Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (12)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 1, ianuarie 2022.  Apărută cu o mică întârziere, poşta mi-a adus  revista pe 8 februarie.  Prima pagină îl prezintă pe Eminescu, posibil semn că revista îşi dedică paginile „Luceafărului poeziei româneşti”. Nu este chiar aşa. Doar un singur articol semnat de Mihai Zamfir şi intitulat „Ziua lui Eminescu”. Mihai Zamfir îşi începe  scurtul eseu cu o întrebare: „I se poate pune la îndoială lui Eminescu valoarea absolută?” Şi tot el răspunde: „Răspunsul e negativ. Nici unui român care ţine condeiul în mână, nici unui critic, filozof sau ziarist nu-i trece prin minte să întreprindă un asemenea exerciţiu, sortit din pornire eşecului.  Cei câţiva contemporani ai poetului care au ridicat rezerve sau l-au calomniat au intrat în istorie drept exemple aberante de mărginire sau de  stupiditate. Eminescu rămâne unic şi inegalabil. Acest statut, la care s-a ajuns în chip progresiv, de-a lungul unui secol şi ceva de posteritate, evidenţiază un singur lucru:  Eminescu a depăşit graniţele literaturii pentru a deveni simbolul unor realităţi spirituale mult mai generale; ele ating teritorii îndepărtate de literatură, precum politica, filozofia, istoria, lingvistica sau economia. Eminescu, emblemă naţională, e totuşi un caz aproape fără precedent. Continuă Mihai Zamfir: ”Dispunem de suficiente documente autentice privitoare la viaţa poetului pentru a ne da seama că pe el îl caracteriza o modestie comportamentală legendară. Perfect convins de propria sa valoare poetică şi intelectuală, Eminescu se manifestă ca persoană socială fără nici un fel de orgoliu sau de vanitate. Admiraţia unanimă a unui întreg popor pentru el, pe timp nedeterminat de lung, i-ar fi provocat o mare surpriză. Corespondenţa, şi mai ales scrisorile către Veronica Micle, recent descoperite şi publicate, rămâne o mărturie a nivelului social şi material modest la care poetul se situa pe el însuşi.”  Mihai Zamfir crede că diminuarea lecturii poeziilor sale, prezenţa numelui său în discursuri solemne şi programe politice, ignorarea  exegezei eminesciene din ultimele decenii au dus la un recul în interpretarea poeziilor acestuia. Merită reţinut finalul acestui eseu: Pentru românii anului 2022, mai familiare decât poezia lui Eminescu au devenit „Premiul Naţional pentru Poezie” din luna ianuarie, apoi aşa-numita „Zi a Culturii”, legată tot de 15 ianuarie, Teatrul „Eminescu”, Librăria „Eminescu”, Editura cu acelaşi nume. Câteva dintre apelativele de recunoaştere a lui Eminescu au luat naştere mai mult sau mai puţin întâmplător, dar s-au fixat cu forţa lucrurilor comune. Alături de „Poetul Naţional”, acela de „Luceafărul poeziei româneşti” are, în discursul obişnuit aceeaşi persistenţă diabolică. De unde provine el? Unul dintre cei câţiva vorbitori la înmormântarea lui Eminescu, un student,  a avut în acea zi de iunie 1889 inspiraţia de a-l omagia pe marele dispărut numindu-l „luceafărul poeziei româneşti. Metafora a prins imediat şi s-a răspândit pe cât de larg, pe atât de durabil. Titlul a fost de altfel preluat şi de o importantă revistă culturală bucureşteană. Care o fi ea?”

Mihai Zamfir nu nominalizează acea revistă, dar noi ştim că ea este chiar revista în care şi-a publicat acest eseu şi pe care o prezentăm aici. Mai ştim că acel student se numeşte Constantin B. Stamatin, poreclit, după nasul său mare, Nazone şi care mai semna şi C.B.S. Era  vrâncean din Focşani, se trăgea dintr-o familie de boieri a căror rădăcini duceau până spre neamul domnesc al Movileştilor.  „Ziarul de Vrancea” din 15 ianuarie 2020  menţionează că în „Adeverul” nr. 252 din 18 iunie 1889 se publica o notiţă care începea astfel : „Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, s-a stins. Veste dureroasă, veste sfâşietoare, pentru aceia care l-au cunoscut, l-au simţit, l-au înţeles şi l-au iubit”. Nota era semnată C.B.S.

Botoşaniul e prezent  în acest număr al revistei „Luceafărul de dimineaţă” şi prin Gellu Dorian care publică  proza „Cititorul şi escrocii”. De factură sociologică, având şi inserţii psihologice, textul se citeşte cu interes. Mesajul e unul clar: în societatea actuală, una a globalizării, intelectualii cad victime din cauza propriilor naivităţi. Este interesant cum începe proza: „Ce nume să-i dau personajului meu? Radu, Fănică, Nicu, Ghiţă, Sandu?  Că mai toţi purtătorii acestui nume au păţit-o în aceeaşi vară, în diverse locuri, toate prin parcările unor supermarketuri. Raul! Cred că o să-i dau numele Raul. Nu este scriitor, e cititor de reviste literare, pasionat, funcţionând ca un cronometru în fiecare joi, când îl poţi vedea la ora 9.30 la chioşcul de presă de la Carrefour, iar, când acesta e închis, la cel de la Kaufland. Nu se abonează fiindcă nu are răbdare până vine poştaşul, care le mai şi lasă pe scara blocului, deşi el are în uşă o cutie specială pentru aşa ceva. În fiecare joi mergea să-şi cumpere revistele literare. A ales de o bucată de vreme să meargă la un chioşc de la Carrefour. Acolo erau două parcări. În acea zi a hotărât să-şi parcheze maşina în parcarea dinspre şosea. De regulă, mergea în parcarea mare, dar atunci aşa a hotărât, dintr-o grabă pe care apoi nu şi-a justificat-o. Nu era nici ora lui obişnuită de cumpărare a revistelor.”

Revista acordă o pagină poetului  Adrian Alui Gheorghe. Reţin din poemul „Recitind Nichita Stănescu”: „grimasa doamnei cu privirea albastră / este o elegie o rostesc cu voce tare, / are ochii mari, buze însângerate, / silabisesc teşitura dintre nas şi frunte // ca şi cum mi-aş aduce aminte / ceva subînţeles dintr-o viaţă imemorabilă, / doamnă, aş vrea să-i strig, / e adevărat că dumneavoastră sunteţi // o rimă îmbrăţişată dintr-o poezie / de Nichita Stănescu? / dar femeia trece strada printre virgule / şi printre maşinile care o claxonează tandru”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending