Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (122)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

MIHAI EMINESCU – PROBLEMA ŢĂRĂNEASCĂ

Mihai Eminescu. Din „Mâine, duminică, e ziua hotărâtă…” („Timpul” din 8 octombrie 1878): „Să descoperim oare toate păcatele câte s-au comis până în ziua de astăzi contra elementului celui mai conservator din ţară, contra săteanului? Dar nu e lege introdusă care să nu fi distrus sau să fi încercat, ce se păstrează de bătrâni ca obicei al pământului, ca datina moştenită;  nu e şcoală înfiinţată care să nu  fi fost o unealtă contra limbii lui şi a bunului său simţ, nu e instituţie care să fi răspuns la adevăratele lui trebuinţe. În mijlocul formelor cosmopolite, introduse la noi fără alegere, el e singurul ce şi-a păstrat frumoasa  limbă străveche, frumoasele datini, care şi ele pier din zi în zi sub suflarea îngheţată a unui veac străin de toată fiinţa noastră.”

Mihai Eminescu. „Dispreţuieşte orice soi de speculă” (manuscris 2257):  „Dispreţuieşte orice soi de speculă: fie specula de idei a politicienilor, a gazetarului  venal, fie specula de bani a cămătarului şi a negustorului uzurar, fie specula de tine însuţi, a lingăriei şi a cocoteriei. Munca, iubite popor românesc, iată sufletul şi creatoarea tuturor lucrurilor mari.”

Mihai Eminescu. „Munca, iubite popor românesc…” (manuscris 2263):Munca, iubit popor românesc. / Iar ţie îţi zic: / Munca, popor românesc, / Există un secret – Dumnezeul lumii / mecanica universului.”

Mihai Eminescu. Din „De bine de rău…” ( „Timpul” din 15 februarie 1880):  1.„Singurul strat social la noi în ţară care dă producţia cea mare este populaţia rurală.  Care este însă soarta acestei populaţii? Ţăranul în genere este foarte sărac, pentru că produce pentru sine foarte puţin, şi astfel se hrăneşte rău mai mult din cauza lipsei decât din obiceiul frugalităţii; aşa fiind, populaţia de la ţară descreşte mereu. În starea aceasta economică, ţăranul este dat pe mâna unei administraţii stupide, corupte şi brutale, care, în loc să-i îngrijească de interese, să-l ajute a-şi îmbogăţi soarta şi să-l ocrotească, îl prigoneşte, îl jefuiesc şi-l maltratează.”               2. „Ţăranul nostru cu oamenii stăpânirii e ca oaia care umblă printre scaieţi.; în tot scaietele trebuie să lase câte o şuviţă de lână, mai mare ori mai mic, după cum o fi şi scaietele.”

Publicitate

Mihai Eminescu. Din „Ţăranul român, sărmanul ţăran român!…” („Timpul” din 19 aprilie 1879): „Ţăranul român, sărmanul ţăran român! I-am dat moşie de veci pentru ca să o lase în părăginire; l-am făcut singur stăpân pe sine pentru ca nimeni să nu le mai stea în cale celor ce voiesc să-şi facă parte din averea lui; i-am dat drepturi pentru ca noi înşine să tragem foloase din ele; l-am făcut liber ca cerbul în pădurea cutreierată de vânători şi neatârnat ca frunza purtată de vânturi; l-am înăbuşit cu binefacerile libertăţii, încât astăzi îi vine să strige: „Dă-mi, Doamne, o stăpânire aspră şi dreaptă, ca să mă scape de cei ce mă iubesc în gura mare!”  Atunci când coconaşii, unii flămânzi şi alţii îmbuibaţi, au venit cu „libertatea” şi cu „fasoanele” de prin ţările străine şi au început să îmbete lumea cu vorbe frumoase, erau atunci oameni cu greutate şi cu pricepere, care cunoşteau ţara, obiceiurile şi nevoile ei şi care ne ziceau să nu prea ne grăbim cu „libertăţile” şi cu primirea aşezămintelor străine, pentru ca nu cumva să ne pară rău mai târziu.”

Mihai Eminescu.  Din „De doi ani şi mai bine…”  („Timpul” din 27 iulie 1879): „Nu numai legile noastre sunt copiate ad literam de pe legi străine, fără a ţine în seamă nici dreptul naţional moştenit, trecut în codicele vechi, nici stările de lucruri de la noi, dar până şi regulamentele speciale ale serviciilor publice, până  şi circularele ministeriale sunt traduse adeseori după calupuri străine, de se potrivesc sau nu se potrivesc. Această stare de lucruri devine şi mai tristă când vedem că ea, în loc de a înceta, continuă mereu, crescând încă prin veşnica emigrare a junimii studioase în străinătate, de unde ea – în locul culturii adevărate –  aduce suficienţă şi pretenţii cu asupra de măsură exagerate.”

Mihai Eminescu. Din „Două monografii…” („Timpul” din 5 septembrie 1881): „Două monografii s-au scris în timpul din urmă care se ocupă în cea mai mare parte cu soarta populaţiunilor noastre de la ţară.  Una, intitulată „O pagină din istoria contimporană a României din punct de vedere medical, economic şi naţional”, e datorită d-lui dr. Istrati; cealaltă, „Ţăranul”, o datorăm experienţei lungi a d-lui A. V. Millo.  Cartea tânărului medic cuprinde un material foarte bogat pentru explicarea stării actuale a ţării.  Într-un volum de 500 de pagini se ţine seama de studiile demografice făcute până acum, s-arată,  cu date statistice adunate din diferite izvoare, că populaţiunea ţării, îndeosebi elementul român, e supus unei continue descreşteri; că românii emigrează din ţară, iar străinii imigrează; că rasa română degenerează în urma exploatării la care este supusă. Mizeria produsă prin greutăţi publice, parte dă naştere la deosebite boli,  parte favorizează răspândirea lor.  Cartea d-lui A.V. Millo e mai puţin voluminoasă, cestiuni demografice nu sunt atinse aici, dar s-arată clar şi după o zilnică experienţă efectul dezastruos pe care l-au avut  legile nouă. (…) Amândoi autorii sunt inspiraţi de-o adâncă iubire  pentru popor şi amândoi sunt de una şi aceeaşi părere că rasa română e jertfa spoliaţiunii şi a mizeriei produsă în mod artificial; că statul, legile, trebuinţele apusene a claselor dirigente, indiferentismul şi neactivitatea acestor din urmă conspiră a aduce la degenerare tocmai partea cea mai importantă a poporului nostru.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (376)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU ȘI MUZICALITATE

Aflăm din „Doxologia” că Vasile Vasile a fost profesor la şcoli generale şi licee din Bacău şi Piatra Neamţ (1966-1989). Este cunoscut ca fondator şi director al Şcolii Populare de Arte din Piatra Neamţ (1972-1976). Calitatea de bizantolog l-a propulsat ca profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1994). A continuat ca cercetător principal la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Este membru al UCMR, al International Phemenology Institute America şi al altor asociaţii şi fundaţii. A fost distins cu titlul de profesor emerit şi cu Medalia comemorativă Jan Amos Comenius.  L-a preocupat și muzicalitatea versurilor eminesciene în care a identificat „o muzică a firii, a  sferelor și sufletului”.  Din această perspectivă a scris  studiul „De la muzica firii și a sufletului la muzica sferelor” (Editura „Petrion”, București, 2000). Autorul crede că trei factori au contribuit la cultura muzicală a lui Eminescu: 1) lecția folclorului: „de care s-a apropiat cu o sensibilitate aparte  dar și cu o înțelegere profundă a melosului specific al acesteia”; 2) lecții de inițiere în muzica cultă: „acasă la conacul de la Ipotești, cu doamna Heller, soția administratorului moșiei Balș, care dădea lecții și surorii Aglae”; 3) calitatea de corist:pe care o avea în trupele de teatru cu care colinda țara”.

Studiul lui Vasile Vasile  pune în evidență  șapte factori care completează la Eminescu muzica firii, a sufletului și a sferelor: 1) „muzicalitatea poeziei”; 2)„muzicalitatea limbii”; 3) „structura simfonică a marilor creații”; 4) „este un mare maestru al orchestrației poetice”; 5) „timbrurile poetice sunt nerepetabile”; 6) „cine preia un timbru eminescian în poezia sa, se simte imediat imitația”, 7) „e un mare simfonist în sensul aplicării travaliului tematic”.

Spre exemplu, autorul vede în „Luceafărul” „o minunată construcție simfonică”, iar în „Scrisoare III” „un dublu tematism de sonată”.  Acest bitematism se caracterizează  atât prin „confruntări liniștite și senine”, cât și  prin confruntări „tumultoase și cosmice”.  Mai mult, „ambele forțe se prezintă într-un crescendo de tipul celor beethoveniene”.

În ceea ce privește instrumentele muzicale prezente în poezia lui Eminescu, Vasile Vasile  sesizează rolul  lor în susținerea  demersului poetic. Buciumul  este văzut ca „un mijloc de sporire a sacralității timpului și spațiului în care evoluează eroii săi”. Cornul este „legat de mitic și fantastic”, în timp ce lira este „simbolul orficului ca modalitate de restabilire a unei armonii cosmice pierdute și un însemn sacru al unui neam din sânul căruia au ieșit cântăreți și eroi”.

Publicitate

Concluzia mare a lui Vasile Vasile privind muzica/muzicalitatea  la Eminescu  este: „Creația sa este dominată de tendința spre o armonie senină prin contopirea celor mai variate sunete, tehnică pe care în muzică o găsim la Mozart și Schubert”.

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Dacă lucrările la A7 și A8 nu continuă, vom VOTA următoarea moțiune de cenzură la adresa Guvernului

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, lansează un apel ferm către toți parlamentarii din Moldova pentru a susține public proiectele autostrăzilor A7 și A8, considerate vitale pentru dezvoltarea regiunii.

Budăi critică atitudinea unor aleși din opoziție, acuzându-i că preferă atacurile politice în locul sprijinirii proiectelor de infrastructură.

„Observ că, în loc să ne unim cu toții în jurul a două proiecte atât de importante pentru zona noastră, un domn parlamentar de la USR preferă atacul politic. Cred că ar trebui să pună umărul la sprijinirea acestor proiecte, nu să-i atace pe cei care le susțin”, a declarat acesta.

În urma discuțiilor din interiorul guvernului privind prioritizarea lucrărilor, Budăi propune trei pași concreți: Parlamentarii din Moldova să își exprime public sprijinul pentru A7 și A8, apoi să solicite clarificări oficiale privind continuarea lucrărilor, iar dacă răspunsurile nu vor fi satisfăcătoare, să voteze următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului.

„Moldova nu poate fi tratată ‘la și altele’. Domnule Bolojan, România trebuie să fie dezvoltată echilibrat în toate zonele, nu doar în vest, la dumneavoastră acasă”, a subliniat Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Țigări de contrabandă, descoperite în Piața Centrală din Dorohoi. Șoferul riscă ani grei de închisoare

Publicat

Publicitate

Sâmbătă dimineață, 9 august, un echipaj de jandarmi a depistat în zona Pieței Centrale din municipiul Dorohoi un bărbat care transporta, în portbagajul și pe bancheta din spate a autoturismului personal, 541 de pachete de țigări de proveniență extracomunitară, pregătite pentru vânzare.

În urma controlului, jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală, bărbatul fiind cercetat pentru nerespectarea Codului Fiscal. Conform legii, deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a mai mult de 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Documentele procedurale vor fi înaintate Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Botoșani, împreună cu întreaga cantitate de țigări confiscată. Autovehiculul folosit la transport a fost indisponibilizat.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani desfășoară periodic misiuni pentru combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile, în special în piețele agroalimentare din județ, această acțiune fiind parte din obiectivele stabilite pentru anul 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

Avertizare de vreme severă la Botoșani. Cod Galben de vânt cu viteze cuprinse între 50 și 60 km/h

Publicat

Publicitate

Începând din această seară, de la ora 21:00, și până mâine dimineață, la ora 06:00, județul Botoșani se va afla sub incidența unui Cod Galben de vânt, a transmis astăzi ISU Botoșani.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, rafalele vor atinge viteze cuprinse între 50 și 60 km/h, fiind posibile intensificări temporare mai puternice în zonele deschise.

Autoritățile recomandă populației să fie atentă la obiectele care pot fi dislocate de vânt și să evite deplasările în apropierea copacilor sau a stâlpilor de electricitate, pentru a preveni eventuale accidente.

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ.

Publicitate

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending