Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (123)

Publicat

acum 3 săptămâni

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI – ZIGZAG BOTOŞĂNEAN

Revista „Zon@  literară” nr. 7-8 / 2013 publică un interviu cu botoşăneanul Dan Lungu. Pune întrebări Paul Gorban. Redăm, din răspunsuri, acele pasaje prin care Dan Lungu se referă la Botoşani: a) „O, e complicat să vorbesc despre Botoşani… E un oraş de provincie, desigur, dar are ceva special, însă nu în sensul acesta mistic. Nu cred că există o aură specială pentru simplul motiv că s-a născut Eminescu acolo sau, dacă o are, eu unul n-o văd, pentru că am crescut acolo, în acea mitologie locală supărătoare. E un soi de patriotism local cu care se împăunează cei din prezent, foarte păgubos”; b)”Botoşaniul îmi  pare mie important altfel, dincolo de această retorică. Îl găsesc interesant, de pildă, prin atmosfera lui generală, printr-un pitoresc al său, prin combinaţia aceasta interbelic – comunism – postcomunism, între rural şi urban”; c) „ Aş putea spune că la Botoşani părinţii au o încredere mai mare – mult mai mare decât în alte oraşe – în cultură ca instrument de accedere socială a copiilor. Ei cred că investind în cultura copilului îi asigură un viitor”.

În „Cronica” din septembrie – octombrie 2013,  lui Daniel Corbu i se rezervă un spaţiu generos.  Dintr-un eseu despre Dimitrie Cantemir, unul dintre marii umanişti ai  Europei, este bine să reţinem rândurile în care face referire şi la Nicolae Iorga: „Privesc adesea, cu aceeaşi curată admiraţie portretul prinţului cărturar Dimitrie Cantemir, pictat  de Van Mour şi descoperit de alt cărturar român, Nicolae Iorga, în muzeul din Rouen. Portretul îl prezintă pe prinţul român spiritualizat, costumat oriental – occidental, cu perucă occidentală şi sceptru de  principe ereditar”. În „Alexandru Macedonski, clasic al literaturii române moderne”, din acelaşi număr al „Cronicii”,  Daniel Corbu ne aduce în atenţie , după cum spune, „epigrama pătimirii antume şi postume a lui Macedonski”: „Un X… pretins poet acum / S-a dus pe cel mai jalnic drum / L-aş plânge dacă-n balamuc / Destinul său n-ar fi mai bun / Căci până ieri a fost năuc / Şi nu e azi decât nebun”.  Readucerea în memoria cititorilor a „celebrei” epigrame e şi un pretext de a prezenta justificarea lui Macedonski:”Niciodată nu am adresat nici o epigramă lui Eminescu. Cea cu pricina era scrisă cu doi ani înainte de nenorocirea ce l-a izbit. Este o infamie pusă în cârcă de oameni interesaţi să-şi facă un steag şi un titlu de glorie din ipocrita şi falsa milă pentru cel pe care ei singuri l-au împins în prăpastie şi care voiau totodată să răstoarne mişcarea sufletească de la „Literatorul”.

O carte care trebuie citită: „Şi totuşi, limba română” de Vlad Pohilă (Editura „Prometeu”, Chişinău, 2008, 500 p. ).  Reţinem: „…poetul leton Leons Briedis, un excelent cunoscător al limbii şi culturii române, traducător a vreo 40 de cărţi de autori români – inclusiv volume întregi de Ion Barbu, Ion Pillat, N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, Gr. Vieru…- dar care, mi-a mărturisit că  a-l tălmăci pe Eminescu îi este peste poate. Un patriot de excepţie, foarte sincer în iubirea-i pentru naţiunea şi cultura sa, Leons mi-a spus, totuşi: „Cum poate fi pus Eminescu alături de Rainis? Rainis al nostru e mare, însă el poate fi comparat, de exemplu, cu Vasile Alecsandri, pe când Eminescu e cu totul unic, incomparabil…”. O publicistă polonă, Ewa Junczyk, mi-a atras atenţia asupra unui studiu despre Eminescu, al conaţionalei sale Danuta Bienkowska – traducătoare a circa 60 de volume (cu precădere, proză românească), dar şi autoare a unor monografii despre literatura română, precum şi a unor cărţi despre Mihai Viteazul sau Al I. Cuza. În acel studiu, D. Bienkowska făcea o paralelă între Eminescu şi poeţii naţionali ai polonilor, Mickiewicz şi Slowacki, menţionând că aceştia din  urmă au o lirică de mare talent, şi totuşi, mai greoaie decât a lui Eminescu… poate şi din cauza accentului fix din limba polonă (mereu pe a doua silabă, de la urmă, a cuvintelor). Efectiv m-a dat gata un coleg de breaslă de la Târgu-Mureş, un etnic maghiar care, după 1990, s-a repatriat la Budapesta şi care mi-a mărturisit într-o discuţie: „Eminescu e genial în poezie, dar şi în publicistica sa. Măcar pentru că a etalat acest adevăr – că ungurii ar vrea să maghiarizeze până şi pietrele din Transilvania! Petofi Sandor al nostru, din păcate, s-a mulţumit cu banale insulte la adresa „olahilor”(= românilor)”.  Scriitorul şi criticul literar rus Iuri Kojevnikov, excelent cunoscător al literaturilor franceză şi română, un foarte bun eminescolog şi traducător al poeziei eminesciene, scria într-un studiu că „românii sunt nişte norocoşi, având un talent de anvergura lui Eminescu”.  Şi Elena Loginovski, autoarea unor monografii contrastive despre Puşkin şi Eminescu, mai curând fără să vrea, strecoară un adevăr: „aceşti scriitori sunt ambii uriaşi pentru popoarele cărora le aparţin, însă Puşkin e mare mai ales pe orizontală, pe când Eminescu – şi pe orizontală şi pe verticală”. În fine, o scriitoare estonă, Lilli Promet (1922 – 2007), o sinceră admiratoare a culturii române, citindu-i versurile în traduceri estone, iar proza în versiuni germane, a notat într-un eseu: „Ferice de poporul care a dat lumii pe Eminescu!”.

Consecvent promisiunii de a scoate  cel puţin o carte pe an, Mihai Matei   ne aduce în dar    (spun aceasta fiindcă lansarea a avut loc la sfârşitul lui decembrie 2013, iar autorul a pregătit fiecărui participant  câte o carte, pusă cu grijă în câte un plic, fiecare conţinând o dedicaţie personalizată)  „Jurnal de călătorie”  (Editura „Quadrat”, Botoşani).  Multe cărţi a scris Mihai Matei, dar eu mă aflu încă sub impresia pe care mi-a lăsat-o o carte scrisă prin 2008 şi intitulată „Evocări”.  Fiindcă într-o evocare vezi nu personalitatea, cât moralitatea unui autor. Întreaga personalitate a lui Mihai Matei se regăseşte, mai peste tot în scrierile sale, într-un singur citat. Spre exemplu, „Evocări” deschide capitolul cu un citat din Homer: „Eu sunt câte puţin din tot ce am întâlnit”, şi îndrăznesc să afirm că autorul va fi de acord că este câte puţin din toţi cei care se aflau în sala de lectură a Bibliotecii  Judeţene „Mihai Eminescu” în momentul lansării „Jurnalului…”,  dar şi din mirajul locurilor pe unde a umblat.

Scriitura lui Mihai Matei, fie evocare, fie jurnal, fie monografie, dă în vileag un spirit echilibrat, modest, altruist şi dominat de ceea ce numim disciplină intelectuală.

Dar edificiul afectiv al lui Mihai Matei nu este alcătuit doar din oameni ci şi din locuri, evenimente, întâmplări. El posedă măiestria de a dezbrăca fiecare moleculă a edificiului său afectiv, în final dezgolind epoci, cum ar fi cea interbelică în monografia Colegiului „Eminescu”, epoca ceauşistă în „Evocări”, epocă în care orice gest, cât de neînsemnat, putea fi un risc,  sau epoca postmodernă  a toposurilor, prinsă prin jurnalele de călătorie.

Mă aflu la vârsta la care pot afirma că, intersectându-mă în diferite situaţii cu Mihai Matei, fie înainte de Revoluţie, fie după, este un om cu vocaţie morală ceea ce transformă scrisul său într-o nealterată voce morală.

Cam acestea au fost  ideile principale ale intervenţiei mele alături de Dumitru  Ivan şi Dan Prodan. Îi mulţumesc  pentru citatul  de pe pagina a patra, citat luat dintr-o cronică a mea la carte sa „Evocări”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Educație

Sâmbătă, „Ziua porților deschise” în toate școlile din județul Botoșani

Publicat

acum 10 ore

vineri, 31.03.2023

de

În toate unitățile de învățământ preuniversitar din județul Botoșani, care școlarizează clase de învățământ primar în anul școlar 2023-2024, se va organiza „Ziua porților deschise” sâmbătă, 1 aprilie.

La această activitate pot participa părinți, copii și alte persoane interesate de modul de organizare și desfășurare a activității școlare și extrașcolare la clasa pregătitoare. Se pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și se vor purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate.

„Fiecare părinte își dorește cea mai bună școală pentru copilul său. Este școala noastră, este cea de peste drum, este cea din cartier. Este fiecare unitate de învățământ, la fel cum „cel mai bun copil” este al fiecăruia dintre noi.

Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani oferă comunicare. Ne place ideea de echipă cu familia, astfel încât elevii să descopere cea mai bună versiune a lor, indiferent în ce direcție vor decide să meargă mai departe. Important este ca direcția să fie înainte, cu determinare, încredere, spirit critic și de ce nu?, cu bucurie.

Să avem curajul de a ne accepta imperfecțiunile și să găsim cel mai potrivit drum împreună”, au transmis cadrele didactice de la Școala 11 Botoșani.

Citeste mai mult

Educație

Sesiunea specială a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile olimpice va începe pe 15 mai

Publicat

acum 10 ore

vineri, 31.03.2023

de

Sesiunea specială a examenului de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile olimpice şi la competiţiile sportive şi artistice internaţionale va începe pe 15 mai cu proba la Limba şi literatura maternă care va fi susţinută de elevii aparţinând minorităţilor naţionale, potrivit calendarului aprobat de ministrul Educaţiei.

Înscrierea candidaţilor pentru susţinerea sesiunii speciale se va face în zilele de 11 şi 12 mai.

Proba obligatorie a profilului este programată pe 16 mai , iar cea la alegere a profilului şi specializării o zi mai târziu, pe 17 mai.

Următoarea probă – Limba şi literatura română – va fi susţinută pe 18 mai.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română v avea loc pe 19 mai, iar între 22 – 23 mai vor fi evaluate competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

Pe 24 mai se vor evalua competenţele digitale, iar elevilor din partea minorităţilor naţionale le vor fi evaluate pe 25 mai competenţele lingvistice de comunicare orală în limba maternă.

Pe 26 mai se vor afişa rezultatele şi tot în aceeaşi zi se vor depune contestaţiile.

Rezultatele finale după rezolvarea contestaţiilor vor fi afişate pe 29 mai. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Legea prin care instalarea oficială a primarilor nu mai poate fi amânată a fost promulgată. Vor intra mai repede în „pâine”

Publicat

acum 11 ore

vineri, 31.03.2023

de

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri, 31 martie, decretul  Legii pentru modificarea art. 150 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Primarii aleși nu vor mai putea fi amânați la depunerea jurământului, iar termenul pentru instalare a fost redus de la 60 de zile la 30.

Legea susținută de o largă majoritate parlamentară modifică modalitate de depunere a jurământului de către primari, pentru a se înlătura unele situații incerte și întârzierile în preluarea mandatelor acestor aleși locali.

Cum arată noua formă a textului de lege:

„Articol unic. – La articolul 150 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 150. – (1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau în cazul când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în această şedinţă.

Încheierea judecătorului delegat este definitivă şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.”

Varianta anterioară a textului de lege:

„(1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor.”

Ce modifică noua formă a legii

Noua formă a articolului 150 alin. (1) din Codul Administrativ scurtează astfel intervalul în care primarul nou ales trebuie să depună jurământul. De asemenea, clarifică și condițiile în care se poate depune jurământul în fața judecătorului, percizând și caracterul definjtiv al încheierii date de judecător.

După alegerile locale din 2020, au existat situații în care primarii aleși au așteptat mai multe săptămâni până să poată prelua mandatul, din cauza unor circumstanțe independente de voința lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii ar putea rămâne fără permis dacă nu-și plătesc amenzile. Care este termenul propus

Publicat

acum 13 ore

vineri, 31.03.2023

de

Un proiect de lege înregistrat pentru dezbateri la Camera Deputaților prevede posibilitatea ca șoferilor care nu plătesc amenzile primite să le fie suspendat permisul de conducere. Inițiativa a fost motivată de nivelul scăzut de încasare a amenzilor rutiere la bugetele locale.

Propunerea este ca permisul să fie suspendat până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost plătită în termen de 60 de zile de la sancționare.

”Art 103 din OUG 195/2002 (Codul Ruter) se modifică și completează astfel:

Suspendarea exercității dreptului de a conduce autovehicule și tractoare agricole sau forestiere se dispune:

f) până în momentul achitării amenzii, dacă aceasta nu a fost achitată în termen de 60 de zile de la sancționarea contravenientului”.

Legislația actuală

”Art. 103

(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune:

a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare

b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.

c) pentru o perioadă de 180 de zile când fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi procurorul sau instanţa de judecată a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal

d) pentru o perioadă de 180 de zile în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane dacă a fost încălcată o regulă de circulaţie pentru care se prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce şi instanţa de judecată sau procurorul a dispus clasarea în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. b), e) şi g) din Codul de procedură penală, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei dacă nu a fost dispusă obligaţia prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal ori încetarea procesului penal în condiţiile art. 16 alin. (1) lit. e) şi g) din Codul de procedură penală

e) pentru o perioadă de 180 de zile, când titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art. 334 alin. (1) şi (3) din Codul penal”.

Motivarea propunerii și opinia parlamentarilor

Inițiatorii menționează că, dincolo de numeroasele accidente rutiere, o altă problemă este nivelul scăzut de achitare a amenzilor rutiere. Aceștia spun că unitățile administrativ-teritoriale nu au instrumente pentru a încasa amenzile și a le transforma în venit la bugetul local, sumele fiind recuperate doar după perioade lungi sau niciodată.

Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL de Alba Florin Roman și alți parlamentari.

Florin Roman a precizat pentru alba24.ro: ”Neîncasarea amenzilor la bugetele locale reprezintă o problemă pentru bugetele locale ale primăriilor, care nu pot realiza astfel veniturile estimate; la redistribuirea de la bugetul național primesc mai puțin decât încasează. În plus, la nivel local nu sunt instrumente pentru executarea silită a contravenienților”.

”1. Nu se încasează banii la buget, deci un prejudiciu la bugetul local. 2. Vine Curtea de Conturi, constată că nu s-au încasat aceste amenzi și impută ca și sarcina administrației locale să recupereze sumele și e foarte greu”, a explicat Laurențiu Leoreanu, deputat PNL, potrivit TVR.

”Sunt de acord cu orice iniţiativă legislativă care aduce mai multe reglementări în acest sens. Ordine şi disciplină şi în trafic”, a precizat Natalia Intotero, deputat PSD, potrivit sursei citate.

”Legislaţia actuală prevede că neatacarea procesului verbal sau a hotărârii judecătoreşti constituie doar titluri executorii. Contravenientul nu suportă o altă sancţiune, decât posibilitatea de a fi executat silit. Din acest motiv, România are un nivel foarte scăzut de plată a amenzilor. Este legală o astfel de modificare”, a declarat Ștefania Ciobănescu, avocat.

”Sunt multe primării care nu încasează amenzi, dar nu se duc și nu execută aceste debite pe care ar trebui să le recupereze. Cred că este o măsură bună”, a spus Ionuț Moșteanu, deputat USR.

În momentul de față, o amendă poate fi achitată la jumătate dacă este plătită în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.

Proiectul urmează să intre la dezbatere pentru vot în Camera Deputaților.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending