Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (121)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

Gheorghe Tomozei. Despre sonetele lui Eminescu. „Eminescu a scris 26 de sonete, realizând o interpretare proprie a endecasilabului iambic inspirată de varietăţile ritmice ale tipurilor de versificaţie germanică şi prin eliminarea (după L. Galdi) a formei de endecasilab „a maiore” şi utilizarea cezurii flotante, aparent nemotivată de sintaxa genului, dar sugerând o mai modernă exprimare, capabile să înlăture obositoare regularităţi şi să confere o ideală capacitate de surpriză. Conştient de autenticitatea inovaţiilor sale , Eminescu îşi denunţă sistemul într-un sonet simbolic intitulat „Iambul”, care îi  sintetizează opţiunile: cezura fluctuantă nu prejudiciază discursul ritmic şi ceva din aura glacială a sonetului clasic dispare, sonetul e „umanizat”, el capătă neaşteptate vibraţii muzicale şi culori, el dobândeşte o „viaţă” interioară dinamizatoare.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Iambul” (1878). „De mult mă lupt cătând în vers măsura, / Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura. // Ce aspru mişcă pânza de la steaguri, / Trezind în suflet patima şi ura – / Dar iar cu dulce glas îţi împle gura / Atunci când Amor timid trece praguri! //  De l-am aflat la noi a spune n-o pot; / De poţi s-auzi în el al undei şopot, / De e al lui cu drept acel preambul – //  Aceste toate singur nu le judec… / Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / Puternic iar – de-o vreme – e pururi iambul.”

Gheorghe Tomozei. Despre cele trei sonete, fără titlu, ale lui Eminescu tipărite în „Convorbiri literare” din 1 octombrie 1879. Preluând din începutul primului vers, acestea sunt: „Afară-i toamnă…”, „Sunt ani la mijloc…” şi „Când însuşi glasul…”. „… apărute la numai 11 ani de la „Cursul integru de poesie generale” al lui Heliade, îmbogăţesc brusc poezia noastră cu creaţii fără egal, de neprevestit aproape pentru cel familiarizat cu lirica secolului al XIX-lea, dovadă a rapidei expansiuni a geniului românesc în zona de spiritualitate pentru care aparent n-a avut chemarea predestinării. (…) Tripticul eminescian de sonete a conferit literaturii române o fantastă saturare a formulei tehnice, sonete rămase pentru generaţiile ce au urmat stingerii Luceafărului modele fără cusur, întruchipări ale perfecţiunii.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Afară-i toamnă…”.  „Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată, / Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; / Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri / Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. // Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, / N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată; / Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată, / Să stai visând la foc, de somn să picuri. // Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri, / Visez la basmul vechi al zânei Dochii; / În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; // Deodat-aud foşnirea unei rochii, / Un moale pas abia atins de scânduri… / Iar mâni subţiri şi reci mi-acopăr ochii.”

Mihai Eminescu. Sonetul „Sunt ani la mijloc…”.  „Sunt ani la mijloc şi încă mulţi vor trece / Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm, / Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm, / Minune cu ochi mari şi mână rece. // O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi, / Privirea ta asupra mea se plece, / Sub raza ei mă lasă a petrece / Şi cânturi nouă smulge tu din liră-mi. // Tu nici nu ştii a ta apropiere / Cum inima-mi de-adânc o linişteşte, / Ca răsărirea stelei în tăcere; // Iar când tevăd zâmbind copilăreşte, / Se stinge-atunci o viaţă de durere, / Privirea-mi arde, sufletul îmi creşte.”

Publicitate

Mihai Eminescu. Sonetul  „Când însuşi glasul…”.   „Când însuşi glasul gândurilor tace, / Mă-ngână cântul unei dulci evlavii – / Atunci te chem: chemarea-mi asculta-vei? / Din neguri reci plutind te vei desface? // Puterea nopţii blând însenina-vei / Cu ochii mari şi purtători de pace? /Răsai din umbra vremilor încoace, / Ca să te văd venind – ca-n vis, aşa vii! // Cobori încet…aproape, mai aproape, / Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă, / A ta iubire cu-n suspin arat-o, // Cu geana ta m-atinge pe pleoape, / Să simt fiorii strângerii în braţe – / pe veci pierduto, vecinic adorato!”

Editori ai sonetelor lui Eminescu. 1. Louis Barrol: „Sonnets” („Socec”, 1933, 9 sonete); 2. Petru Creţia: „Sonete” („Porto-Franco”, Galaţi, 1991, 1997, 32 de sonete); Emanoil Marcu: „Elegii şi sonete” (bilingvă româno-franceză, „Junimea”, Iaşi, 1994, 23 de sonete); Ion V. Boieriu: „Sonete” („Dacia”, Cluj-Napoca, 1995, 32 de sonete); Florica Gh. Ceapoiu, Florian Chelu Madeva: „Din laboratorul lui Mihai Eminescu. Sonetul. Lucrare tehnică şi estetică” („Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2018, toate sonetele). Datele acestei secvenţe au fost extrase dintr-un „dosar de presă” al Editurii „Junimea”, semnat de Mircea Coloşenco.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ITM Botoșani, în dialog cu angajatorii din agricultură și silvicultură pentru respectarea legislației muncii

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a organizat pe data de 29.05.2025 o întâlnire cu angajatorii care desfășoară activități în domeniul agricultură, pescuit și acvacultura, vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe, silvicultura și alte activități forestiere și exploatare forestieră, la sediul Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională a Inspecției Muncii Botoșani.

Întâlnirea a avut ca temă informarea și conștientizarea angajatorilor din domeniul agriculturii cu privire la modul de respectare a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, precum și modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă.

Scopul întâłnirii a fost de a discuta teme de interes pentru aceste domenii, în contextul reglementărilor legislative în vigoare, precum și pentru a răspunde preocupărilor angajatorilor din județ cu activitate în aceste domenii.

Au avut loc dezbateri care au vizat cele mai importante și de interes teme din sfera domeniilor de activitate ale celor 22 angajatori participanți.

Au fost discuții pe marginea modificărilor legislative din domeniile Relațiilor de muncă (Legea nr.53/2003, Legea nr.202/2002, Legea nr.367/2022, HG NR.295/2025, OUG nr.1107/2025 , Legea nr.52/2011) și a Securității și sănătății în muncă. Au fost prezentate informații complete despre întocmirea contractelor individuale de muncă, activitatea zilierilor, noutăți privind platforma Reges-Online, precum și obligații ale angajatorilor din aceste domenii în ceea ce privește sănătatea și securitatea lucrătorilor (organizarea activităţii de prevenire şi protecţie; luarea măsurilor necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităților; asigurarea de către angajator a unei instruiri adecvate în domeniul SSM la angajare, la locul de muncă, periodic și oricând este necesar, inclusiv cu privire la riscurile generate de agenţi chimici periculoşi; riscuri generate de expunerea la agenți biologici la locurile de muncă; întocmirea planului de prevenire şi protecţie; existența evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; efectuarea verificărilor periodice ale echipamentelor de muncă de către persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale; asigurarea echipamentului individual de protecţie adecvat riscurilor evaluate; realizarea semnalizării de securitate şi sănătate la locul de muncă; dacă instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii sunt protejaţi în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă; despre manipularea manuală și mecanică a maselor de către lucrători; aspecte legislative din domeniul securității și sănătății în muncă privind activitatea desfășurată cu zilieri).

Dialogul constructiv dintre părțile participante a fost susținut din partea ITM Botoșani de către d-na Daniela Petronela Lozneanu – Inspector-șef, d-na Alina Pahone – Inspector-șef adjunct Relații de Muncă, d-l Dan Moldovanu – Inspector-șef adjunct Securitate și Sănătate în Muncă. Din partea Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională a Inspecției Muncii Botoșani a participat d-na Doina Barbacaru – Director și d-na Dana Stoica – inspector de specialitate care au prezentat ofertele de cursuri în domeniul securității și sănătății în muncă, resurse umane, precum și workshop-uri privind platforma REGES ONLINE.

Publicitate

In sesiunea de întrebări și răspunsuri, s-au atins teme importante, s-au dezbătut spețe întâlnite în desfășurarea activității angajatorilor prezenți și s-au prezentat problemele cu care se confruntă angajatorii în aplicarea legislației muncii, aceștia primind îndrumări și clarificări de la reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Pentru aplicarea corectă a prevederilor legale și pentru soluționarea cât mai rapidă a solicitărilor venite din partea angajatorilor, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă și-au arătat disponibilitatea de a răspunde prompt, ori de câte ori vor fi solicitați.

Citeste mai mult

Eveniment

Orașele Ștefănești și Săveni rămân fără apă. De vină ar fi o intervenție necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează consumatorii că, începând de astăzi, 03 iunie 2025, va fi întreruptă furnizarea apei potabile, pentru o perioadă estimată de 24h, ca urmare a unor lucrări efectuate de Administrația Națională Apele Române -Exploatarea Complexă Stânca Costești, la priza de captare a apei.  

Intervenția este necesară din cauza colmatării cu aluviuni, în contextul creșterii debitului râului Prut, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile.

Vor fi afectați  consumatorii din orașul Ștefănești, orașul Săveni, respectiv din comunele: Adășeni, Albești, Avrămeni, Călărași, Coțușca, Dângeni, Dobârceni, Durnești,  Drăgușeni, Hănești,  Hlipiceni, Manoleasa, Mihălășeni, Românești, Răuseni, Santa Mare, Știubieni, Todireni, Trușești, Ungureni și Vlăsinești.

            Reluarea furnizării apei potabile se va face treptat, în funcție de stabilizarea sistemului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Mucenici Luchilian, Ipatie și Paula fecioara

Publicat

Publicitate

Sfântul Luchilian a trăit pe ­vremea împăratului Aurelian (270-275) și a fost păgân o lungă perioadă din viața sa. Dar, întorcându-se de la idoli la credința în Hristos, a primit Sfântul Botez ­și pe mulți îi întorcea de la deșertă­ciunea și pierzarea idolilor.

Pentru că devenise creștin, a fost prins și dus înaintea dregătorului Silvan care îl silea să se lepede de Hristos. Sfântul Luchilian, nevrând să se întoarcă la slujirea idolească, a fost cumplit chinuit, apoi a fost aruncat într-un cuptor cu foc, împreună cu alți creștini, dar au ieșit de acolo nevătămați. Deci, fiind duși la Bizanț, acelora li s-au tăiat capetele, iar pe Sfânt l-au spânzurat pe o cruce și așa și-a dat sufletul în mâinile Domnului.

Și era acolo de față și Sfânta Paula fecioara, care purtase de grijă de rănile sfinților, iar după moartea acestora, de moaștele lor. Deci, fiind și ea prinsă, a fost adusă în faţa judecătorilor şi nevrând să jertfească idolilor a fost bătută crunt cu nuiele. După ce i s-au vindecat rănile, s-a învrednicit a vedea un înger al lui Dumnezeu, care a întărit-o în credinţă şi în suportarea chinurilor ce aveau să vină peste ea.

Deci, la a doua înfăţişare îna­in­tea judecătorului, a fost bătută peste gură şi nevrând să se lepede de Hristos a fost aruncată într-un cuptor încins, de unde a ieşit nevătămată. După multe chinuri, din porunca dregătorului i s-a tăiat capul, chiar în locul în care suferise moarte martirică şi Sfântul Luchilian.

Citeste mai mult

Eveniment

Câinii polițiști din Botoșani intră în era modernă. Echipamente noi pentru Serviciul Criminalistic

Publicat

Publicitate

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani a fost înființat în anul 2024, Compartimentului de Poliție Canină, care funcționează în structura Serviciului Criminalistic.

Astăzi, 2 iunie, instituția noastră face un nou pas important în direcția modernizării și eficientizării activității operative, prin achiziția de către Inspectoratul General al Poliției Române, a unor autospeciale marca Dacia Duster, omologate pentru transportul exemplarelor canine.

Autovehiculul care a intrat în dotarea Compartimentului de Poliție Canină al I.P.J. Botoșani este configurat special pentru a asigura condiții optime de siguranță și confort, atât pentru câinii de serviciu, cât și pentru conductorii acestora.

Autospeciala contribuie direct la creșterea eficienței intervențiilor polițiștilor în teren, în misiuni precum: căutarea și prinderea infractorilor, identificarea persoanelor dispărute sau detectarea substanțelor interzise.

Toate dotările Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani sunt realizate cu scopul de a eficientiza munca polițiștilor și de a răspunde prompt și eficient provocărilor operative. Ne aliniem astfel standardelor polițiilor europene, investind constant în resurse umane și logistice performante.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending