Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (102)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Teofil Vâlcu, fiul al Hăneştiului. Conştient că atunci când este vorba despre o personalitate sunt valabile orice amănunte din viaţa sa, vin cu nişte aspecte din cele scrise de părintele Gheorghe Vâlcu, tatăl actorului, la data de 16 mai 1969, într-o încercare de biografie a celui care a fost, după cum spunea Mihail Sabin, „întruchiparea clară a actorului modern”, faţetă dată de „mobilitatea interioară, putere de transfigurare, fascinaţia verbului, responsabilitatea compoziţei, luciditatea şi atitudinea filosofică, forţa tragică…”, la care se adaugă „bucuria solemnă cu care oficiază în Templul Thaliei”.  Teofil Vâlcu s-a născut în satul Hăneşti (Botoşani), între orele 22-23 ale zilei de 30 decembrie 1931 în casa parohială, în camera din spate care forma atunci colţul casei parohiale către grajd şi droşcărie, ca fiu al preotului Gheorghe şi al presbiterei Ortansa Vâlcu.  În timp ce  se trudea cu naşterea, lângă presbitera Ortansa mai erau două persoane: mama sa (şi soacra preotului) venită din Lozna, Anica I. Pânzaru, şi coana Maria Tăzlăuanu, mama lui Ionel Tăzlăuanu, renumitul biolog. În momentul suprem al facerii, presbitera Ortansa doreşte ca soţul său să fie lângă dânsa. Povesteşte părintele Gheorghe Vâlcu: „Imediat s-a prins de mine cu mâinile de după cap şi a născut greu deoarece copilul nu venea normal. Eu cel dintâi am văzut că este băiat, i-am spus vestea şi în broboanele de sudoare, durere şi căldură, a radiat pe faţa şi fruntea Ortansei bucuria aceea de mamă care a adus pe lume un fiu”. Continuă părintele Gheorghe Vâlcu: „Copilăria şi primele două clase primare şi le-a petrecut în satul Hăneşti în devălmăşie cu ceata băieţilor de vârsta lui cu care s-a jucat, a vieţuit, a învăţat şi s-a pătruns de toate obiceiurile şi datinile satului Hăneşti, umblând cu clopoţelul şi semănatul pe la enoriaşii din jurul bisericii”. În Hăneşti, Teofil Vâlcu a făcut două clase primare, I şi a II-a (1938 – 1939; 1939 – 1940). Tatăl actorului, transferându-se de la parohia Hăneşti la parohia „Întâmpinarea Domnului (Russet)” din Botoşani, începând cu 1 februarie 1941, Teofil a fost înscris în clasa a III-a La Şcoala primară „Sf. Neculai (Popăuţi)”, iar în clasa a IV-a la Şcoala primară „Marchian”. Aici, în 1942, îşi va lua şi atestatul de absolvire a patru clase.. În sesiunea din vara anului 1942, Teofil Vâlcu s-a înscris la examenul de admitere la Liceul Militar din Iaşi. Având tatăl invalid de război, Teofil a fost primit cu masă şi cazare gratuite pe toată durata cursurilor, examenelor şi probelor. Dar…povesteşte părintele Vâlcu: „Într-o bună zi, printre probe şi examene, cu alţi doi băieţi de teapa lui, jucându-se sau din obrăznicie, a răsturnat un tun tip 1877, dintre cele două tunuri amplasate în faţa clădirii, la intrarea principală a Liceului Militar. A auzit comandantul liceului. A anchetat cazul.  Ce a urmat este uşor de ghicit. A fost trimis acasă pe considerentul că „nu corespunde carierei disciplinate de ofiţer”. A fost înscris la Liceul „A. T. Laurian” unde a urmat clasa a V-a. În toamna anului 1947, mutându-se familia în Dorohoi, Teofil Vâlcu va urma clasele VI-VII la liceul din această localitate unde îşi va lua şi bacalaureatul. A urmat, lucru ştiut, teatrul la Cluj. Avea să ajungă un mare actor.

Publicitate

Fritz Bennevitz, directorul artistic al teatrului din Weimar din anii 70 îl va aşeza între primii în Europa dintre actorii ce au dat viaţă pe scenă lui Galileo Galilei: „Un asemenea interpret, care să răspundă nuanţat tuturor solicitărilor partiturii se înscrie în primele rânduri ale numerosului şir de actori europeni care au dat viaţă zbuciumatului astronom italian. Mă întreb, Teofil Vâlcu, prin ce miracol ai îmbătrânit în trei ceasuri în faţa noastră şi ca fel de povară ţi-a încovoiat umerii?  Erau numai umilinţele la care a fost supus savantul de geniu sau era şi propria ta însingurare meditativă?”

Teofil Vâlcu şi Ştefan cel Mare şi Sfânt.  Cei care l-au cunoscut pe Teofil Vâlcu au rămas impresionaţi de vocea sa. S-a spus că „glasul său răsună ca un dangăt de clopot de ctitorie muşatină”, iar Constantin Coroiu a fost şi mai categoric, sesizând primul că „vocea lui Teofil Vâlcu seamănă cu vocea lui Dumnezeu pe pământ”. Nichita Danilov avea să constate că, mereu, TeofilVâlcu avea un aer voievodal: „Aerul voievodal provenea din două direcţii, cea de catihet şi cea de militar”. Grigore Ilisei, într-o pertinentă analiză a unor roluri jucate de Teofil Vâlcu, afirma că „îl prindeau cel mai bine rolurile mari” şi exemplifica prin Regele din „Becket”  sau Ştefan cel Mare din „Apus de soare”.  Continuă Grigore Ilisei: „Teo, băiatul preotului din părţile Dorohoiului, nu a frecventat în copilărie şi nici mai târziu curţi domneşti, dar istoria neamurilor a învăţat-o începând cu verbul sfânt al cărţii cărţilor, „Biblia”. Şi cunoscând istoria ţării lui, ca şi a lumii, s-a pătruns de nobleţea acesteia şi acest fior a ieşit la iveală de fiecare dată. Când a fost chemat să întrupeze o făptură a istoriei, pe care el, bine sfătuit de regizorii acestor spectacole, a adus-o în faţa publicului  în lumina vieţii, cu cele bune şi  rele, cu sublimul, dar şi cu marasmul, care nu i-a ocolit, ba dimpotrivă, pe marii oameni ai istoriei”.

Critica de specialitate e unanimă în a aprecia că după George Calboreanu, a fost cel mai personal interpret al celebrului domnitor.  De fapt, personajele istorice au fost jucate mereu de o manieră aparte de către Teofil Vâlcu. Îi stau mărturie cele 14 filme. Ştefan cel Mare din „Apus de soare” de Barbu Delavrancea, în regia Soranei Coroamă-Stanca, a fost rolul vieţii lui. Toţi actorii care l-au jucat pe Ştefan cel Mare spun că au avut două repere: Calboreanu şi Teofil Vâlcu.  A urmat serialul „Muşatinii” realizat în perioada 1969 – 1970. Pentru acel rol, când ieşea în oraş (Iaşi), toţi îi spuneau „Măria Ta”, iar regizorul şi eseistul Ion Omescu îi scria pe piesele de teatru pe care i le dăruia: „Măriei Sale, Teofil Vâlcu”.

Publicitate

Spunea Teofil Vâlcu: „Rolul lui Ştefan cel Mare a fost o piatră de încercare, cu atât mai mult cu cât imaginea impusă de Calboreanu era în inimile tuturor. Trebuia să aduc alte dimensiuni ale personajului fără să-i diminuez măreţia. S-a spus că am reuşit”.  Ca o predestinare, a locuit împreună cu Doamna Vieţii, Doamna Ani,  chiar pe strada „Ştefan cel Mare”, iar Mircea Albulescu va constata că „Teo şi-a pierdut vederea în acelaşi an în care a fost canonizat marele Ştefan”. Teofil Vâlcu a preluat de la Ştefan zisele despre ostaşii săi care s-ar fi sprijinit pe el „ca pe umerii unui uriaş” şi le-au transferat Teatrului Naţional din Iaşi, care ar fi stat la fel pe umerii săi.  Poate, la timpul respectiv, spusele sale au fost interpretate ca pe un gest de infatuare, dar după ani de la dispariţia sa pământească, Val Condurache avea să spună: „După ce Teofil Vâlcu a dispărut, mi-am dat seama că Teatrul Naţional din Iaşi a stat cu adevărat pe umerii lui, că el, Teofil Vâlcu, a fost un stâlp al Teatrului Naţional”. Va spune regizoarea Sorana Coroamă-Stancu, cea care a descoperit prima în Teofil Vâlcu un nou Ştefan cel Mare: „În anii în care am început să lucrăm împreună, Teofil Vâlcu era unul dintre cei mai importanţi şi înzestraţi tineri actori ai Teatrului Naţional din Iaşi. Împreună am străbătut un drum lung, greu şi frumos, care l-a dus pe Teofil Vâlcu spre culmea de unde străjuieşte pentru noi toţi, slujitorii teatrului românesc, marele Ştefan cel Mare”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 6 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 7 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 7 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending