Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (12)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 1, ianuarie 2022.  Apărută cu o mică întârziere, poşta mi-a adus  revista pe 8 februarie.  Prima pagină îl prezintă pe Eminescu, posibil semn că revista îşi dedică paginile „Luceafărului poeziei româneşti”. Nu este chiar aşa. Doar un singur articol semnat de Mihai Zamfir şi intitulat „Ziua lui Eminescu”. Mihai Zamfir îşi începe  scurtul eseu cu o întrebare: „I se poate pune la îndoială lui Eminescu valoarea absolută?” Şi tot el răspunde: „Răspunsul e negativ. Nici unui român care ţine condeiul în mână, nici unui critic, filozof sau ziarist nu-i trece prin minte să întreprindă un asemenea exerciţiu, sortit din pornire eşecului.  Cei câţiva contemporani ai poetului care au ridicat rezerve sau l-au calomniat au intrat în istorie drept exemple aberante de mărginire sau de  stupiditate. Eminescu rămâne unic şi inegalabil. Acest statut, la care s-a ajuns în chip progresiv, de-a lungul unui secol şi ceva de posteritate, evidenţiază un singur lucru:  Eminescu a depăşit graniţele literaturii pentru a deveni simbolul unor realităţi spirituale mult mai generale; ele ating teritorii îndepărtate de literatură, precum politica, filozofia, istoria, lingvistica sau economia. Eminescu, emblemă naţională, e totuşi un caz aproape fără precedent. Continuă Mihai Zamfir: ”Dispunem de suficiente documente autentice privitoare la viaţa poetului pentru a ne da seama că pe el îl caracteriza o modestie comportamentală legendară. Perfect convins de propria sa valoare poetică şi intelectuală, Eminescu se manifestă ca persoană socială fără nici un fel de orgoliu sau de vanitate. Admiraţia unanimă a unui întreg popor pentru el, pe timp nedeterminat de lung, i-ar fi provocat o mare surpriză. Corespondenţa, şi mai ales scrisorile către Veronica Micle, recent descoperite şi publicate, rămâne o mărturie a nivelului social şi material modest la care poetul se situa pe el însuşi.”  Mihai Zamfir crede că diminuarea lecturii poeziilor sale, prezenţa numelui său în discursuri solemne şi programe politice, ignorarea  exegezei eminesciene din ultimele decenii au dus la un recul în interpretarea poeziilor acestuia. Merită reţinut finalul acestui eseu: Pentru românii anului 2022, mai familiare decât poezia lui Eminescu au devenit „Premiul Naţional pentru Poezie” din luna ianuarie, apoi aşa-numita „Zi a Culturii”, legată tot de 15 ianuarie, Teatrul „Eminescu”, Librăria „Eminescu”, Editura cu acelaşi nume. Câteva dintre apelativele de recunoaştere a lui Eminescu au luat naştere mai mult sau mai puţin întâmplător, dar s-au fixat cu forţa lucrurilor comune. Alături de „Poetul Naţional”, acela de „Luceafărul poeziei româneşti” are, în discursul obişnuit aceeaşi persistenţă diabolică. De unde provine el? Unul dintre cei câţiva vorbitori la înmormântarea lui Eminescu, un student,  a avut în acea zi de iunie 1889 inspiraţia de a-l omagia pe marele dispărut numindu-l „luceafărul poeziei româneşti. Metafora a prins imediat şi s-a răspândit pe cât de larg, pe atât de durabil. Titlul a fost de altfel preluat şi de o importantă revistă culturală bucureşteană. Care o fi ea?”

Mihai Zamfir nu nominalizează acea revistă, dar noi ştim că ea este chiar revista în care şi-a publicat acest eseu şi pe care o prezentăm aici. Mai ştim că acel student se numeşte Constantin B. Stamatin, poreclit, după nasul său mare, Nazone şi care mai semna şi C.B.S. Era  vrâncean din Focşani, se trăgea dintr-o familie de boieri a căror rădăcini duceau până spre neamul domnesc al Movileştilor.  „Ziarul de Vrancea” din 15 ianuarie 2020  menţionează că în „Adeverul” nr. 252 din 18 iunie 1889 se publica o notiţă care începea astfel : „Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, s-a stins. Veste dureroasă, veste sfâşietoare, pentru aceia care l-au cunoscut, l-au simţit, l-au înţeles şi l-au iubit”. Nota era semnată C.B.S.

Botoşaniul e prezent  în acest număr al revistei „Luceafărul de dimineaţă” şi prin Gellu Dorian care publică  proza „Cititorul şi escrocii”. De factură sociologică, având şi inserţii psihologice, textul se citeşte cu interes. Mesajul e unul clar: în societatea actuală, una a globalizării, intelectualii cad victime din cauza propriilor naivităţi. Este interesant cum începe proza: „Ce nume să-i dau personajului meu? Radu, Fănică, Nicu, Ghiţă, Sandu?  Că mai toţi purtătorii acestui nume au păţit-o în aceeaşi vară, în diverse locuri, toate prin parcările unor supermarketuri. Raul! Cred că o să-i dau numele Raul. Nu este scriitor, e cititor de reviste literare, pasionat, funcţionând ca un cronometru în fiecare joi, când îl poţi vedea la ora 9.30 la chioşcul de presă de la Carrefour, iar, când acesta e închis, la cel de la Kaufland. Nu se abonează fiindcă nu are răbdare până vine poştaşul, care le mai şi lasă pe scara blocului, deşi el are în uşă o cutie specială pentru aşa ceva. În fiecare joi mergea să-şi cumpere revistele literare. A ales de o bucată de vreme să meargă la un chioşc de la Carrefour. Acolo erau două parcări. În acea zi a hotărât să-şi parcheze maşina în parcarea dinspre şosea. De regulă, mergea în parcarea mare, dar atunci aşa a hotărât, dintr-o grabă pe care apoi nu şi-a justificat-o. Nu era nici ora lui obişnuită de cumpărare a revistelor.”

Revista acordă o pagină poetului  Adrian Alui Gheorghe. Reţin din poemul „Recitind Nichita Stănescu”: „grimasa doamnei cu privirea albastră / este o elegie o rostesc cu voce tare, / are ochii mari, buze însângerate, / silabisesc teşitura dintre nas şi frunte // ca şi cum mi-aş aduce aminte / ceva subînţeles dintr-o viaţă imemorabilă, / doamnă, aş vrea să-i strig, / e adevărat că dumneavoastră sunteţi // o rimă îmbrăţişată dintr-o poezie / de Nichita Stănescu? / dar femeia trece strada printre virgule / şi printre maşinile care o claxonează tandru”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending