Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (103)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Teofil Vâlcu,  voievodul scenei Româneşti.  Denumit, “un mare poet al scenei” (Nichita Danilov), “voievodul scenei româneşti” (Cristina Leca), “Măria Sa” (spectatorii), “unul din marii stejari” (UNITER), “stâlp al Casei lui Alecsandri şi al teatrului românesc” (Val Condurache), “vocea lui Dumnezeu pe pământ” (Constantin Coroiu), “balaur blând cu sute de capete” (Ştefan Oprea), “pogorâtorul din Muşatini” (Florin Faifer), “ultimul patriarch al scenei ieşene” (Cristina Deleanu), “marele Teo” (colegii de teatru) sau chiar “uriaşul”, Teofil Vâlcu s-a născut în ziua de 30 decembrie 1931 în Hăneşti (Botoşani). Fiu al Ortansei şi al lui Gheorghe Vâlcu, preot în sat, părinţii aveau să afirme: “Noi i-am dat viaţă, el ne alină şi ne mângâie bătrâneţea”. Teofil Vâlcu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Cluj în 1954, la clasa maestrului Ştefan Braborescu şi având, printre alţii, ca profesor şi pe artista emerită Maria Cupcea.  Tot în 1954 s-a căsătorit la Cluj cu domnişoara Ani, care i-a fost alături până în ultimele clipe ale vieţii, între cei doi consumându-se o iubire demnă de a intra în categoria literară a marilor iubiri. Ca student, în anul al II-lea debutează pe scena Teatrului Naţional din Cluj în rolul Agamemnon din “Hecuba” de Euripide.  Examenul de absolvire l-a susţinut cu rolul Satin din “Azilul de noapte” de Gorki.  După absolvire rămâne actor la Teatrul din Cluj. Aici îşi începe cariera cu rolul Val Voievod din “Trandafirii roşii” de Zaharia Bârsan.  Critica de atunci, referindu-se la rolul său de început, a spus că a fost “… emblematic nu numai pentru maniera sa de interpretare, plină de viaţă şi subtilitate, ci şi pentru înaltele trăsături de caracter ale omului Teofil Vâlcu”.  În 1959 vine, prin concurs, la Naţionalul ieşean, unde, vreme de 34 de ani, până aproape de sfârşitul vieţii sale, a jucat roluri peste roluri.

Teofil Vâlcu povesteşte undeva că,  student fiind la Cluj,  se ruga mereu: “Doamne, fă aşa ca, după ce voi ajunge actor, să pot juca la Teatrul Naţional din Iaşi!” Se pare că Dumnezeu l-a auzit şi l-a ajutat, iar aici e de amintit şi câte a făcut Doamna Ani pentru a-l urma. Discutând, cu ani în urmă,  cu această distinsă Doamnă chiar în biroul lui Ioan Holban,  aveam să aflu că tânără fiind nu a ezitat să se treacă la ortodoxism şi a acceptat să fie chiar botezată şi să primească lecţii de religie ortodoxă de la socrul său, preot.

Ca actor ieşean a debutat în rolul Biff din “Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller.  Rolul vieţii lui a fost Ştefan cel Mare din “Apus de soare” de Barbu Delavrancea, în regia Soraneo Coroamă-Stanca, şi din serialul TV “Muşatinii”. A avut colaborări cu teatrele din Botoşani şi Bacău. La televiziune a jucat în 30 de piese. Cu Galileo Galilei din “Viaţa lui Galilei de Brecht, a fost în Germania, a jucat la Berlin, la Weimar, unde a avut un success impresionant. Ultimele roluri: Aristofan în piesa “Socrate” de D. Solomon, Sorin din “Pescăruşul” de Cehov şi Oedip din “Oedip la Colona”

În perioada 1972 – 1979, Teofil Vâlcu a  fost director al Teatrului Naţional din Iaşi, aceasta fiind o perioadă de vârf pentru “Casa lui Alecsandri”.  Începutul sfârşitului pentru “biserica de om care a fost Teofil Vâlcu” – după cum a spus Mircea Albulescu – s-a produs în seara zilei de 24 februarie 1989, în timpul spectacolului cu “Sfânta sfintelor” de Ion Druţă, când Teofil Vâlcu a suferit un accident vascular care a dus încet la slăbirea vederii. Caz unic în istoria teatrului, deşi orb, Teofil Vâlcu a mai jucat câteva roluri pe scenă. Pe 1 octombrie 1993, Măria Sa Teofil Vâlcu se stinge din viaţă la Iaşi. Este înmormântat la cimitirul “Eternitatea”.

Teofil Vâlcu şi-a iubit nespus de mult satul natal, Hăneşti. Păcat că vremurile nu i-au permis să facă atât cât şi-ar fi dorit pentru locurile copilăriei. Într-un interviu acordat lui Ştefan Oprea spunea: “Primii paşi în teatru? Cred că din casa părintească au pornit. Poveştile bătrânilor mei mi-au legănat fantezia, obiceiurile, dorurile, spiritul ştrengăresc, iscoditor, pofta de joaca jocului. Şi iată-mă “în turneu” pe la vecini, rude, cunoscuţi, urând de sărbători, de Anul Nou. Şi, mai departe, călăuzit de şotiile lui Nică a lui Ştefan a Petrei, direct pe “scena” claselor elementare, apoi a liceului”. Cu o altă ocazie, Teofil Vâlcu se cofesează încă: “Am venit la Iaşi în 1959 pentru că sunt moldovean de baştină – mai précis, botoşănean – şi am vrut să fiu sprijin părinţilor mei la bătrâneţe. Eram singurul lor vlăstar de parte bărbătească”.

Publicitate

Teofil Vâlcu, director al Teatrului Naţional “V. Alecsandri” din Iaşi.  Perioada 1972 – 1979, cât a deţinut funcţia de director,  a fost considerată o perioadă de apogeu pentru teatrul ieşean. Val Condurache, care l-a apreciat enorm, spunea că lui Teofil Vâlcu “îi plăcea să creadă că Teatrul  Naţional din Iaşi  stă şi pe umerii lui. Se credea un “stâlp al Teatrului Naţional”. Continuă Val Condurache cu referire la Teofil Vâlcu: “A fi “stâlp” este o vocative, nu o îndeletnicire. Oricine poate tine biciul în mână, ca şi spada, dar dacă braţul şi privirea nu înfricoşează, nimic nu tresare în conştiinţa sclavului întemniţat. Între a avea autoritate şi a fi temut pentru forţa privirii şi-a inimii, şi-a fi dictator, şi-a fi înfricoşaţi de armata nevăzută de sicofanţi este o depărtare ca de la cer la pământ”. Nichita Danilov spunea în 1991, când actorul împlinea 60 de ani: “Sub conducerea sa teatrul a cunoscut o perioadă glorioasă, iar meseria de actor a fost ridicată la rangul ce I se cuvenea în cetate. Între timp, meseria de actor a devenit un lucru derizoriu în ochii multor cetăţeni.”

Teofil Vâlcu credea cu tărie că un teatru trebuie să aibă un corp numeros de actori: “Fără o adevărată paletă de personalităţi actoriceşti, un teatru nu se poate numi de forţă, de referinţă şi nu poate atinge performanţe artistice de rezonanţă”. Când, în 1959, a venit la Teatrul Naţional din Iaşi, erau 82 de actori, pe când în 1991, acelaşi teatru avea doar 20, lucru care îl nemulţumea. Mereu spunea: “Un colectiv de teatru este ca o felie de svaiţer: cu găuri mici şi mai mari. Un director de teatru trebuie să aibă grijă să nu existe goluri foarte mari ci, cel mult,  goluri mici, care să poată fi acoperite”.  Această funcţie, spunea adesea, nu i-a dat complexe ci un plus de responsabilitate. Trei aspect importante a realizat ca director: a fost un bun organizator, a fost ferm în opţiunile repertoriale, a fost bun în realizarea spectacolelor. Într-un interviu dat lui Ştefan Oprea şi publicat în “Cronica” spunea că atât timp cât a fost director a fost de două ori şi “diriginte de şantier”: teatrul afost reparat între 1973 – 1975 şi apoi după cutremurul din 1977.

Val Condurache avea să adauge: “Nicio colectivitate nu se lasă condusă de un nimeni. Chiar şi atunci când n-a mai fost director, Teofil Vâlcu era o autoritate în teatru”. Continuă Val Condurache: “Ca director şi ca actor a fost şi el “sub vremi”. Nu a făcut gesturi mari de nesupunere, ba chiar s-a arătat opportunist, în mai multe împrejurări. A avut şi momente de revolt, subînţeleasă, ca toate rebeliunile anticomuniste provocate, la scară mica, de toţi artiştii care nu ajungeau disidenţi. A fost însă “obraznic” cu autorităţile, nu se lăsa “călcat pe coadă”, ştia să plătească o poliţă, oricât de sus ar fi fost cocoţat adversarul. L-am văzut luându-I peste picior pe primary, pe prim-secretari, pe preşedinţii de la cultură. Avea un cult pentru autoritate, dar nu se sinchisea de autorităţi. De aici venea şi forţa lui pe care foarte puţini au fost dispuşi să o recunoască”. Constantin Coroiu nota că “pentru Teatru din Iaşi, directoratul lui Teofil Vâlcu a fost o a doua mare epocă a sa, după cea interbelică, perioadă în care, aici, au fost lansaţi câţiva regizori precum Cătălina Buzoianu, Anca Ovanez sau Cristian Hadgi Culea”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut

Publicat

acum 5 minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Publicitate

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat

Publicat

acum 26 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

  • Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
  • Matematică – joi, 17 aprilie 2025.

Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Publicitate

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.

Ordinea de zi:

  1. Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
  2. Diverse.

În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:

-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.

Publicitate

Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending