile principale ale intervenţiei mele alături de Dumitru  Ivan şi Dan Prodan. Îi mulţumesc  pentru citatul  de pe pagina a patra, citat luat dintr-o cronică a mea la carte sa „Evocări”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Cât de ușor putem cădea în capcana imaginilor și clipurilor false

Publicat

Publicitate

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

 

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

Publicitate

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

  • „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
  • „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
  • „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Atelierele de pictură pe pânză „Dimineți de februarie la muzeu”

Publicat

Publicitate
Muzeul Judetean Botosani vă invită, în data de 8 februarie 2026, în intervalul orar 10.00-13.00, la atelierele de pictură pe pânză intitulate „Dimineți de februarie la muzeu”, dedicate adulților pasionați de artă și de frumos.
Într-o perioadă în care ceața și frigul sunt prezențe statornice, vă propunem să pătrundeți într-o lume a imaginației și a emoțiilor, a culorilor și a luminii și să transformați pânza albă într-o lucrare de artă. Ghid în această călătorie vă va fi un artist plastic talentat, după ale cărui sfaturi veți experimenta utilizarea unor tehnici de lucru corecte.
Taxa de participare, care include și toate materialele, este de 50 lei/persoană. Înscrierea se face la adresa de e-mail: ioanaginapoleac@gmail.com, până la data de 6 februarie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

ITM Botoșani: Pentru angajatori cu privire la munca nedeclarată, „munca la negru”

Publicat

Publicitate

Munca nedeclarată reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.

În sensul prevederilor Codului Muncii, munca nedeclarată reprezintă și constituie contravenții:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii – nerespectarea acestei obligații se sancţionează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 lei;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, contravenție ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

d) primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c), sancționabil cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

Publicitate

 

Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani reamintesc angajatorilor faptul că

legalizarea raporturilor de muncă este esențială pentru protecția socială a lucrătorilor, inclusiv pentru acces la drepturi și pentru siguranța pe termen lung.

ITM Botoșani continuă controalele și dialogul cu angajatorii, pentru ca protecția celor care muncesc să nu rămână doar un principiu, ci să se vadă în practicile zilnice din fiecare loc de muncă.

Citeste mai mult

Administratie

COMUNA HĂNEȘTI. COMUNICAT DE PRESĂ. “PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Publicat

Publicitate

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

UAT COMUNA HĂNEȘTI anunță finalizarea proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din comuna Hănești, județul Botoșani”, cod proiect F-PNRR-Dotari-2023-3999, implementat în cadrul PNRR Componenta C15-Educație, Apelul ”Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe”.

Obiectivul general al proiectului viza asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului educațional și educativ-instructiv în conformitate cu standardele și normativele aflate în vigoare, în vederea creșterii capacității de reziliență a sistemului educațional.

Impactul investiției: Investiția a contribuit semnificativ la modernizarea procesului educațional în comunitate, facilitând accesul elevilor și cadrelor didactice la un mediu de învățare adaptat cerințelor actuale. Prin dotarea școlilor cu echipamente informatice moderne și mobilier de calitate, s-a creat un cadru educațional mai eficient, mai atractiv și mai incluziv. Astfel, procesul de predare-învățare a devenit mai interactiv și mai bine adaptat nevoilor locale, sprijinind dezvoltarea durabilă a educației în regiune.

Publicitate

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 1.011.154,93 RON, din care valoarea nerambursabilă finanțată din PNRR este de 849.710,02 RON, iar 161.444,91 RON reprezintă valoarea TVA decontată din bugetul de stat.
Data începere proiect: 08.08.2023
Data finalizare proiect: 31.03.2026

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României!

“PNRR. Finanțat de Uniunea Europeana – UrmătoareaGenerațieUE”

http://mfe.gov.ro/pnrr/                                                         http://facebook.com/PNRROfficial/

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending