Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (12)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 1, ianuarie 2022.  Apărută cu o mică întârziere, poşta mi-a adus  revista pe 8 februarie.  Prima pagină îl prezintă pe Eminescu, posibil semn că revista îşi dedică paginile „Luceafărului poeziei româneşti”. Nu este chiar aşa. Doar un singur articol semnat de Mihai Zamfir şi intitulat „Ziua lui Eminescu”. Mihai Zamfir îşi începe  scurtul eseu cu o întrebare: „I se poate pune la îndoială lui Eminescu valoarea absolută?” Şi tot el răspunde: „Răspunsul e negativ. Nici unui român care ţine condeiul în mână, nici unui critic, filozof sau ziarist nu-i trece prin minte să întreprindă un asemenea exerciţiu, sortit din pornire eşecului.  Cei câţiva contemporani ai poetului care au ridicat rezerve sau l-au calomniat au intrat în istorie drept exemple aberante de mărginire sau de  stupiditate. Eminescu rămâne unic şi inegalabil. Acest statut, la care s-a ajuns în chip progresiv, de-a lungul unui secol şi ceva de posteritate, evidenţiază un singur lucru:  Eminescu a depăşit graniţele literaturii pentru a deveni simbolul unor realităţi spirituale mult mai generale; ele ating teritorii îndepărtate de literatură, precum politica, filozofia, istoria, lingvistica sau economia. Eminescu, emblemă naţională, e totuşi un caz aproape fără precedent. Continuă Mihai Zamfir: ”Dispunem de suficiente documente autentice privitoare la viaţa poetului pentru a ne da seama că pe el îl caracteriza o modestie comportamentală legendară. Perfect convins de propria sa valoare poetică şi intelectuală, Eminescu se manifestă ca persoană socială fără nici un fel de orgoliu sau de vanitate. Admiraţia unanimă a unui întreg popor pentru el, pe timp nedeterminat de lung, i-ar fi provocat o mare surpriză. Corespondenţa, şi mai ales scrisorile către Veronica Micle, recent descoperite şi publicate, rămâne o mărturie a nivelului social şi material modest la care poetul se situa pe el însuşi.”  Mihai Zamfir crede că diminuarea lecturii poeziilor sale, prezenţa numelui său în discursuri solemne şi programe politice, ignorarea  exegezei eminesciene din ultimele decenii au dus la un recul în interpretarea poeziilor acestuia. Merită reţinut finalul acestui eseu: Pentru românii anului 2022, mai familiare decât poezia lui Eminescu au devenit „Premiul Naţional pentru Poezie” din luna ianuarie, apoi aşa-numita „Zi a Culturii”, legată tot de 15 ianuarie, Teatrul „Eminescu”, Librăria „Eminescu”, Editura cu acelaşi nume. Câteva dintre apelativele de recunoaştere a lui Eminescu au luat naştere mai mult sau mai puţin întâmplător, dar s-au fixat cu forţa lucrurilor comune. Alături de „Poetul Naţional”, acela de „Luceafărul poeziei româneşti” are, în discursul obişnuit aceeaşi persistenţă diabolică. De unde provine el? Unul dintre cei câţiva vorbitori la înmormântarea lui Eminescu, un student,  a avut în acea zi de iunie 1889 inspiraţia de a-l omagia pe marele dispărut numindu-l „luceafărul poeziei româneşti. Metafora a prins imediat şi s-a răspândit pe cât de larg, pe atât de durabil. Titlul a fost de altfel preluat şi de o importantă revistă culturală bucureşteană. Care o fi ea?”

Mihai Zamfir nu nominalizează acea revistă, dar noi ştim că ea este chiar revista în care şi-a publicat acest eseu şi pe care o prezentăm aici. Mai ştim că acel student se numeşte Constantin B. Stamatin, poreclit, după nasul său mare, Nazone şi care mai semna şi C.B.S. Era  vrâncean din Focşani, se trăgea dintr-o familie de boieri a căror rădăcini duceau până spre neamul domnesc al Movileştilor.  „Ziarul de Vrancea” din 15 ianuarie 2020  menţionează că în „Adeverul” nr. 252 din 18 iunie 1889 se publica o notiţă care începea astfel : „Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, s-a stins. Veste dureroasă, veste sfâşietoare, pentru aceia care l-au cunoscut, l-au simţit, l-au înţeles şi l-au iubit”. Nota era semnată C.B.S.

Botoşaniul e prezent  în acest număr al revistei „Luceafărul de dimineaţă” şi prin Gellu Dorian care publică  proza „Cititorul şi escrocii”. De factură sociologică, având şi inserţii psihologice, textul se citeşte cu interes. Mesajul e unul clar: în societatea actuală, una a globalizării, intelectualii cad victime din cauza propriilor naivităţi. Este interesant cum începe proza: „Ce nume să-i dau personajului meu? Radu, Fănică, Nicu, Ghiţă, Sandu?  Că mai toţi purtătorii acestui nume au păţit-o în aceeaşi vară, în diverse locuri, toate prin parcările unor supermarketuri. Raul! Cred că o să-i dau numele Raul. Nu este scriitor, e cititor de reviste literare, pasionat, funcţionând ca un cronometru în fiecare joi, când îl poţi vedea la ora 9.30 la chioşcul de presă de la Carrefour, iar, când acesta e închis, la cel de la Kaufland. Nu se abonează fiindcă nu are răbdare până vine poştaşul, care le mai şi lasă pe scara blocului, deşi el are în uşă o cutie specială pentru aşa ceva. În fiecare joi mergea să-şi cumpere revistele literare. A ales de o bucată de vreme să meargă la un chioşc de la Carrefour. Acolo erau două parcări. În acea zi a hotărât să-şi parcheze maşina în parcarea dinspre şosea. De regulă, mergea în parcarea mare, dar atunci aşa a hotărât, dintr-o grabă pe care apoi nu şi-a justificat-o. Nu era nici ora lui obişnuită de cumpărare a revistelor.”

Revista acordă o pagină poetului  Adrian Alui Gheorghe. Reţin din poemul „Recitind Nichita Stănescu”: „grimasa doamnei cu privirea albastră / este o elegie o rostesc cu voce tare, / are ochii mari, buze însângerate, / silabisesc teşitura dintre nas şi frunte // ca şi cum mi-aş aduce aminte / ceva subînţeles dintr-o viaţă imemorabilă, / doamnă, aş vrea să-i strig, / e adevărat că dumneavoastră sunteţi // o rimă îmbrăţişată dintr-o poezie / de Nichita Stănescu? / dar femeia trece strada printre virgule / şi printre maşinile care o claxonează tandru”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi, procesiune pe străzile municipiului Botoșani. În fruntea credincioșilor va fi ÎPS Teofan. Traseul ales

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, ocrotitorul municipiului Botoșani, aduce anul acesta bucurii duhovnicești deosebite credincioșilor din oraș. Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, vor fi aduse spre închinare la Biserica Sfântul Gheorghe din municipiu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul de la Mănăstirea Văratec, primirea acestora fiind rânduită pentru ziua de 22 aprilie, la ora 16.30, fiind aduse de stavrofora Iosefina Giosanu.

Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va săvârși începând cu ora 17.00 slujba Vecerniei cu Litie cu un numeros sobor de preoți și diaconi.

După slujbă, în jurul orei 18.30, va avea loc o procesiune cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţională – Str. 1 Decembrie Biserica Uspenia- Str. Poştei- Biserica Sf. Gheorghe.

A doua zi, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, lăcașul de cult va îmbrăca haină de sărbătoare, pregătit pentru o slujbă arhierească cu un sobor de ierarhi. Programul menționează că la ora 9.00 va avea loc primirea ÎPS Teofan și a celorlalți ierarhi invitați, după care va fi săvârșită  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Se va alătura la slujbă un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

La sfârşitul slujbei, fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu binecuvântarea IPS Teofan, Sfintele Moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul vor rămâne spre venerare la biserica din municipiul Botoșani până pe 27 aprilie, ora 19:00.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Când se termină vacanța de Paște 2025 pentru elevi: Vor reveni la cursuri, doar pentru 3 zile

Publicat

Publicitate

Elevii vor reveni la cursuri, la finalul lunii aprilie, doar pentru trei zile. Ulterior va fi minivacanța de 1 Mai, cu alte zile libere pentru elevi și profesori.

Vacanța de Paște 2025 este în perioada 18-27 aprilie. Elevii revin la cursuri luni, 28 aprilie, însă vor avea doar trei zile de școală: luni, marți și miercuri. De joi, 1 mai, începe minivacanța.

Vor fi alte două zile libere plus cele din weekend, adică 1-4 mai.

Modulul al patrulea de cursuri și ultimul din acest an școlar va continua din 5 mai până în 20 iunie.

Din acest an școlar, elevii primesc o notă de purtare aferentă fiecărui modul de cursuri.

Noul an școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie și va fi împărțit tot în cinci module de învățare, alternând cu cinci vacanțe.

Publicitate

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până în 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare. Planificarea este la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Zile libere 2025: minivacanța de Rusalii

Rusaliile se sărbătoresc în acest an în 8 iunie. Vor fi trei zile libere, de sâmbătă, 7 iunie până luni, 9 iunie inclusiv (a doua zi de Rusalii).

Următoarea minivacanță va fin de Sfânta Maria (trei zile), 15-17 august.

Calendar an școlar în 2025

Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025
Zile libere până la finalul anului 2025
1 mai – Ziua Muncii (joi)
1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)
Bacalaureat 2025. Probele scrise. Calendar
2—6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
10 iunie 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
16 iunie 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și
depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
23—24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Între 14-21 iulie se vor înscrie candidaţii la a doua sesiune de examen.

Regulile la examen sunt similare sesiunilor derulate anterior. AICI, detalii

CALENDAR Evaluare Națională clasa a VIII-a 2025

Probele scrise încep din 23 iunie. Elevii își vor putea vedea lucrările în 4-5 iulie și apoi vor decide dacă depun contestații.

10-13 iunie 2025 Înscrierea la evaluarea naţională
13 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
23 iunie 2025 Limba şi literatura română – probă scrisă
25 iunie 2025 Matematică – probă scrisă
27 iunie 2025 Limba şi literatura maternă – probă scrisă
3 iulie 2025 Afişarea rezultatelor inițiale (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 -18.00)
4-5 iulie 2025 Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestaţiilor
6-9 iulie 2025 Soluţionarea contestaţiilor
10 iulie 2025 Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor

Probele se vor desfășura în perioada 23-27 iunie. Primele rezultate vor fi comunicate în 3 iulie.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei

Publicat

Publicitate

Viața Sfântului Teodor a fost scrisă de ucenicul său Eleusie. Teodor s-a născut în jurul anului 530 în satul Sicheon din Galatia. Încă de la naștere a avut o relație aparte cu Sfântul Gheorghe sub a cărui ocrotire a stat și a cărui evlavie a purtat-o toată viața.

Dedicat viețuirii austere și-a săpat o chilie în preajma unei biserici dedicate Sfântului Gheorghe.Mânat din prea multă râvnă, a exagerat cu nevoințele ajungând să-și pună viața în pericol. A fost dus fără întârziere la casa episcopului din Anastasiopol unde a primit îngrijiri. Uimit de devotamentul duhovnicesc al lui Teodor, îndată ce și-a revenit, episcopul l-a hirotonit.

La câtva timp după, pentru întărirea sa duhovnicească, Teodor a plecat într-un pelerinaj la locurile sfinte. A vizitat Ierusalimul și Țara Sfântă, alegând mai ales să meargă să ceară sfat părinților monahi îmbunătățiți din acea vreme. Starețul mânăstirii Khoziba i-a dat schima monahală. Astfel întărit s-a întors în patria sa, și în apropierea bisericii Sfântului Gheorghe a ridicat o mânăstire unde să se nevoiască el și ucenicii săi. Cunoscut pentru sporirea sa duhovnicească, Teodor a început să fie căutat de mulțime de oameni pentru sfat. Între cei ce l-au cercetat s-a aflat și un general bizantin numit Mavrichie, care l-a vizitat după o importantă victorie împotriva perșilor.

Acestui general Teodor i-a profețit că se va urca pe tronul imperial, fapt ce s-a adeverit ulterior în anul 582. La moartea episcopului Timotei de Anastasiopol, clerul și poporul deopotrivă au cerut ca Teodor să îi urmeze demnității episcopale. Teodor a refuzat, însă după îndelungi insistențe, inclusiv ale episcopilor din eparhiile vecine, a acceptat înălțarea la episcopie. S-a dedicat datoriilor pastorale, însă inima sa a rămas iubitoare de rugăciunea în singurătate. Ca să poată lămuri pentru sine această luptă a mai făcut o călătorie la Ierusalim.

Acolo s-a sfătuit cu un bătrân pustnic numit Antioh care l-a sfătuit să devină pustnic. Întorcându-se, i-a cerut mitropolitului Pavel de Ancira să îi numească un succesor însă lovindu-se de refuzul acestuia a trebuit să apeleze la Patriarh și la Împărat. Pentru multa sa smerenie i s-a acceptat cererea cu condiția să poarte în continuare însemnele episcopale. S-a întors fericit la mânăstire și la viața pustnicească.

Restul vieții l-a petrecut în solitudine ajutând foarte multă lume prin rugăciunile și minunile pe care le-a săvârșit. A trecut la Domnul în anul 613 iar sfintele sale moaște au fost depuse în biserica Sfântului Gheorghe pe care a iubit-o atât de mult și care în onoarea Sfântului Teodor a primit și numele de Sikeota.

Publicitate

Citeste mai mult

Actualitate

Minivacanță de patru zile la început de mai pentru bugetari, elevi și profesori

Publicat

Publicitate

Prima minivacanță după Paște. Românii se pregătesc pentru un nou weekend prelungit la începutul lunii mai.  După zilele libere de Paște, angajații din România se vor bucura de o nouă minivacanță. La începutul lunii mai, urmează un weekend prelungit de patru zile, oferind o nouă oportunitate de relaxare înainte de vară, scrie alba24.ro.

Ziua de vineri, 2 mai a fost declarată zi liberă pentru angajații din sectorul bugetar, pentru a crea o punte între Ziua Muncii (joi, 1 Mai) și weekendul 3 – 4 mai.

Prima minivacanță după Paște

Reamintim faptul că ziua de joi, 1 Mai (Ziua Muncii) este declarată zi liberă nelucrătoare, conform prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, Guvernul a hotărât ca ziua de vineri, 2 mai să fie declarată zi liberă.

Există însă excepții în sectorul bugetar. Hotărârea nu se aplică:

  • personalului din locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau activității
  • magistraților și personalului din instanțele judecătorești implicat în soluționarea proceselor programate pentru data de 2 mai 2025

Cei din mediul privat vor avea liber doar în data de 1 Mai, care este sărbătoare legală conform Codului Muncii.

Publicitate

Minivacanță și pentru elevi și profesori

Pentru elevii și cadrele didactice, care revin la școală după vacanța de Paște luni, pe 28 aprilie, această minivacanță va oferi o pauză binevenită la începutul ultimului modul de învățare al anului școlar.

Întrucât profesorii fac parte din sistemul bugetar, aceștia vor beneficia și ei de ziua liberă din 2 mai.

Conform reglementărilor, ziua de cursuri din 2 mai va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024-2025.

Calendar complet al zilelor libere rămase în 2025

Românii mai beneficiază de următoarele zile libere legale în 2025:

  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

De remarcat că trei dintre sărbătorile legale din 2025 cad în zile de duminică (1 iunie, 8 iunie și 30 noiembrie), ceea ce înseamnă că nu vor aduce zile libere suplimentare pentru majoritatea angajaților.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending