Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (121)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Gheorghe Tomozei. Despre sonetele lui Eminescu. „Eminescu a scris 26 de sonete, realizând o interpretare proprie a endecasilabului iambic inspirată de varietăţile ritmice ale tipurilor de versificaţie germanică şi prin eliminarea (după L. Galdi) a formei de endecasilab „a maiore” şi utilizarea cezurii flotante, aparent nemotivată de sintaxa genului, dar sugerând o mai modernă exprimare, capabile să înlăture obositoare regularităţi şi să confere o ideală capacitate de surpriză. Conştient de autenticitatea inovaţiilor sale , Eminescu îşi denunţă sistemul într-un sonet simbolic intitulat „Iambul”, care îi  sintetizează opţiunile: cezura fluctuantă nu prejudiciază discursul ritmic şi ceva din aura glacială a sonetului clasic dispare, sonetul e „umanizat”, el capătă neaşteptate vibraţii muzicale şi culori, el dobândeşte o „viaţă” interioară dinamizatoare.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Iambul” (1878). „De mult mă lupt cătând în vers măsura, / Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura. // Ce aspru mişcă pânza de la steaguri, / Trezind în suflet patima şi ura – / Dar iar cu dulce glas îţi împle gura / Atunci când Amor timid trece praguri! //  De l-am aflat la noi a spune n-o pot; / De poţi s-auzi în el al undei şopot, / De e al lui cu drept acel preambul – //  Aceste toate singur nu le judec… / Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / Puternic iar – de-o vreme – e pururi iambul.”

Publicitate

Gheorghe Tomozei. Despre cele trei sonete, fără titlu, ale lui Eminescu tipărite în „Convorbiri literare” din 1 octombrie 1879. Preluând din începutul primului vers, acestea sunt: „Afară-i toamnă…”, „Sunt ani la mijloc…” şi „Când însuşi glasul…”. „… apărute la numai 11 ani de la „Cursul integru de poesie generale” al lui Heliade, îmbogăţesc brusc poezia noastră cu creaţii fără egal, de neprevestit aproape pentru cel familiarizat cu lirica secolului al XIX-lea, dovadă a rapidei expansiuni a geniului românesc în zona de spiritualitate pentru care aparent n-a avut chemarea predestinării. (…) Tripticul eminescian de sonete a conferit literaturii române o fantastă saturare a formulei tehnice, sonete rămase pentru generaţiile ce au urmat stingerii Luceafărului modele fără cusur, întruchipări ale perfecţiunii.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Afară-i toamnă…”.  „Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; / Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri / Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. // Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, / N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată; / Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată, / Să stai visând la foc, de somn să picuri. // Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri, / Visez la basmul vechi al zânei Dochii; / În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; // Deodat-aud foşnirea unei rochii, / Un moale pas abia atins de scânduri… / Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Sunt ani la mijloc…”.  „Sunt ani la mijloc şi încă mulţi vor trece / Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm, / Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm, / Minune cu ochi mari şi mână rece. // O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi, / Privirea ta asupra mea se plece, / Sub raza ei mă lasă a petrece / Şi cânturi nouă smulge tu din liră-mi. // Tu nici nu ştii a ta apropiere / Cum inima-mi de-adânc o linişteşte, / Ca răsărirea stelei în tăcere; // Iar când tevăd zâmbind copilăreşte, / Se stinge-atunci o viaţă de durere, / Privirea-mi arde, sufletul îmi creşte.”

Publicitate

Mihai Eminescu. Sonetul  „Când însuşi glasul…”.   „Când însuşi glasul gândurilor tace, / Mă-ngână cântul unei dulci evlavii – / Atunci te chem: chemarea-mi asculta-vei? / Din neguri reci plutind te vei desface? // Puterea nopţii blând însenina-vei / Cu ochii mari şi purtători de pace? /Răsai din umbra vremilor încoace, / Ca să te văd venind – ca-n vis, aşa vii! // Cobori încet…aproape, mai aproape, / Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă, / A ta iubire cu-n suspin arat-o, // Cu geana ta m-atinge pe pleoape, / Să simt fiorii strângerii în braţe – / pe veci pierduto, vecinic adorato!”

Editori ai sonetelor lui Eminescu. 1. Louis Barrol: „Sonnets” („Socec”, 1933, 9 sonete); 2. Petru Creţia: „Sonete” („Porto-Franco”, Galaţi, 1991, 1997, 32 de sonete); Emanoil Marcu: „Elegii şi sonete” (bilingvă româno-franceză, „Junimea”, Iaşi, 1994, 23 de sonete); Ion V. Boieriu: „Sonete” („Dacia”, Cluj-Napoca, 1995, 32 de sonete); Florica Gh. Ceapoiu, Florian Chelu Madeva: „Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul. Lucrare tehnică şi estetică” („Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2018, toate sonetele). Datele acestei secvenţe au fost extrase dintr-un „dosar de presă” al Editurii „Junimea”, semnat de Mircea Coloşenco.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din Botoșani. Zeci de credincioși prezenți la Denia Prohodului Domnului

Publicat

Publicitate

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, municipiul Botoșani, credincioșii tânguindu-se la cântarea Prohodului Domnului, asemenea ortodocșilor din lumea întreagă în VINEREA MARE sau „vinerea seacă” cum o numesc oamenii din popor. Cu haine cernite, cu lumânări aprinse, mulți dintre ei cu lacrimile șiroind, zeci credincioși au înconjurat biserica în cântări sfâșietoare, într-o procesiune care prefigurează înmormântarea Mântuitorului.

Ziua a început cu slujba Vecerniei din Vinerea Patimilor, numită și Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf, care se săvârșește în cursul dimineții din Vinerea Mare. Aici are loc procesiunea scoaterii din sfântul altar a sfântului Epitaf, care este aşezat în mijlocul bisericii.

Sfântul Epitaf, numit şi Sfântul Aer, este o pânză de in sau de mătase, pe care se află imprimată, brodată sau pictată Icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la slujba Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii. În cadrul acestei slujbe, preoții și credincioșii vor purta în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. După încheierea pro­ce­siu­nii, Sfân­tul Epi­taf este dus în Sfân­tul Altar, fiind aşe­zat pe Sfântă Masă unde va rămâne în toată peri­oada pas­cală – până în aju­nul săr­bă­to­rii Înălţă­rii Dom­nu­lui, când este aşe­zat la locul său, în biserică, se arată în „Învățătura de credință ortodoxă”.

Publicitate

Seara, la ora 18.00, credincioșii au umplut biserica la Denia Prohodului Domnului. După intonarea celor trei stări ale Prohodului, au înconjurat biserica cu Sfântul Epitaf, după care la întoarcerea în sfântul lăcaș au plecat genunchii la citirea pericopei evanghelice. Slujba s-a încheiat cu cuvântul de învățătură al părintelui paroh Liviu Florariu, care a scos în evidență frumusețea cântărilor de la Prohodul Domnului. „Sunt cântări de o frumusețe aparte. Parcă îți încălzesc inima, parcă te gândești cum Domnul s-a răstignit pe cruce, a răbdat pentru noi, oamenii, iar acum se coboară cu trupul în mormânt”, a spus în cuvântul său părintele Liviu (VIDEO integral în articol) .

Prohodul este ultima slujbă a Deniilor şi poate cea mai înălțătoare. Peste o zi credincioșii se vor întâlni din nou și starea de tristețe va dispărea, preschimbându-se în Bucuria Învierii când vor auzi salutul pascal: „Hristos a înviat!”.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Un bărbat din Ungureni era să dea foc la casă. Intervenția pompierilor a limitat proporțiile incendiului violent

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Plopenii Mici. Proprietarul tăia, cu ajutorul unui flex, o bucată de tablă, iar scânteile au ajuns pe furaje. În scurt timp, flăcările au cuprins întregul depozit. Soția proprietarului a sunat după ajutor la pompieri, îngrijorată că incendiul s-ar putea extinde la casa, aflată la mai puțin de zece metri de depozitul de furaje.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ungureni, cu două buldoexcavatoare. Aceștia au constat că ardeau aproximativ 1500 de baloți de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de patru ore. Au ars aproximativ 70 de tone de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Au fost protejate de foc mai multe construcții din gospodărie.

Informare preventivă

Publicitate

Utilizarea aparatelor de sudură sau de tăiere a metalelor fără luarea măsurilor necesare pentru prevenirea incendiilor poate fi foarte periculoasă. Scânteile mecanice provenite de la astfel de aparate pot aprinde materialele combustibile din apropiere, iar flăcările se pot extinde în timp scurt.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, pompierii reamintesc cetățenilor că efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni, care prezintă pericol de incendiu, se poate executa în siguranță numai după ce s-au luat măsuri pentru îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile.

De asemenea, în locurile în care se desfășoară astfel de activități trebuie să fie asigurate mijloace de limitare şi de stingere a incendiilor.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tânără rănită, dusă cu ajutorul pompierilor la ambulanță

Publicat

Publicitate

O tânără, în vârstă de 25 de ani, din localitatea Cătămărăști Deal, rănită după ce a căzut de pe bicicletă, a avut nevoie de ajutorul pompierilor militari pentru a ajunge la ambulanță. Evenimentul a avut loc în pădurea Ipotești, într-o zonă greu accesibilă dintre Lacul cu Nuferi și Observator, în această după-amiază.

La caz s-a deplasat, inițial, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Cadrele medicale au constatat faptul că nu o pot transporta la ambulanță și au solicitat sprijinul pompierilor.

Un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o șenilata a ajuns, în cel mai scurt timp, la tânăra rănită și a adus-o, în siguranță, la ambulanța SAJ. Ulterior, pacienta a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Publicitate

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani

Publicat

Publicitate

Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia, Botoșani.
Ioan Butnaru a vorbit despre candidatura sa pentru un nou mandat de primar al acestei comune, dar și despre investițiile care se fac în această zonă din Nordul României prin Programul Național de Reconstrucție și Dezvoltare (PNRR), Programul Național „Anghel Saligny”, proiectele care se desfășoară prin AFM, PIM, POR sau cu bani de la Compania Națională de Dezvoltare. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending