Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (10)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 Dilema veche” (nr. 930 din 3-9 februarie 2022) pusă sub semnul unor strigăte. Echivalat cu gestul, strigătul nu e acţiune, dar indică, dezvăluie, semnalează. Consistent şi ancorat în realitate acest număr al “Dilemei vechi”. Cu referire la Botoşani se remarcă o cronică a lui Valeriu Stoica la volumul-strigăt al Monicăi Pillat, “Ceasuri de demult” (Editura “Baroque Books & Arts”, 2021). Există o referinţă a lui Valeriu Stoica la bunica autoarei: „Întemniţată într-un penitenciar din Botoşani în anul 1949, Maria Pillat-Brateş – soţia lui Ion Pillat, mama lui Dinu Pillat şi bunica autoarei -, după ce a fost umilită de gardieni, le-a câştigat respectul când au descoperit talentul ei de portretistă. Din saloanele de artă rafinată ale Bucureştilor perioadei interbelice, unde îşi câştigase, cu acuarelele expuse, un binemeritat prestigiu prin talent, sensibilitate şi inconfundabilă cromatică, floral-acvatică, cu reflexe de flori de câmp, desprinse din ştergarele şi scoarţele olteneşti, pictoriţa a coborât în întunericul din  bolgia infernului penitenciar comunist. Apoi a avut mai mulţi ani domiciliu forţat la Şumuleu, un sat de lângă Miercurea-Ciuc. „Mai târziu, Buni mi-a povestit cum a fost coborâtă noaptea din tren şi lăsată într-o văgăună pe-ntuneric. A căzut în genunchi şi s-a rugat lui Dumnezeu să o ajute. Nici nu-şi sfârşise rugăciunea, când a auzit zgomot de paşi în apropiere. Venise un ţăran din sat să îi aducă o pătură şi ceva de mâncare.”  Când i s-a permis să revină în Bucureşti, Maria Pillat-Brateş a locuit într-o cameră de trecere din casa-vagon a cuscrei sale, Manana, cum i se spunea Ecaterinei Filipescu, al cărei soţ, Gheorghe Ene-Filipescu, bunicul matern al autoarei, a decedat în 1952, în închisoarea de la Târgu-Ocan, după ce fusese arestat în 1949, ca fruntaş al Partidului Social-Democrat, condus de Titel Petrescu.”

La rubrica sa, aceea de cum dai prima filă a revistei, Andrei Pleşu publică un articol de atitudine, un fel de strigăt intitulat „Dubla măsură” în al cărui final spune răspicat: „Să ne înţelegem, nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe Lenin, nici pe G. B. Shaw, pe Sartre, pe Eluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene. Dar cer acelaşi tratament „tolerant” şi pentru Mircea Vulcănescu, Eliade, Cioran, Vintilă Horia etc. Apropo: şi Aragon, şi Eluard beneficiază, la Paris, de câte o piaţă care le poartă numele. A lui Aragon a fost inaugurată în 2012, cu ocazia celei de-a 30-a comemorări a morţii sale. S-ar zice că borcanele nu se amestecă decât în anumite cazuri. Niciodată în celelalte…”.

Andrei Pleşu explică de unde vine acest strigăt al său, „ca un accent pe o situaţie dată”, după cum ar spune tot el: „Sunt în mod decis pentru dezbaterea publică a tuturor demisiilor morale, a tuturor asocierilor cu universul crimei şi al minciunii. Cer doar să privim cu aceeaşi rigoare spre toate extremele, ceea ce, din păcate, nu se prea întâmplă. Nu vreau să-i „albesc” pe scriitorii şi filosofii vinovaţi de grave derapaje de extremă dreaptă. Dar mi se pare nedrept şi riscant să uităm „generos” derapajele de sens opus”. Articolul continuă cu câteva masiv neglijate exemple: George Bernard Shaw,  Jean-Paul Sartre, Paul Eluard şi Louis Aragon.  Privindu-l pe G. B. Shaw, Andrei Pleşu se întreabă: „Îşi mai aminteşte cineva, astăzi, de articolele din presa britanică în care savurosul scriitor, se declara entuziasmat, la grămadă, de Hitler, Stalin şi Mussolini? Mai ţine cineva minte un discurs al său din 1931, în care propunea ca, o dată la cinci sau şapte ani, fiecare cetăţean să fie chemat în faţa unui juriu pentru a-şi justifica existenţa? Şi dacă nu şi-o justifică să fie informat că marele organism social din care face parte nu-şi mai poate asuma ţinerea lui în viaţă? Mai pomeneşte cineva despre apelul său către chimişti, lansat în 1934? G. B. Shaw cerea, pe un ton „rezonabil”, să se inventeze „un gaz uman”, „a gentlemanly gas”, care să ucidă pe loc şi fără dureri, aşa încât indezirabilii să fie evacuaţi civilizat.” Şi cu toate acestea, şi încă multe altele care sunt enumerate în articol, Shaw  a fost absolvit de un posibil stigmat, luând Premiul Nobel în 1925, un Oscar în 1938, fiind şi cofondator al celebrei London School of Economics.  Andrei Pleşu întăreşte strigătul său  exemplificând şi prin Jean-Paul Sartre, un alt laureat al Premiului Nobel, „care, în 1972, putea declara, într-un interviu, că anticomuniştii nu trebuie arestaţi, ci împuşcaţi, pentru că din închisoare se mai poate ieşi”, la fel cum adesea declara că „anticomunistul e un câine”. Pleşu prezintă şi cazul poeţilor Aragon sau Eluard  care, prin versurile lor,  „au căzut pradă unui straniu entuziasm pro-comunist şi pro-sovietic”.

Tot în acest număr  al revistei se poate întâlni un alt strigăt, unul care vizează alt domeniu. Aparţine profesorului universitar  Dorel Dumitru Chiriţescu, şi se adresează celor care pun sub semnul îndoielii construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. Universitarul le explică tuturor cârcotaşilor de ce e nevoie de Catedrală, ca „prag civilizaţional dincolo de care trebuie să păşim”. Îşi ia ca lemă în demonstraţia sa un citat din Emil Cioran extras din  „Schimbarea la faţă a României”: „Toată forma românească de existenţă este stăpânită de geniul momentului. În zadar am încerca să ne educăm spiritul înspre activitatea constructivă, cu tot ceea ce presupune ca preparare conştientă şi efort susţinut.  Inspiraţia de moment este legea noastră. Românul iubeşte întorsătura, adică inconsecvenţa în procesul lucrurilor.  Cel mai mare chin pe capul său ar fi construirea unei catedrale, tendinţa lucrurilor spre înălţime, ascensiunea firii, este străină complet geniului nostru. Turnurile bisericilor româneşti nu se sprijină în cer, aşa cum se întâmplă cu cele gotice, ci rezemate pe corpul bisericii, ele par mulţumite că se află undeva, aproape de tot, un pământ de care nu e bine să te îndepărtezi. O catedrală este un răspuns a lui Dumnezeu la toate întrebările pe care i le-a pus omul. Ea dovedeşte că distanţa dintre creator şi creatură este departe de a fi infinită şi că, la urma urmelor, ele s-ar putea întâlni vreodată în înălţimi. (…) Făcut-am multe bisericuţe în trecutul nostru, toate triste şi mici. Improvizaţii de credinţă. (…) Lipsa unui simţ ascensional al devenirii, a unui elan constructiv în procesul firii, a făcut cultura românească o cultură a imediatului. Toate lucrurile se întâmplă aici şi acum. A te descurca printre contingenţe, iată imperativul viziunii circumstanţiale a vieţii”.

Suplimentul acestui număr, intitulat „Ruşii şi americanii” este tot un strigăt. Reţin două voci dintre multele prezente: Toto Cutugno – „Ruşii şi americanii, cu puterea în mâinile lor, riscă pielea noastră, a tuturor”; Armand Goşu – „Ruşii nu sunt atât de naivi, dar sunt atât de cinici”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Elevii din ultimul an de liceu încheie cursurile vineri

Publicat

Publicitate

Elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă încheie vineri cursurile liceale, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului.

Pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă.

În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00). Cei care vor dori să depună contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie.

Publicitate

În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale.

De asemenea, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost susținute competențele digitale – proba D. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Vecinii au chemat pompierii în toiul nopții

Publicat

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat în timpul gătitului! În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Mirosul de fum i-a alertat pe vecini, care au sunat imediat după ajutor.

În ambele situații, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit prompt, au aerisit locuințele și s-au asigurat că nu mai există niciun pericol. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

Publicitate

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Dalmat

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul mânăstirii Sfântului Dalmat din Constantinopol este unul dintre Sfinții care prin mărturisirea lor statornică au ținut ortodoxia în vremuri de prigoană. Ilarion cel Nou sau cel Tânăr, numit așa pentru a nu fi confundat cu Sfântul Ilarion – marele ascet palestinian din cel de-al patrulea secol, s-a născut în Constantinopol în anul 775. Tatăl său se numea Petru și lucra la curtea imperială, iar mama era Teodosia.  

Când Ilarion a împlinit douăzeci de ani a intrat în mânăstirea Kerokepion și ulterior în obștea Mânăstirii Sfântului Dalmat. Ambele mânăstiri erau constantinopolitane. Viața sa îmbunătățită și faptul că avea de la Dumnezeu darul de a se lucra prin rugăciunile sale minuni a determinat pe egumenul mânăstirii să îl hirotonească preot. La moartea starețului său, temându-se că va fi numit stareț, Ilarion a fugit din mânăstire mergând în ascuns la o mânăstire din Muntele Olimp al Bitiniei. A fost aflat de frați care au intervenit la Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, iar acesta împreună cu împăratul au trimis la Ilarion și l-au adus înapoi în Constantinopol.

A fost numit egumen și arhimandrit potrivit regulii acelei mânăstiri, al cărei egumen era începând de la al treilea Sinod Ecumenic inclusiv exarh al tuturor mânăstirilor din Constantinopol. Venirea pe tron a împăratului iconoclast Leon al V-lea Armeanul l-a găsit pe Sfântul Ilarion în poziția de egumen. Acesta, demarând politica sa de luptă împotriva celor ce cinsteau icoanele, a încercat să-și atragă de partea sa personalitățile duhovnicești ale vremii. Sfântul Ilarion a refuzat să susțină astfel de politici neortodoxe și a fost întemnițat în mai multe rânduri, biciuit și izolat în cele din urmă în fortăreața Protilion.

La moartea lui Leon al V-lea, în anul 820, Ilarion a fost primit în casa unei evlavioase creștine. Mărturisirea lui Ilarion nu s-a încheiat aici. A căzut din nou victima persecuțiilor inițiate de împăratul Teofil, mânat de același zel împotriva celor ce susțineau ortodoxia cinstirii sfintelor icoane. Sfântul Ilarion a fost bătut și exilat în insula Afusia, în Sudul Propontidei. Aici a locuit într-o celulă strâmtă timp de opt ani.

Bunul Dumnezeu i-a rânduit Sfântului Ilarion să se întoarcă în mânăstirea sa și să fie martor al biruinței Ortodoxiei în anul 843, când a fost proclamată definitiv ortodoxia cinstirii Sfintelor icoane sub împărăteasa Teodora. Sfântul Ilarion cel Nou a trecut la Domnul doi ani mai târziu, pe 6 iunie în anul 845.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 5 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 37, 19, 6, 47, 15, 44

Loto 5 din 40: 39, 34, 8, 16, 9, 23

Joker: 26, 7, 15, 35, 40 + 11

Noroc: 3 9 1 6 4 2 9

Publicitate

Super Noroc: 9 2 4 4 1 8

Noroc Plus: 8 3 6 9 7 1

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending